475,786 matches
-
Magdalena Popescu-Marin Romancieră și nuvelistă apreciată în țara cantoanelor (aproape fiecare carte i-a adus un premiu literar), Françoise Choquard a fost remarcată și în lumea literelor românești, unde i-au fost traduse până în prezent trei romane (Centaurul rănit, Drumul spre Lipari și Iarna lucidă) și câteva proze
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
Centaurul rănit, Drumul spre Lipari și Iarna lucidă) și câteva proze scurte. Cărțile semnate de Françoise Choquard sunt de mult epuizate în Elveția, ultima dintre ele, o culegere de nuvele (Mes mots), aflată și la București la expoziția organizată de țara invitată de onoare, a avut parte de două ediții într-un an, fapt destul de rar în lumea literelor elvețiene. Am avut răgazul și plăcerea de a realiza un interviu cu Françoise Choquard, după lansarea la tîrgul Bookarest 2002 a romanului
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
o carte tradusă nu vine de la sine. Ea este urmarea unui șir de întâmplări. Pentru mine a fost mai întâi un schimb de trei zile între scriitorii români și elvețieni. Ăsta a fost primul meu contact la fața locului cu țara dumneavoastră. A urmat o în treagă țesătură de relații literare, legate atunci, sentimente de simpatie și de prietenie chiar, a trebuit o legătură relativ oficială între România și Elveția care s-a realizat pentru mine prin Ambasada României de la Berna
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
cunoaște povestea unei pasiuni târzii între doi individualiști elvețieni fără pereche - lectură plăcută! M.P.M.: Și în loc de concluzie? F.Ch.: Mă felicit din tot sufletul că am venit în România. O carte tradusă nu e abstracție, ea înseamnă întâlnirea cu cititorii, cu țara străină, cu limba ei, cu peisajele văzute, cu drumurile din oraș - toate astea sunt o comoară pentru mine. Iar pentru cititori, persoana autorului este o punte între scriere și lectură. La ea se asociază o voce, o privire, un gust
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
sunt o comoară pentru mine. Iar pentru cititori, persoana autorului este o punte între scriere și lectură. La ea se asociază o voce, o privire, un gust. Cu privire la schimburile culturale dintre România și Elveția, sunt mulțumită că mi-am reprezentat țara și că am dat posibilitatea cititorilor români să-și apropie alt spațiu geografic, altă sensibilitate.
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
mie, poartă marca acelei nobleți, pe care franțuzul o numește La patte du lion. Nu ne-am cunoscut, pro-priu-zis, niciodată. Legătura avea să ne-o facă, fără voia noastră, regretata Andriana Fianu de la România literară, - cea mai bună prietenă din țară a lui Petru Dumitriu, - după ce apăruse în revistă articolul amintit. Prima scrisoare a fost trimisă din Metz la 2 iulie 1996: Dragă Constantin Țoiu, ți-am citit cu mult interes și cu plăcere remarcabilul articol intitulat "Opera magna". Îți mulțumesc
Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15134_a_16459]
-
fotbal, "Nașul" s-a transformat în analist al dezastrului la care a pus nu un umăr, ci întreg corpul. Lacrimile d-lui Sandu sunt, în fond, sincere: cum să nu fie trist când a ratat o deplasare mănoasă în exotica țară extrem-asiatică? Cine n-ar regreta pierderea unor diurne grase, plăcerea de-a hălădui pe coridoarele hotelurilor sofisticate, cum sunt cele din Orient, sau onoarea de-a fi conducătorul unei delegații oficiale? De altfel, tehnica lăcrimării la comandă a devenit o
Cati de Celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15145_a_16470]
-
prieteniei să ne ocupe o parte din viață; este rezonabil să iubești virtutea, să respecți faptele bune... să îți diminuezi confortul pentru a mări onoarea și avantajele celui pe care îl iubești și care merită. De aceea, dacă locuitorii unei țări au găsit pe cineva care le-a demonstrat o mare clarviziune în a-i proteja, o mare cutezanță în a-i apăra, o mare grijă în a-i guverna și dacă, de atunci încolo, ei se obișnuiesc să i se
Servitutea voluntară by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15156_a_16481]
-
lideri țărăniști care s-au rățoit la ziariști că nu prezintă realitatea luminoasă a regimului și nu înțeleg spiritul său reformator. (Îmi amintesc și acum cu un rest de uimire că în timp ce dl Constantinescu se declara dezamăgit de presa din țară, dl Ciorbea făcut premier peste noapte la Cotroceni și debarcat tot de la Cotroceni, într-o seară, dădea un interviu în presa franceză atacînd regimul mai violent decît și-ar fi permis-o PDSR-ul). Televiziunile mai importante s-au așezat
