6,901 matches
-
mai ciudate. Interpretau diverse arii din opere, bătrâna cânta, iar Mașa Îi ținea isonul. Începeau cu o arie din Boris Godunov, Încheiau cu Romeo și Julieta sau cu Othello. Își schimbau mereu rolurile Între ele. Mașa era când patriarh, când țar, când Dama de pică. Iar bătrânei Îi plăcea să joace rolul lui Iago. Scena balconului le dădea o oareșicare bătaie de cap, bătrâna fiind nevoită să se cațere pe o scară, iar Mașa, să stea Îngenuncheată pe parchet, cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
idei, ele Însele stupide de la bun Început, idei stupide care rezistaseră vreme de secole, aceasta scotea de la el cele mai curioase reacții. Sultanismul stupid al unui Louis Quatorze reprodus În generalul de Gaulle - Neo-Charlemagne, spusese cineva. Sau ambiția imperială a Țarilor În Marea Mediterană. Voiau să fie puterea navală dominantă În Mediterană, o râvnă stupidă de două veacuri, și la aceasta, sub auspiciile „revoluționare“ ale Kremlinului, Încă se mai lucra, În același mod - se lucra! Chiar nu conta faptul că În curând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
profesie, supunând atenției întregii lumi inițiative care stârneau interes pretutindeni. România începuse să atragă interesul unor conducători mondiali, precum: Nixon, Ford, De Gaulle, H. Wilson, W.Brandt, Ciu En Lai, Deng Xiaoping, Hruschov , Brejnev și alții, care au vizitat capitala țarii noastre. Țara noastră devenise, între timp, un canal de comunicație între unele țări care aveau relații tensionate, precum între Israel și Egipt, S.U.A. și Republica Populară Chineză, Grecia si Turcia etc. Un prim pas efectuat de România pe linia unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
și până la mici clopoței. Cele mai mari clopote din lume se găsesc la Moscova, în cetatea Kremlinului. Unul, de 128000 kgf, numit „łarul Godunov", a fost ridicat în turnul lui Ivan cel Mare, în sec. XVII. Celălalt, numit „łar kolokol” (țarul clopotelor), cântărește enorm, 202 000 kgf, și se află depus pe un postament în vasta curte a Kremlinului. Nu a sunat niciodată, având ruptă o bucată din buză, în urma unui accident suferit după turnare. Merită să fie citați meșterii ruși
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
de data aceasta metoda desantului, oferindu-vă câteva exemple de nume proprii care au redevenit nume comune (exemple extrase dintr-o carte a academicianului Al. Graur): Caesar, porecla romanului care a instaurat monarhia, devine În germană Kaiser și În rusă țar; pronunția slavă a numelui Împăratului Traianus, „troian“, desemnează În românește mai Întâi un „val de pământ“, o “Întăritură“ și mai apoi doar troianul de zăpadă ușor de spulberat și oricum gata să se topească când nu mai e frig; Karl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
legături între ei. 56 Orc plin de satisfactie AVENTURILE LUI ASTOLPHO CONTINUĂ IAR CELE ALE ISABELEI ABIA ÎNCEP Scăpând din ghearele crudei Alcina și după ce petrecuse un scurt răstimp în regatul virtuasei Longestila, Astolpho a hotărât să se întoarcă în țar sa. Longestila i-a împrumutat cel mai bun vas din flota sa, iar la despărțire i-a dăruit o carte minunată cuprinzând secretul de a spulbera orice vrajă și la rugat s-o poarte întotdeauna cu sine, în amintirea ei
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
legături între ei. 56 Orc plin de satisfactie AVENTURILE LUI ASTOLPHO CONTINUĂ IAR CELE ALE ISABELEI ABIA ÎNCEP Scăpând din ghearele crudei Alcina și după ce petrecuse un scurt răstimp în regatul virtuasei Longestila, Astolpho a hotărât să se întoarcă în țar sa. Longestila i-a împrumutat cel mai bun vas din flota sa, iar la despărțire i-a dăruit o carte minunată cuprinzând secretul de a spulbera orice vrajă și la rugat s-o poarte întotdeauna cu sine, în amintirea ei
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
Domnului Dumnezeu și Mântuitorului nostru Iisus Cristos, în anul 7054, ianuar 12 (1546)”. Biserica, așa cum o vedem astăzi, este opera lui Vasile Lupu voievod, dintre anii 1650-1653, desăvârșită de fiul său Ștefăniță Lupu voievod. De ce n-aș aminti și remarca țarului Rusie, Petru cel Mare, care la invitația lui Dimitrie Cantemir a vizitat Iașul în 1711. Văzând biserica Golia, a remarcat că are „trei feliuri de meșteșuguri: leșesc, grecesc și moschicesc”. După ce ai spus atâtea despre această mănăstire, hai să vedem
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
