1,612 matches
-
numai în caz de pericol. Hrana larvelor constă din microorganisme și alge care sunt filtrate din apă. După ca. 4 năpârliri larvele devin pupe din care iese la câteva zile țânțarul adult. Masculii în căutare de femele zboară în roiuri. Țânțarii se hrănesc cu sucuri de plante, numai femele fecundate, au nevoie, pentru a-și satisface necesarul de proteine, de cel puțin o dată de sânge. Femelele la scurt timp după ieșire din pupe, sunt fecundate și caută donatori de sânge, aceasta
Anopheles () [Corola-website/Science/329700_a_331029]
-
o dată de sânge. Femelele la scurt timp după ieșire din pupe, sunt fecundate și caută donatori de sânge, aceasta are loc pe timpul întunericului, dimineața și seara. După consumare de sânge, ea depune ouăle în timp de 2 - 3 zile. Înțepătura țânțarului produce o tumefiere a pielii însoțită de prurit (mâncărime), pruritul este mult mai intens în cazul anofelilor. O dată cu înțepătură țânțarii, pot deveni vectorii unor boli infecțiose sau parazitare. Ronald Ross a studiat ciclul evolutiv a țânțarului anofel și a fost
Anopheles () [Corola-website/Science/329700_a_331029]
-
loc pe timpul întunericului, dimineața și seara. După consumare de sânge, ea depune ouăle în timp de 2 - 3 zile. Înțepătura țânțarului produce o tumefiere a pielii însoțită de prurit (mâncărime), pruritul este mult mai intens în cazul anofelilor. O dată cu înțepătură țânțarii, pot deveni vectorii unor boli infecțiose sau parazitare. Ronald Ross a studiat ciclul evolutiv a țânțarului anofel și a fost unul dintre primii care a observat că este vectorul malariei. </div>
Anopheles () [Corola-website/Science/329700_a_331029]
-
2 - 3 zile. Înțepătura țânțarului produce o tumefiere a pielii însoțită de prurit (mâncărime), pruritul este mult mai intens în cazul anofelilor. O dată cu înțepătură țânțarii, pot deveni vectorii unor boli infecțiose sau parazitare. Ronald Ross a studiat ciclul evolutiv a țânțarului anofel și a fost unul dintre primii care a observat că este vectorul malariei. </div>
Anopheles () [Corola-website/Science/329700_a_331029]
-
trebui să integreze diferite metode menționate cu minimizarea utilizării insecticidelor. Cu toate acestea, insecticidele rămân singurul mijloc de prevenire în masă utilizabil împotriva celor mai multe endemii tropicale transmise de artropode (malaria, arbovirozele, leishmanioza, filarioza). Utilizarea materialelor impregnate cu piretrinoide (plaselor contra țânțarilor, perdelelor etc.) permite reducerea semnificativă a cantității de substanțe utilizate și a răspândirii lor în mediul înconjurător.
Vector biologic () [Corola-website/Science/329749_a_331078]
-
este o infecție cauzată de un virus care este transmis (răspândit) de țânțari. este cunoscută și sub numele de „febra oaselor rupte” deoarece durerile osoase pot fi atât de intense încât creează senzația că oasele se rup. Printre simptomele acestei boli se numără febra, durerile de cap, erupțiile cutanate asemănătoare celor care apar
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
unul dintre celelalte trei tipuri de virus, riscul apariției complicațiilor crește foarte mult. În prezent, nu există niciun vaccin împotriva virusului denga. Măsurile care se pot lua pentru a împiedica contractarea acestei boli constau în protecția individuală față de înțepăturile de țânțari. În plus, oamenii de știință recomandă restrângerea habitatului țânțarilor și reducerea numărului acestora. În formele ușoare sau moderate ale bolii, tratamentul constă în aportul unei cantități suficiente de lichide. În formele mai severe ale bolii, pot fi necesare lichide administrate
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
complicațiilor crește foarte mult. În prezent, nu există niciun vaccin împotriva virusului denga. Măsurile care se pot lua pentru a împiedica contractarea acestei boli constau în protecția individuală față de înțepăturile de țânțari. În plus, oamenii de știință recomandă restrângerea habitatului țânțarilor și reducerea numărului acestora. În formele ușoare sau moderate ale bolii, tratamentul constă în aportul unei cantități suficiente de lichide. În formele mai severe ale bolii, pot fi necesare lichide administrate intravenos (fluidele sunt introduse într-o venă, cu ajutorul unui
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
peste 110 țări. Anual, aproximativ 50-100 milioane de persoane se îmbolnăvesc de febră denga. În prezent, se lucrează la dezvoltarea unui vaccin și a unui tratament care să combată direct virusul. În același timp, se depun eforturi pentru a elimina țânțarii. Primele mențiuni referitoare la febra denga datează din 1779. La începutul secolului XX, oamenii de știință au descoperit că boala este provocată de virusul denga, care este transmis (sau răspândit) de țânțari. Denga a fost menționată pentru prima dată cu
