1,581 matches
-
august 1849, lângă Arad, armata maghiară a capitulat. Austriecii le-au cerut legiunilor române să depună armele. Revoluția luase sfârșit. După Tratatul de la Baltalimani de pe 19 aprilie/1 mai 1849, Imperiul Otoman și cel Rus au numit noi domni: Barbu Știrbei în Țara Românească și Grigore Ghica în Moldova. Sfârșitul Războiului Crimeii din 1853-1856 ce implicase Imperiul Rus, învins de Imperiul Otoman, sprijinit de Imperiul Francez, Imperiul Britanic și regatul Sardiniei, a oferit un context internațional favorabil unirii principatelor. În Conferința
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
fost înfrânte cetele trimise de către Nicolae Mavrocordat împotriva boierilor ostili turcilor. Împotriva acestui domnitor avea să se lanseze, în 1719 memoriul a 66 de boieri gorjeni către principele Eugeniu de Savoia în care se plângeau de fărădelegile boierilor Băleanu și Știrbei, partizani ai turcilor. La sfârșitul secolului XVIII și la începutul secolului XIX, orașul este supus jafurilor unor bande turcești, pasvangii la 1800, cârjalii și adalăii la 1814-1815. În prima jumătate a secolului al XIX-lea orașul este martorul unor evenimente
Târgu Jiu () [Corola-website/Science/296945_a_298274]
-
născut la Paris. Aman a fost pentru societatea conservatoare locală care abia s-a desprins de obiceiurile fanariote de purtare a ișlicului și giubelei, o adevărată revoluție. El însuși a fost ridicat la rang de boier pitar de către domnitorul Barbu Știrbei în anul 1856, fiind răsplătit astfel pentru eforturile sale de afirmare în domeniul artelor. Fără să-și renege averea, titlul și originile sale boierești, Theodor Aman a reușit pe tot parcursul vieții sale să se comporte ca un senior al
Theodor Aman () [Corola-website/Science/298307_a_299636]
-
al Comisiei Mixte de Arbitraj de la Paris (1926-1931), membru al delegației române la Societatea Națiunilor de la Geneva (1929-1931), membru în secretariatul Ligii Națiunilor (1931-1933), ministru plenipotențiar la Haga și Varșovia (1933-1937). La 17 mart. 1944, făcea parte din echipa prințului Știrbei, care începea la Cairo negocieri relative la condițiile armistițiului dintre România și Națiunile Unite. În 1944-1945 era ministrul afacerilor externe în guvernele generalilor C. Sănătescu și N. Rădescu, director al revistei Viața Românească și codirector al gazetei Jurnalul de dimineață
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
ponderea lor în raport cu populația din interiorul granițelor principatelor române era de 7%. La 22 decembrie 1855, Divanul Obștesc din Principatul Moldovei a votat "„Legiuirea pentru desființarea sclaviei, regularea despăgubirei și trecerea emancipaților la dare”". La 20 februarie 1856 domnitorul Barbu Știrbei a promulgat "„Legiuirea pentru emancipația tuturor țiganilor din Principatul Românesc”" pe baza unui text întocmit de Petre Mavrogheni și Mihail Kogălniceanu. Această lege elibera din sclavie și ultima categorie de robi, aceia care aparțineau proprietarilor particulari. O foarte mare parte
Țigani () [Corola-website/Science/297477_a_298806]
-
care o ocupau în aparatul administrativ al Craiovei (dar și datorită bunelor relații cu otomanii în cazul Craioveștilor), cel mai bun exemplu este cazul familiei Bibescu care a dat pe ultimii doi domnitori din Țara Românească, Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei. În timpul lui Mircea cel Bătrân, pe teritoriul Olteniei ființau județe precum Jaleș (în apusul Gorjului de azi), Motru (în răsăritul Mehedințiului actual), de Baltă (în vestul actualului județ Dolj și sudul actualului județ Mehedinți) și probabil Jiu (în zona Tg.
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
În cazul metalelor grele, nici cadmiul, plumbul, cuprul și nici zincul nu au depășit limitele maxime admise. Pe malul lacului Buftea se află Studiourile cinematografice Buftea, la care s-au produs de-a lungul timpului majoritatea filmelor românești, și Palatul Știrbei.
Lacul Buftea () [Corola-website/Science/317155_a_318484]
-
cimitirul bisericii Arbore. În prezent, Muzeul de la Arbore este închis și părăsit, iar exponatele au fost risipite, fiind vândute de urmașii lui Toader Hrib. Scriitorul Mircea Radu Iacoban găsea în 2005 în curtea casei lui Toader Hrib ""doar bălării. Dulapuri-vitrină știrbe și golite zac afară, în tindă. Geamuri opace, din pricina colbului adunat prin ani. Tristețea casei pustii și abandonate o accentuează inutilitatea firmei de pe fronton: MUZEU. Un muzeu... părăsit.""
