24,184 matches
-
își propune să facă o carte în care "să scrie lucruri folositoare pentru cei care le înțeleg". Sintagmele prin care Aristotel definea reflectarea în literatură sînt folosite pentru a se declara tocmai despărțirea de regimul ficțional al literaturii, dată fiind ținta practică urmărită: "... acela care lasă deoparte ceea ce este pentru ceea ce ar trebui să fie, mai curînd află cum ajung oamenii la pieire decît cum pot să izbutească". Finalul capitolului XV e un îndemn la practicism, chiar și amoral dacă e
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
numai pe aceia care au fost desăvîrșiți; așa încît, chiar dacă însușirile lui nu se vor putea ridica la aceeași înălțime, ele să se apropie cel puțin de ea; este bine să urmăm în aceasta exemplul arcașilor pricepuți care, observînd că ținta pe care vor s-o atingă este prea departe și cunoscînd în același timp pînă unde poate să bată arcul lor, ochesc cu mult mai sus decît este ținta adevărată, dar aceasta nu pentru ca să ajungă cu săgeata lor la o
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
bine să urmăm în aceasta exemplul arcașilor pricepuți care, observînd că ținta pe care vor s-o atingă este prea departe și cunoscînd în același timp pînă unde poate să bată arcul lor, ochesc cu mult mai sus decît este ținta adevărată, dar aceasta nu pentru ca să ajungă cu săgeata lor la o înălțime atît de mare, ci pentru ca, fixîndu-și o țintă foarte înaltă, s-o atingă pe aceea pe care și-au ales-o. Spun, deci, cu privire la principatele cu totul noi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
departe și cunoscînd în același timp pînă unde poate să bată arcul lor, ochesc cu mult mai sus decît este ținta adevărată, dar aceasta nu pentru ca să ajungă cu săgeata lor la o înălțime atît de mare, ci pentru ca, fixîndu-și o țintă foarte înaltă, s-o atingă pe aceea pe care și-au ales-o. Spun, deci, cu privire la principatele cu totul noi, în care principele este nou, că greutățile întîmpinate pentru păstrarea lor sînt mai mari sau mai mici, după cum sînt însușirile
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
particulari devin principi, reușesc să obțină aceasta cu puțină osteneală, dar le trebuie mult mai mult ca să păstreze ceea ce au dobîndit; greutățile, ei nu le întîmpină pe drum și par că zboară spre putere; ele se ivesc doar atunci cînd ținta a fost atinsă. Astfel se întîmplă cînd i se cedează cuiva un stat, fie pe bani, fie din bunăvoința aceluia care îl cedează: așa cum a fost cazul de mai multe ori în Grecia, și anume în orașele din lonia și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
tatăl lui Alexandru cel Mare, precum și multe republici și mulți principi; căci am deplină încredere în felul în care ei au procedat. CAPITOLUL XIV Care este datoria unui principe privitor la pregătirea războiului Un principe trebuie să aibă o singură țintă și un singur gînd și să considere că știința cea mai potrivită pentru el este aceea a războiului, a organizării și disciplinei pe care acesta le cere; căci este singura știință pe care se cuvine s-o aibă acela care
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
alții cu meșteșuguri pricepute; unii cu răbdare, alții cu contrariul ei; și fiecare poate să-și atingă scopul, urmînd unul din aceste drumuri diferite. Dar se constată de asemenea, că din doi oameni care procedează cu grijă, unul ajunge la ținta pe care și-a propus-o, iar celălalt nu. Pe de altă parte, doi oameni pot să reușească în același fel, deși modul de a proceda a fost diferit; unul înaintînd cu multă grijă, iar celălalt în mod năvalnic. Lucrul
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nu în concordanță cu modul procedării lor. De aici decurge ceea ce am spus, și anume, că doi oameni care acționează diferit, obțin, totuși, același rezultat; în schimb pot să existe alții care lucrează la fel, iar unul să-și ajungă ținta, pe cînd celălalt nu. De aceasta depinde și natura schimbătoare a succesului în acțiune; căci dacă cineva se conduce cu băgare de seamă și cu răbdare, iar timpurile și împrejurările se desfășoară în așa fel încît modul său de a
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fi neapărat aceeași în următoarea jumătate de secol. Evoluția probabilă a fenomenelor de dependență până în 2050 Proiecțiile de populație (totală, pe sexe, pe vârstă), făcute de INSEE după recensământul din 1999 și servind drept bază previziunilor cu anul 2050 ca țintă, au permis construirea unei piramide a vârstelor cu scop deductibil prezentată mai sus (graficul 1 din acest capitol). După cum vedem, trei scenarii sunt avute în vedere pentru Franța metropolitană (ipoteză pentru vârf, centru și pentru nivel inferior, relative la fertilitate