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
același timp, se depun eforturi pentru a elimina țânțarii. Primele mențiuni referitoare la febra denga datează din 1779. La începutul secolului XX, oamenii de știință au descoperit că boala este provocată de virusul denga, care este transmis (sau răspândit) de țânțari. Denga a fost menționată pentru prima dată cu mulți ani în urmă. Într-o enciclopedie medicală chineză ce datează din timpul Dinastiei Jin (din perioada 265 - 420 era noastră) se vorbea despre o persoană care se presupune că ar fi
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
datează din 1779 și 1780. Aceste rapoarte vorbesc despre o epidemie ce a afectat Asia, Africa, și America de Nord. De atunci și până în 1940 nu au mai fost multe epidemii. În 1906, cercetătorii au demonstrat că infecțiile erau transmise oamenilor de țânțarii "Aedes" . În 1907 s-a demonstrat existența unui virus ce cauzează denga. Aceasta nu era decât a doua infecție care se demonstrase a fi cauzată de un virus. (Cercetătorii demonstraseră anterior existența virusului febrei galbene.) John Burton Cleland și Joseph
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
oamenilor. De exemplu, virusul febrei galbene, virusul West Nile, virusul encefalitei St. Louis, virusul encefalitei japoneze, virusul encefalitei de căpușă, virusul bolii Kyasanur forest și virusul febrei hemoragice Omsk aparțin tot familiei"Flaviviridae". Cele mai multe dintre aceste virusuri sunt răspândite de țânțari sau căpușe. Virusul denga este transmis (răspândit) mai ales de țânțarii "Aedes" și, în special de tipul de țânțar "Aedes aegypti". De regulă, acești țânțari trăiesc între 35° latitudine nordică și, respectiv, sudică, la o altitudine mai mică de 1000
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
St. Louis, virusul encefalitei japoneze, virusul encefalitei de căpușă, virusul bolii Kyasanur forest și virusul febrei hemoragice Omsk aparțin tot familiei"Flaviviridae". Cele mai multe dintre aceste virusuri sunt răspândite de țânțari sau căpușe. Virusul denga este transmis (răspândit) mai ales de țânțarii "Aedes" și, în special de tipul de țânțar "Aedes aegypti". De regulă, acești țânțari trăiesc între 35° latitudine nordică și, respectiv, sudică, la o altitudine mai mică de 1000 m. Ei înțeapă în special în timpul zilei. Este suficientă o singură
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
căpușă, virusul bolii Kyasanur forest și virusul febrei hemoragice Omsk aparțin tot familiei"Flaviviridae". Cele mai multe dintre aceste virusuri sunt răspândite de țânțari sau căpușe. Virusul denga este transmis (răspândit) mai ales de țânțarii "Aedes" și, în special de tipul de țânțar "Aedes aegypti". De regulă, acești țânțari trăiesc între 35° latitudine nordică și, respectiv, sudică, la o altitudine mai mică de 1000 m. Ei înțeapă în special în timpul zilei. Este suficientă o singură înțepătură pentru a infecta o persoană. Există și
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
virusul febrei hemoragice Omsk aparțin tot familiei"Flaviviridae". Cele mai multe dintre aceste virusuri sunt răspândite de țânțari sau căpușe. Virusul denga este transmis (răspândit) mai ales de țânțarii "Aedes" și, în special de tipul de țânțar "Aedes aegypti". De regulă, acești țânțari trăiesc între 35° latitudine nordică și, respectiv, sudică, la o altitudine mai mică de 1000 m. Ei înțeapă în special în timpul zilei. Este suficientă o singură înțepătură pentru a infecta o persoană. Există și situații în care țânțarii pot lua
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
regulă, acești țânțari trăiesc între 35° latitudine nordică și, respectiv, sudică, la o altitudine mai mică de 1000 m. Ei înțeapă în special în timpul zilei. Este suficientă o singură înțepătură pentru a infecta o persoană. Există și situații în care țânțarii pot lua virusul denga de la oameni. Dacă o femelă țânțar înțeapă o persoană infectată cu virusul denga, țânțarul respectiv poate contracta virusul. La început, virusul trăiește în celulele din sistemul digestiv al țânțarului. După 8-10 zile, virusul se răspândește la
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
sudică, la o altitudine mai mică de 1000 m. Ei înțeapă în special în timpul zilei. Este suficientă o singură înțepătură pentru a infecta o persoană. Există și situații în care țânțarii pot lua virusul denga de la oameni. Dacă o femelă țânțar înțeapă o persoană infectată cu virusul denga, țânțarul respectiv poate contracta virusul. La început, virusul trăiește în celulele din sistemul digestiv al țânțarului. După 8-10 zile, virusul se răspândește la nivelul glandelor salivare care au rolul de a secreta saliva