Toader Hrib () [Corola-website/Science/319528_a_320857]
-
măsurătorilor. De aceea, pentru a evita neînțelegerile, se cerea folosirea stânjenului cu care se făcuse anterior măsurătoarea unei moșii . În 1855 s-au unificat cei doi stânjeni vechi într-unul mediu, adaptat sistemului metric, cunoscut sub numele de "stânjenul lui Știrbei vodă". "Stânjenul lui Șerban vodă" a fost stabilit în timpul domniei lui Șerban Cantacuzino (1678-1688). Pentru a păstra neschimbată în timp mărimea stânjenului stabilită de domnie, acesta a fost folosit la dimensionarea coloanelor din porticul Mănăstirii Cotroceni, ctitoria domnitorului. În măsură
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
și după această alegere de atunci s-a și consacrat aflata măsură prin multe uvraje date la tipar. Stânjenul lui Constantin vodă a fost folosit mai rar decât cel al lui Șerban vodă, fiind întâlnit îndeosebi în Oltenia. "Stânjenul lui Știrbei vodă" a fost stabilit în timpul domniei lui Barbu Știrbei (1849-1853 și 1854-1856). În septembrie 1855 Vornicia din Lăuntru a propus și domnul Barbu Știrbei a aprobat ca stânjenul folosit în țară "„să se determineze după sistemul metric, hotărându-se a
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
consacrat aflata măsură prin multe uvraje date la tipar. Stânjenul lui Constantin vodă a fost folosit mai rar decât cel al lui Șerban vodă, fiind întâlnit îndeosebi în Oltenia. "Stânjenul lui Știrbei vodă" a fost stabilit în timpul domniei lui Barbu Știrbei (1849-1853 și 1854-1856). În septembrie 1855 Vornicia din Lăuntru a propus și domnul Barbu Știrbei a aprobat ca stânjenul folosit în țară "„să se determineze după sistemul metric, hotărându-se a fi pe viitor de o lungime de 2000 de
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
folosit mai rar decât cel al lui Șerban vodă, fiind întâlnit îndeosebi în Oltenia. "Stânjenul lui Știrbei vodă" a fost stabilit în timpul domniei lui Barbu Știrbei (1849-1853 și 1854-1856). În septembrie 1855 Vornicia din Lăuntru a propus și domnul Barbu Știrbei a aprobat ca stânjenul folosit în țară "„să se determineze după sistemul metric, hotărându-se a fi pe viitor de o lungime de 2000 de milimetre sau de 2 metre și aceasta să serve de bază de acum înainte la
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
de 2 metre și aceasta să serve de bază de acum înainte la toate măsurătorile în general.”" Acest stânjen era așadar dublul metrului, notat și "„metru 2”", fiind împărțit după sitemul zecimal în zece palme. Din stânjenul nou, a lui Știrbei vodă, s-au făcut 50 de modele de fier "„cu o perfectă exactitate, verificate de Comisia tehnică și ștampate de Ministerul Justiției”", care au fost împărțite la magistraturi și tribunale pentru a servi ca etalon. În Moldova stânjenul este cunoscut
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
după fiecare antrenament, Hiccup se întoarce în pădure pentru a-și petrece timpul cu dragonul. Acesta nu mai poate zbura din cauza că în urma accidentului și-a pierdut o parte din coadă. Împrietenindu-se cu dragonul, pe care îl numește Toothless (Știrbul), Hiccup îi construiește o coadă artificială pe care învață să o controleze. Cu ajutorul cunoștințelor pe care le câștiga dresându-l pe Toothless , Hiccup devine foarte priceput la antrenamentele cu dragonii câștigând respectul colegilor și trezind gelozia lui Astrid, care devine
Cum să îți dresezi dragonul () [Corola-website/Science/319778_a_321107]
-
poată privi ceea ce a fost ultima paradă de Ziua Națională, când au defilat în fața lui armata, pionierii și sportivi celebri din vremea respectivă. Prin Hotărârea nr. 571/1992 privind transmiterea unui imobil în administrarea Radioteleviziunii române, imobilul situat în str. Știrbei Vodă, sector 6 București, având denumirea „Muzeul Național”, s-a transmis, împreună cu terenul aferent, din administrarea Ministerului Culturii în administrarea Radioteleviziunii române, în scopul asigurării unui nou sediu pentru Radiodifuziunea română, așa-numita „Casă Radio”. În prezent, este unul dintre
Dâmbovița Center () [Corola-website/Science/319134_a_320463]
-
monstrul din Lochness. La castelul Boon, Jack creează o diversiune și amândoi escaladează zidurile și pătrund neobservați. Se furișează până la turnul unde era închisă soția, care se dovedește a fi de două ori mai masivă ca Scoțianul însuși și la fel de știrbă ca el. În plus, începe să-l certe și să-l cicălească pe Scoțian, fără oprire. Jack e îngrozit, dar pe Scoțian revederea l-a copleșit de fericire până la lacrimi. Pentru că o dor picioarele, soția trebuie transportată pe sus. Dar
Jack în Scoția () [Corola-website/Science/319295_a_320624]
-