Strategii securistice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15142_a_16467]
-
cînd romanul a fost tipărit la Paris, el a stîrnit două feluri de reacții, reflectate în presă: un mare număr de tinere de origine arabă ori africană aflate la studii în Franța au recunoscut deschis că mutilarea e curentă în țări ca Emiratele Arabe, Yemen, Arabia Saudită, Irak, Egipt, Sudan ș.a.; pe de altă parte, cîteva doamne de pe Sena, specialiste în sociologie, au venit cu părerea că noi, europenii, n-ar trebui să ne amestecăm în practicile sexuale de pe alte continente, liber
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
de muncitor" precum se constatase din fotografie. Pe atunci cultura mea despre naziști era aproape nulă. Prin urmare, nu știam că puseseră la punct o metodă științifică pentru decelarea raselor după măsurători antropometrice. Diferența era că aici, în minunata mea țară, metoda era "la bunul simț al partidului", criteriul rasei era înlocuit de criteriul clasei, iar scopul nu era neapărat extincția imediată a persoanelor. Esența, însă, era aceeași. În urma acestui episod am hotărât să-mi accentuez trăsăturile proletare, în comportament și
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
de serviciu. Pe de altă parte, în această calitate nu ar fi avut de ce să apară atât de des la televizor. Până la urmă bănuiala se adeverise. Era una dintre cele trei sau patru grații care alcătuiau conducerea feminină/ feministă a țării. Așa cum era de așteptat, în zilele următoare am fost chemat la decanat și supus penibilei argumentații autohton-tradiționalist-comuniste. M-am ținut tare deși eram sub amenințarea unei mustrări scrise. Decanul, un tip cu alură de om serios, bine înfipt politic, ce
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
știut să-i prețuiesc generozitatea. Absolvisem și eram angajat. Visam, într-o sală friguroasă, la o ședință de partid, integrat în majoritate. M-a trezit vocea secretarului b.o.b. care decreta: Tovarășa... a încălcat grav statutul partidului și legile țării și trebuie...". Tovarășa nu era prezentă și nici n-o cunoșteam. Făcuse cerere de emigrare care îi fusese aprobată de Consiliul de Stat. Conform uzanțelor trebuia exclusă din partid (exportul de comuniști era interzis!). Știam de asemenea că trebuia să
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
mă lăsa să mă integrez în fascinantul mediu pe care mi-l hărăzise destinul, m-a îmboldit din nou. Am cerut cuvântul și am arătat că a doua parte din acuzație nu era corectă, nu exista nici o încălcare a legilor țării. La început secretarul și cele două femei din prezidiu, pe care mi-am dorit întotdeauna să nu le fi cunoscut niciodată, păreau că nu înțeleg și insistau în prostie. În acel moment reprezentantul comitetului de partid al instituției, un fost
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
prezidiu. Atitudinea s-a schimbat brusc, parcă ar fi răsucit butonul unui comutator. Am primit mulțumiri în plină ședință. Evitasem un referat cu mult exces de zel care ar fi ajuns la "organele superioare": într-adevăr tânăra nu încălcase legile țării, ci doar pe ale partidului. În naivitatea mea nu intuiam perversitatea acelei mișcări. Am fost rugat să mai rămân după ședință cu membrii prezidiului. Mă și gândeam că au de gând să-mi mai mulțumească încă o dată. Surprise! cum zic
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
în comuna Botoșana, jud. Suceava. Absolvent al Institutului de Arte Plastice ,,Nicolae Grigorescu" București, Facultatea de Arte Plastice și Decorative, clasa prof. Alexandru Ciucurencu, promoția 1967. Locuiește la Bacău. în intervalul 1970-2002, a deschis peste cincizeci de expoziții personale în țară, cincisprezece în străinătate, a participat la peste douăzeci de expoziții colective în străinătate, a obținut mai multe de zece premii și burse, lucrările sale găsindu-se în numeroase colecții publice și private din țară și din străinătate. Într-un interval
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
peste cincizeci de expoziții personale în țară, cincisprezece în străinătate, a participat la peste douăzeci de expoziții colective în străinătate, a obținut mai multe de zece premii și burse, lucrările sale găsindu-se în numeroase colecții publice și private din țară și din străinătate. Într-un interval de numai o săptămînă, Ilie Boca a venit la București cu două expoziții de pictură; prima a fost deschisă la Muzeul Național Cotroceni, iar cea de-a doua la Galeria Sabina&Jean Negulescu. Faptul