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
a creșterii. Partea a doua Ca răspuns la provocări: solidaritate și prevedere Capitolul V Reînnoirea politicilor familiale În funcție de orientările filosofice și de tradițiile proprii fiecărei țări, politicile familiale, care pot îmbrăca multiple aspecte (ajutoare directe sau indirecte, măsuri luând ca țintă copilul în funcție de vârstă, sau un public prioritar, ca familiile numeroase, familiile monoparentale etc.), țin fie de o "problematică demografică", fie de o "logică socială". Politicile demografice sunt înainte de toate destinate să favorizeze natalitatea și efectele sale se pot răsfrânge asupra
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
a profilurilor de familie, lucru ce nu poate fi ignorat de politicile familiale. Înainte de a întocmi contururile acestui vârtej care este sau care a devenit politica familială, trebuie să analizăm mai detaliat structurile familiale, pentru a evalua tipurile de public țintă și pentru a testa apoi diversele opțiuni politice susceptibile de a fi folosite. Cadrul general în interiorul căruia se inserează această problematică este cel al demografiei, în special cel al scăderii natalității ce are un efect imediat asupra familiilor și configurațiilor
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
pentru femeile cu vârste cuprinse între 30 la 40 de ani și cu 3 pentru femeile cu vârste cuprinse între 35 la 39 ani. Graficul 3 de mai jos vizualizează această evoluție. Această schimbare de comportament are consecințe în ceea ce privește publicul țintă, chiar și numai pentru faptul că profilurile de venit urmează global vârsta titularelor lor. Femeile care au copii mai târziu au și venituri mai mari la nașterea copiilor lor decât în urmă cu douăzeci sau treizeci de ani. Al doilea
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
excluziunii. Pentru a pune puțină ordine în acest labirint de măsuri, o metodă constă în stabilirea unor cercuri concentrice: în centru figurează prestațiile familiale stricto sensu; măsurile sunt apoi din ce în ce mai puțin legate de prezența copiilor, când te îndepărtezi de centrul țintei (Graficul 4). Printre prestațiile familiale, se numără în special alocațiile plătite de casele de alocații familiale (alocații familiale, ajutoare de primire sau de păstrare a copiilor de vârstă fragedă), dar nu trebuie omise prestațiile plătite de stat (burse școlare sau
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
după consumul pe cap de locuitor, nu ne surprinde să găsim în procentajele cu cele mai mici venituri familiile numeroase și familiile monoparentale. Constatând acest lucru, sistemele fiscale și sociale proprii familiilor au ca scop să reducă diferențele favorizând familiile țintă, fie că sunt numeroase sau monoparentale. Dacă ne referim la studiul lui Albouy și Roth (2003), avem configurația reprezentată în tabelul 22 ce urmează. Tabelul 22. Redistribuirea și modificarea scării nivelului de trai Structura familială Nivelul de trai înaintea redistribuirii
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
aventura și-a ales singură ceasul potrivit. Am ajuns la această mărturie pe un drum lung, Întîrziat de ezitări, de ocolișuri, de escale cu sau fără voie, de lune cări În capcane, de ieșiri anevoioase de acolo, de reveniri spre țintă din alte unghiuri, de lene și de teamă. De spus, am mai spus-o, cu abținere de la detalii Însă: vederea, cîtă a fost, mi-am pierdut-o pe la unsprezece ani. Iar dacă paradisul e asimilabil copilăriei Înseamnă că, Între cei
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cea a publicului, autorul unui singur subiect literar. Din motive igienice, nu aduc aici În discuție precaritatea școlară, chiar pestilențialitatea educațională a multor slujitori mass-media. Dar și jurnaliști Înzestrați și aparent onorabili, interpelîndu-mă cu diverse prilejuri, se grăbesc să ocolească țintele principale ale dialogului și lunecă În curiozități biografico-senzoriale. Semnalmentul cel mai evident al apariției mele, detectabil de oricine la prima privire, e suprasolicitat, riscînd să eclipseze, ba să Înghită și să mistuie Întreaga-mi identitate. Înainte de 1990, lucrurile stăteau diferit
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
din Rătești, ci la Ardud, la opt kilometri, la o biserică despre care se spunea că are deasupra, În loc de cruce, un cocoș și o stea. TÎrziu am Înțeles că, atunci cînd tata mă Înjura cu simpatie de „cocostea“, lua la țintă simbolurile bisericii lui Jean Calvin. Locuiam În partea de jos, cea veche, șvăbească a satului, cu case mari, lipite cu fațadele de trotuar. Prietenului Tibi Fromercz părinții sau bunicii Îi vopsiseră casa În albastru. Dar nu orice fel de albastru