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
m. Ei înțeapă în special în timpul zilei. Este suficientă o singură înțepătură pentru a infecta o persoană. Există și situații în care țânțarii pot lua virusul denga de la oameni. Dacă o femelă țânțar înțeapă o persoană infectată cu virusul denga, țânțarul respectiv poate contracta virusul. La început, virusul trăiește în celulele din sistemul digestiv al țânțarului. După 8-10 zile, virusul se răspândește la nivelul glandelor salivare care au rolul de a secreta saliva (sau „sputa”). Aceasta înseamnă că saliva produsă de
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
o persoană. Există și situații în care țânțarii pot lua virusul denga de la oameni. Dacă o femelă țânțar înțeapă o persoană infectată cu virusul denga, țânțarul respectiv poate contracta virusul. La început, virusul trăiește în celulele din sistemul digestiv al țânțarului. După 8-10 zile, virusul se răspândește la nivelul glandelor salivare care au rolul de a secreta saliva (sau „sputa”). Aceasta înseamnă că saliva produsă de țânțar este infectată cu virusul denga care este transmis ulterior la om prin înțepătura de
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
respectiv poate contracta virusul. La început, virusul trăiește în celulele din sistemul digestiv al țânțarului. După 8-10 zile, virusul se răspândește la nivelul glandelor salivare care au rolul de a secreta saliva (sau „sputa”). Aceasta înseamnă că saliva produsă de țânțar este infectată cu virusul denga care este transmis ulterior la om prin înțepătura de țânțar. Se pare că virusul nu afectează în niciun fel țânțarii infectați, aceștia continuând să fie purtători ai virusului denga pe toată durata vieții lor. Virusul
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
După 8-10 zile, virusul se răspândește la nivelul glandelor salivare care au rolul de a secreta saliva (sau „sputa”). Aceasta înseamnă că saliva produsă de țânțar este infectată cu virusul denga care este transmis ulterior la om prin înțepătura de țânțar. Se pare că virusul nu afectează în niciun fel țânțarii infectați, aceștia continuând să fie purtători ai virusului denga pe toată durata vieții lor. Virusul denga este răspândit în special de țânțarul "Aedes aegypti". Acest lucru se întâmplă datorită faptului
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
care au rolul de a secreta saliva (sau „sputa”). Aceasta înseamnă că saliva produsă de țânțar este infectată cu virusul denga care este transmis ulterior la om prin înțepătura de țânțar. Se pare că virusul nu afectează în niciun fel țânțarii infectați, aceștia continuând să fie purtători ai virusului denga pe toată durata vieții lor. Virusul denga este răspândit în special de țânțarul "Aedes aegypti". Acest lucru se întâmplă datorită faptului că acest țânțar preferă să trăiască în apropierea așezărilor umane
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
este transmis ulterior la om prin înțepătura de țânțar. Se pare că virusul nu afectează în niciun fel țânțarii infectați, aceștia continuând să fie purtători ai virusului denga pe toată durata vieții lor. Virusul denga este răspândit în special de țânțarul "Aedes aegypti". Acest lucru se întâmplă datorită faptului că acest țânțar preferă să trăiască în apropierea așezărilor umane și să se hrănească cu sângele oamenilor, nu cu cel al animalelor. În plus, el preferă să își depună ouăle în rezervoarele
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
că virusul nu afectează în niciun fel țânțarii infectați, aceștia continuând să fie purtători ai virusului denga pe toată durata vieții lor. Virusul denga este răspândit în special de țânțarul "Aedes aegypti". Acest lucru se întâmplă datorită faptului că acest țânțar preferă să trăiască în apropierea așezărilor umane și să se hrănească cu sângele oamenilor, nu cu cel al animalelor. În plus, el preferă să își depună ouăle în rezervoarele de apă construite de oameni. Virusul denga poate fi răspândit și
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
copiilor subalimentați, bolnavi sau prost hrăniți.) Riscul de îmbolnăvire gravă este mai ridicat la femei decât la bărbați. Boala denga poate prezenta risc vital în cazul persoanelor care suferă de boli cronice, precum diabetul zaharat și astmul bronșic. Atunci când un țânțar înțeapă o persoană, saliva țânțarului pătrunde în pielea persoanei înțepate. Dacă țânțarul este purtător al bolii, virusul febrei denga se găsește și în saliva acestuia. Așadar, în momentul când țânțarul înțeapă o persoană, virusul pătrunde în pielea persoanei înțepate, odată cu
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]