o adevărată ” Prusie a balcanilor” - după expresia diplomatului francez Pinon - ce contribuise hotărâtor la înfrângerea Turciei, considera că a sosit momentul prielnic pentru împlinirea programului său național. Cu 40 de zile înaintea declanșării noului conflict, generalul Savov, mâna dreaptă a țarului Ferdinand și comandantul suprem al armatei, îi trimitea șefului guvernului bulgar o telegramă în care se arăta:”...cred că suntem datori să ne silim acoperindu-ne totuși posibilitatea în fața Marilor Puteri, să provocăm un conflict cu aliații noștri ca să-i
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93400]
-
la Constantinopol, contele Sebastiani îl servise de minune pe împărat, lucrând cu spor la destituirea celor doi domnitori filoruși, Constantin Ipsilanti și Alexandru Moruzi, reușind să-i îndepărteze chiar cu trei ani înainte de expirarea mandatelor lor. Cum era și firesc, țarul Alexandru ordonase imediat generalului Michelson să treacă Nistrul și să ocupe cele două principate. Așa începuse războiul ruso-turc, război menit să slăbească cele două imperii și, în același timp, să le rețină atenția de la adevăratele intenții ale împăratului Napoleon. Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
lalea, toată căzăcimea?” Omul încă mai spera că era vorba doar de o glumă. Generalul Zass și-a pus paharul jos și, în tăcerea aceea îngrozită, a tras cu un gest aproape elegant ucazul imperial din manșeta vestonului. Din porunca țarului Alexandru I al Rusiei, distinsul meu prieten, gazda acelui mare bal, era trimis în surghiun tocmai la Elisabetgrad, împreună cu toată familia. După ce a dat citire ucazului, generalul a ridicat paharul și l-a băut până la ultimul strop, ca și cum nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
care tocmai asistaserăm fusese totuși una cât se poate de reală. Prea avea toate ingredientele unui libret pentru o farsă. Atunci s-a ridicat marele senior, prietenul meu, și, cu o voce calmă, l-a asigurat pe general că porunca țarului va fi executată întocmai și în timpul prescris. După care, pe un ton bărbătesc și cu cea mai binevoitoare expresie, pentru că era o gazdă perfectă, s-a adresat invitaților săi. „Dar de ce atâta tristețe, iubiții mei? Doar ați venit aici ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cântăresc lucrurile cât mai bine. Sunt fidel sultanului. Cred că nimeni nu se îndoiește de asta. Dar, ca viitor domn, nu pot să ignor tocmai relațiile de bună vecinătate. Consider că n-ar fi deloc în avantajul acestor relații dacă țarul Alexandru ar vedea în mine doar un om al turcilor sau chiar un potențial dușman al Rusiei. Ca să pot domni liniștit, am neapărată nevoie să fiu susținut și de prietenia țarului. Rusia este o mare putere. Armată bine instruită, organizare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
n-ar fi deloc în avantajul acestor relații dacă țarul Alexandru ar vedea în mine doar un om al turcilor sau chiar un potențial dușman al Rusiei. Ca să pot domni liniștit, am neapărată nevoie să fiu susținut și de prietenia țarului. Rusia este o mare putere. Armată bine instruită, organizare perfectă, autoritate recunoscută în toată Europa. Mă gândeam... Deși... Cred că... Mi se pare mie, prințe, sau avem un ascultător? Prințul îl văzuse și el pe Guibert. Medicul se oprise destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
placidă, inexpresivă, privire de fanariot, de om care nu-și dobândea onorurile prin strădanii proprii, ci și le cumpăra. Și, cu această privire, își continuă ideea: ― ... m-aș putea bucura, pe de o parte, de protecția, poate chiar de prietenia țarului, iar, pe de altă parte, aș scăpa definitiv de grija acelor bande. Rușii abia așteaptă să le vină de hac. Dacă acea parte din Moldova le-ar reveni lor, într-o săptămână ar spulbera toate cuiburile de tâlhari. Prințul tăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Nu-i convenea deloc alternativa așteptării. Știți cumva ceva despre intențiile lui Napoleon? Va ataca Rusia? Prințul respiră de câteva ori. Aerul rece îi liniști sângele. ― Dă-mi voie, prietene, să mă îndoiesc că Napoleon va porni un război cu țarul acum, în miezul iernii. În schimb, există un plan european, un plan secret de slăbire și de împărțire a Imperiului Otoman. De aceea consider că încheierea păcii n-ar mai trebui amânată nici măcar o zi. Dimitrie tresări. ― Știți sigur asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
treacă Dunărea și să continue lupta pentru cucerirea Constantinopolului. Din Sankt Petersburg i se aducea la cunoștință un lucru de o „importanță capitală” pentru soarta principatelor. Persoana descoperise, cu totul întâmplător, un paragraf al tratatului de la Erfurt dintre Napoleon și țarul Alexandru I, asupra căruia ambele părți se angajaseră să păstreze cel mai mare secret. Era vorba de un paragraf prin care Napoleon recunoștea anexarea ambelor principate de către Rusia. „În baza acestei înțelegeri”, îi scria persoana, „negocierile care se poartă acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