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și, credea el, la vîrsta lui, a fost Înregistrat ca nerecrutabil, chiar dacă, În anii care au urmat, alți români de o seamă cu el din părțile locului au fost Înrolați. Ieșind tulburat de la acel centru militar și umblînd fără vreo țintă pe străzi, a văzut o inscripție: Mis Mia. Nu Înțelegea despre ce putea fi vorba, dar a intrat, Împins Înăuntru de o putere care-l purta după voia ei. Acolo, un bărbat legat la ochi ghicea... Ghicea nu numai ce
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
grosul contingentelor lor să se poată retrage spre vest. Își instalaseră mitralierele pe snopi de paie și pe capre de lemn. După felul În care s-au desfășurat evenimentele, a devenit limpede că formau o patrulă de ariergardă și că ținta lor o reprezenta Încetinirea Înaintării frontului. Le au cerut scurt și imperativ sătenilor să se adăpostească În case. CÎnd au Început să tragă, s-a văzut că gloanțele zburau de-a lungul Uliței Luncii, de unde românii porniseră atacul. Cel mai
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Astfel, știu că În Germania, unde a ajuns În ’43, s-a ocupat de aprovizionarea trupelor. Avea la dispoziție un atelaj cu care transporta alimente, muniții, combustibil, efecte militare. În țara lor, nemții recurgeau deja curent la transportul cu căruțele, ținte mai greu de nimerit de avioane. Primăvara lui ’45 l-a găsit mereu pe fugă. Alături de vreo doi-trei camarazi alerga dintr-un land Într altul, ferindu-se de bombe și de ruși. Prin aprilie, cînd se chinuiau să țină drumul
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
lui Iuda a redeschis, pătimaș, am spune, dosarul „ucenicului pierdut” al lui Isus. Ziariști, istorici, scriitori și, desigur, teologi au ieșit la scenă deschisă, aprobând sau condamnând, confirmând sau infirmând, într-un cuvânt, creând un vălmășag de nedescris, a cărui țintă a fost deja atinsă: transformarea traducerii unui text din secolul al IV-lea într-un bestseller mondial în secolul XXI. Campania publicitară dusă în jurul evangheliei gnostice s-a bazat pe o interpretare tendențioasă a conținutului, așa cum vom vedea ceva mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și iertarea. Înainte de a intra în dezbaterea teologică propriu-zisă, se impune o incursiune de ordin filologic, fără a pune însă total între paranteze teologia. Mă voi opri asupra câtorva termeni-cheie. Hamartanein Contexte precreștine • Sensul inițial este acela de „a greși ținta”; în Iliada există un compus, aphamartano (5,287). O săgeată ori o suliță este deviată, fără a se menționa cauza: intervenție divină cel mai des, dar și eroare umană, provocată însă tot de zei; 11,233 sau 8,331. • Tot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
suliță este deviată, fără a se menționa cauza: intervenție divină cel mai des, dar și eroare umană, provocată însă tot de zei; 11,233 sau 8,331. • Tot la Homer apar sensurile următoare: „a nu se întâlni”, așadar „a rata ținta și dintr-o parte, și din cealaltă” (Il. 10,65-66); a „pierde” o ființă dragă (Il. 6,411) sau o facultate prețioasă, precum vederea (Od. 9,512), din vina altuia. Ca și la greșirea țintei, și aici intervine ideea privării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
se întâlni”, așadar „a rata ținta și dintr-o parte, și din cealaltă” (Il. 10,65-66); a „pierde” o ființă dragă (Il. 6,411) sau o facultate prețioasă, precum vederea (Od. 9,512), din vina altuia. Ca și la greșirea țintei, și aici intervine ideea privării de ceva spre care țintim ori de care am avut parte la un moment dat. Sens secundar: neatingerea scopului propus, falimentul. • Sensurile abstracte, „a greși”, „a comite o eroare”, „a se înșela” etc., apar cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
rândul credincioșilor a unor cărți de educație și informare religioasă care, unele, învață palamismul, iar altele îl resping, precum catehismul lui Nicolae Bulgaris ostil palamismului și Thesauros-ul lui Damaschin Studitul, care vorbește despre lumina taborică increată (col. 1817)227. Cealaltă țintă a lui Stăniloae din Introducere este revista dominicană Istina, al cărei număr din 1974 a fost consacrat gândirii lui Palamas. Colaboratorii nu ezită acolo să critice anumite aspecte ale doctrinei sale, pornind de la o lectură atentă a lucrărilor și o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]