de televiziune "Der Alte" (cunoscut și sub denumirile "Vulpea" sau "Inspectorul Kress") transmis la 12 octombrie 1979 și în filmul "Fii tandru, piguinule" ("Șei zärtlich Pinguin") - 1982. De asemenea a participat la transmisia piesei polițiste radiofonice "Mori frumos odată cu Shakespeare" ("Știrb schön mit Shakespeare"). A mai jucat în filmul Mlad i zdrav kao ruza (Tânăr și sănătos că un trandafir) produs în Yugoslavia în 1971. Rolul pentru care este menționată de cele mai multe ori este cel al Aleksandrei Kollontai din filmul "Iubirea
Olga Demetriescu () [Corola-website/Science/319345_a_320674]
-
cabinete de avocatură, birouri notariale, locuințele de protocol, precum și închirierea și exploatarea spațiilor de locuit și a celor cu altă destinație decât cea de locuit. Printre proprietățile RA-APPS se numără Palatul Victoria (sediul Guvernului), Casa Presei Libere, Palatul Snagov, Palatul Știrbei sau Sala Palatului din București. În plus, Regia deține mii de hectare de teren în diferite zone ale țării. Alte proprietăți: Palatul Foișor din Sinaia, hotelul Mara din Sinaia, vilele Lac Floreasca, Vila Brădet de la Suceava, Palatul Olănești. Este acționar
RAAPPS () [Corola-website/Science/318725_a_320054]
-
este un palat situat la 20 de kilometri de București. Barbu Dimitrie Știrbei, domnitor al Țării Românești a început în 1850 construcția palatului de la Buftea ca o culă, prevăzută cu două tuneluri de ieșire în caz de primejdie. Urmașii săi au adăugat acestei clădiri încă două etaje și i-au adus o serie
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
au adăugat acestei clădiri încă două etaje și i-au adus o serie de modificări importante, în ton cu moda arhitectonică a acelor ani, și anume stilul Tudor. Palatul a fost terminat, în linii mari, de fiul său Alexandru B. Știrbei, în 1863. Palatul Știrbei a fost construit după planurile arhitectului Joseph Hartl, lucrările fiind supervizate de Michel Sanjouand, care construise și "Palatul Știrbei" de pe Calea Victoriei din București. În 1916, în Primul Război Mondial, palatul a fost loc de refugiu pentru
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
încă două etaje și i-au adus o serie de modificări importante, în ton cu moda arhitectonică a acelor ani, și anume stilul Tudor. Palatul a fost terminat, în linii mari, de fiul său Alexandru B. Știrbei, în 1863. Palatul Știrbei a fost construit după planurile arhitectului Joseph Hartl, lucrările fiind supervizate de Michel Sanjouand, care construise și "Palatul Știrbei" de pe Calea Victoriei din București. În 1916, în Primul Război Mondial, palatul a fost loc de refugiu pentru Regina Maria împreună cu cinci
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
ani, și anume stilul Tudor. Palatul a fost terminat, în linii mari, de fiul său Alexandru B. Știrbei, în 1863. Palatul Știrbei a fost construit după planurile arhitectului Joseph Hartl, lucrările fiind supervizate de Michel Sanjouand, care construise și "Palatul Știrbei" de pe Calea Victoriei din București. În 1916, în Primul Război Mondial, palatul a fost loc de refugiu pentru Regina Maria împreună cu cinci dintre cei șase copii ai săi. Îi plăcea să călărească în pădurea domeniului și să se plimbe cu copiii
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
arhitecților Robert Voll și Agripa Popescu. La exterior s-au refăcut acoperirea cu tablă, tencuielile tuturor fațadelor, au fost completate profilaturile din cărămidă aparentă și piatră, iar structura de zidărie portantă a fost consolidată. Proprietatea, care a aparținut familiei princiare Știrbei, cuprinde Palatul Știrbei, structurat pe patru nivele (D+P+2E), cu o suprafață construită de 2.000 mp, repartizați în mod egal (500 mp construiți/nivel) și compus din 7 apartamente, 2 camere duble și 2 săli de conferință. Lângă
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
și Agripa Popescu. La exterior s-au refăcut acoperirea cu tablă, tencuielile tuturor fațadelor, au fost completate profilaturile din cărămidă aparentă și piatră, iar structura de zidărie portantă a fost consolidată. Proprietatea, care a aparținut familiei princiare Știrbei, cuprinde Palatul Știrbei, structurat pe patru nivele (D+P+2E), cu o suprafață construită de 2.000 mp, repartizați în mod egal (500 mp construiți/nivel) și compus din 7 apartamente, 2 camere duble și 2 săli de conferință. Lângă palat se găsesc
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
28 septembrie 2000, privind organizarea și funcționarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat", publicată în Monitorul Oficial nr. 492 din 9 octombrie 2000, "Complex Buftea" situat în orașul Buftea, str. Stirbei Voda nr.36, jud. Ilfov, compus din: Palatul Știrbei, Capela Știrbei, Vila Știrbei, Clădire poartă, Clădire administrație, Construcții speciale, Parc, lac cu terenul aferent a trecut în administrarea RAAPPS și a fost deschis publicului. Moștenitorii legali ai palatului și domeniului, descendenți ai Principelui Barbu Știrbei, sunt Costinescu Tătăranu Alexandru
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]