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
din apă). Urmează comedia istoriei, cu ajutorul unor episoade înregistrate la hotarele fabulosului, realizat inclusiv prin amestecul lor savuros aleatoriu: "Puteam și pieream. O, scîrboasă putere/ și argăsiri, veșnici trîntori la miere./ O dată doar am respirat. M-am aflat/ Rege în țara lui Por Împărat./ Am vrut să înțelepțesc. Mi-a luat-o-nainte/ Împăratul nemțesc. Am vrut desfrîuri/ dar s-a deschis sultanul la brîuri.// Am vrut forță armată. Gloria făcea semne/ departe după o sticlă mată, jivrată" (Petru). Cu un
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
pronume de politețe. Nivelul stilistic e totuși cel al "politeții oficiale", frecvente în politică și în jurnalism: "Iată ce ne-a declarat domnia sa: "Angajații noștri sînt în continuare în grevă"" (vlg.sisnet.ro); "Domnia lui a dat o mare șansă țării sale, maghiarilor în general" (Cotidianul 226, 2001, 1); "Domnia ei de multe ori a făcut drumul scurt pe jos" (Timisiensis, 2, anul VII, 2000). Altminteri, echilibrul sistemului pare să se refacă: nu întîmplător, forma de departe cea mai frecventă, domnia sa
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]
-
occidentului european a Început pentru cărturarii români Într-un mod legat, susținut și oficial, după mișcările pașoptiste, postnapoleoniene, descătușând istoria și drepturile de afirmare a libertății. Mutația valorilor culturale a devenit dinamică și pilduitoare după cele două războaie mondiale. Cum țările române nu puteau rămâne În afara istoriei, tot mai trepidante, nici inteligențele unor oameni de carte nu s-au retras Într-o pasivitate ademenitoare, ci au purces pe drumul spinos al cunoașterii În lumea largă. Lângă atâtea nume românești de prestigiu
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
la judecata de apoi. În fond, toată cartea se arată a fi o dezbatere pertinentă, cu oferte de arhivă și cu argumente de logică perturbatoare În linia bunului simț, a unor realități românești (istorice, politice, geografice, cartografice). Deși departe de țară, actualul cercetător român nu se sfiiește de a fi exact, fără sentimentalisme sau nostalgii când vine vorba de știință. Cu aceeași balanță cântărește contribuțiile străinilor, ca și pe cele românești, În două chestiuni de fond: legionarismul și antisemitismul lui Mircea
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
sunt concepute târziu de către cercetătorul de la Ottawa, ele pot fi socotite unitare, ca un dosar de existențe, supus unei finalități, deloc anticipate. De aceea, Francisc Ion Dworschak apelează admirabil la datele istoriei, cu precădere a României, dar și ale celorlalte țări din Europa, ori din America de Nord. Se remarcă printr-o bogăție de informații și printr-o pertinentă analiză capitolul intitulat Al doilea război mondial. Câteva precizări. Panorama unei Europe cuprinsă de neliniștile, dezastrele comunismului și nazismului a luat În stăpânire, cu
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
doilea război mondial. Câteva precizări. Panorama unei Europe cuprinsă de neliniștile, dezastrele comunismului și nazismului a luat În stăpânire, cu sau fără voie, și România. Aci, viziunea de ansamblu a fenomenelor politice (și politicianiste!), a orizontului tulbure instaurat În toate țările, nu numai ale Europei, ci și ale Americii sunt disecate de Francisc Ion Dworschak În maniera istoricului de carieră, a intelectualului obiectiv. Pe acest fundal al situației create, se lămurește starea de fapte ale evreilor În raporturile lor de conlocuire
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
librării. Acest prim paradox nedumerește la fel de mult ca și refuzul unor librari de a-și declara vînzările. Ar fi, cică, "secrete". Autorii anchetei au calculat totuși singuri, luînd ca eșantion cea mai mare librărie din Transilvania, cu vînzări record pe țară, și anume Librăria Universității din Cluj, și au descoperit că în trei luni s-au vîndut aici cărți în valoare de aproape 400 milioane de lei. Ce se citește? Iată o altă întrebare. Cărți utile, vine răspunsul: ghiduri, dicționare, sinteze
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
necesității. Să nu ignorăm însă că, în ziua în care și-a înnoit hainele, Adevărul a avut grijă să se asigure de un articol care să-i țină prima jumătate a paginii întîi, articol intitulat Adrian Năstase, întîiul braconier al țării.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]