se angajaseră să păstreze cel mai mare secret. Era vorba de un paragraf prin care Napoleon recunoștea anexarea ambelor principate de către Rusia. „În baza acestei înțelegeri”, îi scria persoana, „negocierile care se poartă acum la București nu sunt decât simulacre. țarul consideră că are deja principatele în buzunar și nu va renunța la pretențiile lui. Pe de altă parte, nu suflă o vorbă despre acel paragraf din tratat, pentru că sultanul nu trebuie să afle despre această cedare a suzeranității asupra țărilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și azvârli hârtia în flăcări. Omul riscase enorm. Se asigură că nu mai rămăsese nimic din ea și reveni la scaunul lui. Informația se lega de o alta pe care o primise, pe alte căi, chiar din anturajul lui Metternich. țarul considera că războiul cu Napoleon era inevitabil și se oferea să cedeze Austriei părți din Moldova și din țara Românească în schimbul unui sprijin militar. Atunci când o aflase, nu prea înțelesese de ce țarul ceda atât de ușor bucăți din cele două principate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
primise, pe alte căi, chiar din anturajul lui Metternich. țarul considera că războiul cu Napoleon era inevitabil și se oferea să cedeze Austriei părți din Moldova și din țara Românească în schimbul unui sprijin militar. Atunci când o aflase, nu prea înțelesese de ce țarul ceda atât de ușor bucăți din cele două principate. Acum totul devenea clar. Alexandru considera că le are deja în buzunar și chiar le avea. Următoarea hârtie sosise din Viena. Era informat despre manevrele trupelor franceze și despre direcționarea lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Komandir se ridică în sfârșit din pat și, pentru că în odaie era frig, își luă pe el vechea manta pe care o purtase la Austerlitz. Mantaua înfrângerii. O mai păstra încă. Îi amintea de bătălia aia nenorocită în care tânărul țar Alexandru îl ignorase și mersese pe mâna superficialului Dolgoruki, om plin de fumuri și cu totul lipsit de fler militar. Mersese încrezător spre dezastrul pe care el, Kutuzov, îl prevăzuse. Și, în timp ce Napoleon culegea laurii unei victorii ușoare și trasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Napoleon culegea laurii unei victorii ușoare și trasa hotare pentru noile state, Alexandru o ținea tot într-o fugă. Nu scăpase decât atunci când îi asigurase pe urmăritori că încheiase deja un armistițiu cu Napoleon. Ceea ce era o minciună gogonată. Halal țar pentru Mama Rusie! I-o spusese în față. Nu folosise exact aceiași termeni, desigur. Își împodobise părerea cu toate zorzoanele etichetei de la bătrâna curte petersburgheză, dar își luase permisiunea de a rânji suficient de disprețuitor. Primi castronul cu apă fierbinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
separeului. Acesta pregăti imediat o altă cupă fierbinte, în care turnă o nouă porție de coniac pentru suedez. Prințul tăcea de mai mult timp. Știa că trebuia doar să asculte, să zâmbească vag și iar să asculte. ― Am aflat că țarul i-ar fi scris împăratului o scrisoare prin care îl somează, în termeni ultimativi, să nu treacă Elba. Ha, ha!... Ultimativi!... Și împăratul i-a răspuns în termeni cu mult mai ultimativi, dar curtenitori: „Dacă fatalitatea va face războiul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
suferă cam de așa ceva. Stă liniștit, în timp ce soldățeii austrieci, aliații lui Napoleon, tropăie în jos, tot spre Brașov. Diplomatul suedez se aplecă peste masă și continuă cu voce scăzută: ― Vă spun din sursă sigură: îmi pare rău pentru Kutuzov, dar țarul e hotărât să-l înlocuiască. Va numi un alt general, dacă nu cumva l-a și numit deja. Manuc tresări. Da, asta îl va împinge puțin de la spate pe general. Nu ținea să-și trădeze interesul însă. Interveni neutru: ― Bănuiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Manuc tresări. Da, asta îl va împinge puțin de la spate pe general. Nu ținea să-și trădeze interesul însă. Interveni neutru: ― Bănuiesc că va fi informat la timp despre schimbarea asta. ― Ha, ha, ha! Atât cât îl cunosc eu pe țar, mă îndoiesc. Oricum, cred că noul general va veni și cu instrucțiuni noi. țarul Alexandru a acceptat, în sfârșit, ideea prințului regent al Suediei, nimeni altul decât celebrul Jean-Baptiste Bernadotte... ― Vreți să spuneți, fostul mareșal al Franței? ― Exact! Prințul regent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]