2,758 matches
-
și a gardului înconjurător. În general, îndeplinirea acestor recomandații complete, aspectul în sine, "foarte satisfăcător". Mai importante sunt relatările privind "higiena și tratamentul bolnavilor", despre care A. Fătu menționează: "Saloanele sunt spațioase, curate și bine aerate încălzirea saloanelor este satisfăcătoare așternuturile bolnavilor s-au găsit curate căutarea medicală se face de către medicii Ospiciului din Târgu Neamț, care vizitează ospiciul alienaților din timp în timp, iar pentru privegherea imediată a ordinațiunilor medicale se află la mănăstirea Neamțu D-lui Pharmacist Balomir care
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
care menționează că "la revizia făcută de către subiscălitul Ospiciului de la Galata s-au găsit s-au găsit în cea mai deplorabilă stare". Raportul este interesant prin imaginile care se pot desprinde, imagini foarte plastice. Astfel, Catargi menționează: "S-au găsit așternuturile și cămășile, în sfârșit toate lenjeriile că nu se schimbă decât în două-trei săptămâni, din pătimași s-au găsit așezați fără prostire precum chiar și fără cămăși, goi cu pielea în straiele lor și în asemenea poziție trântiți pe jos
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
se pare, există istorice relații tradiționale). 44 Și nici chiar cu Dudu Buddenbrook, casierul de la Clubul Sportiv Unificat Brandul Mare. Asta ca să nu se nască încă o confuzie în istorie! 45 Dacă-ți puteai permite să dormi chiar și în așternutul așa cum l-a folosit Rudy ultima oară, prețul era chiar mare. Un preț pe care nu mulți și l-au putut permite. 46 Hotelul și restaurantul CONTINENTAL au fost drastic amendate, după ce s-a dovedit că uriașul afiș cu Marele
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
se pare, există istorice relații tradiționale). 44 Și nici chiar cu Dudu Buddenbrook, casierul de la Clubul Sportiv Unificat Brandul Mare. Asta ca să nu se nască încă o confuzie în istorie! 45 Dacă-ți puteai permite să dormi chiar și în așternutul așa cum l-a folosit Rudy ultima oară, prețul era chiar mare. Un preț pe care nu mulți și l-au putut permite. 46 Hotelul și restaurantul CONTINENTAL au fost drastic amendate, după ce s-a dovedit că uriașul afiș cu Marele
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
lumina lunii tomnatice o imagine ce putea fi a ei umbră nedeslușită apăru numai că mâna lui nu putea să o prindă și-n clipa de-apoi himerica imagine se destrămă lăsând în urmă doar singurătatea și pe vechiul său așternut pe vechea sa pernă mâneca-i văduvită și-o-ntinse ca pe o acceptare a somnului - somn fără vise și nebântuit de fantome - sau ca pe o acceptare a morții? În Semimaru, un no cu aspectul unei lung poem, nu
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
unei neînțelegeri; este vorba despre buna reputație de care se bucură grație unui text antologic realizat de el și prezentat sub titlul Alegerea lui Heracle, ca și cum ar constitui în sine o lucrare programatică a filosofului. Nici vorbă de blănuri sau așternuturi groase și moi! Gata cu păturile sub care filosoful lâncezește! Uitată reputația lui de om care se deda plăcerilor! Spulberate vorbele despre lăcomia lui de bani! Prodicos scrie un text în care putem găsi un elogiu adus Virtuții - și asta
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
lui precară, fragilitatea lui, faptul că nu a cunoscut niciodată în viața lui ceea ce Nietzsche numește Marea Sănătate. Bolnav, plăpând, slăbănog, incapabil de excese care pot dăuna imediat carcasei sale de hidropic: dușmanii îi reproșează că nu și-a părăsit așternutul ani întregi din puturoșenie, trândăvie congenitală ori lene conceptuală, când, de fapt, el rămânea acolo țintuit de durere, crucificat de suferință. Oare trebuie să ne mirăm că un astfel de om își construiește un sistem care pune mai presus de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
hoț, bețivan, mâncău, afemeiat, venetic, necioplit, oportunist, obscen, dezmățat, suferind de tulburări de caracter: cam multe defecte pentru un singur om! Prea multe pentru ca toate să se dezvolte într-un singur corp cunoscut ca fragil, debil și bolnăvicios... Departe de așternuturile moi garnisite cu femei, de ugerele și vulvele de scroafă umplute, udate cu cele mai bune vinuri de Falerne, de efebi, de curtezanele îmbrăcate sumar și de practica degetului vârât în gât pentru a putea continua orgiile demne de Trimalchio
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
tril; urmași; ușoară; vară; veselie; veste; zare; zburînd; o zeamă; zîmbesc (1); 796/169/68/101/0 pat: somn (299); odihnă (120); moale (45); pernă (37); relaxare (22); mare (18); sex (18); saltea (15); dormitor (11); canapea (10); dragoste (10); așternut (7); dorm (7); liniște (7); scaun (7); lenjerie (6); mobilă (6); plapumă (6); a dormi (5); dormit (5); obiect (5); pătură (5); iubire (4); lemn (4); oboseală (4); vis (4); acasă (3); cald (3); căldură (3); cearșaf (3); loc (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
56); odihnă (39); puf (38); pene (28); plapumă (12); pufoasă (10); pufos (10); relaxare (10); confort (8); fulgi (8); căpătîi (6); liniște (5); dormit (4); pătură (4); comod (3); dorm (3); a dormi (3); mică (3); pană (3); vis (3); așternut (2); cap (2); comoditate (2); dormi (2); noapte (2); pilotă (2); rai (2); aici; ajutor; albastru; albă; apă; au; bătaie; cald; calm; carte; cearșaf; cheie; coltuc; cuvertură; dificultate; distracție; doarme; Dormeo; dragoste; eseu; eternă; fin; frumoasă; fulg; ghimpoasă; gînd; de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bunei (2); covată (2); curte (2); divan (2); Dornei (2); fum (2); lemn (2); lemne (2); mîncare (2); origine (2); soare (2); soț (2); șemineu (2); turte (2); vin (2); afară; alb; amintire; ancestral; arde; de ardere; armată; ars; ascuțită; așternut; bancă; bătătură; bază; beci; bine; bombă; bucurie; bună; bunătate; la bunici; bunicii; cal; cameră căldura; călduță; cămin; candelă; capră; casa mea; casă strămoșească; cenușă; cină; ciocolată caldă; comoditate; copil; copilărie; covor; cuptor de pîine; cuptor pe pămînt; demn; doină; domnească
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
închis (2); întunecat (2); liniște (2); lumină (2); nuntă (2); panseluțe (2); prună (2); putere (2); trist (2); urît (2); urîtă culoare (2); verde (2); violență (2); Violeta (2); violetă (2); viu (2); ador; alături; alertă; amestec; ametist; amor; aparte; așternut; atrăgător; bădăran; bici; Blaga; bluză; Bogdan; brîndușă; brutal; bun; bunăstare; cald; calmitate; cameră; cercei; cerul; color; culoare profundă; culoare purpurie; cuminte; depresie; doliu; mi-i dragă; dragoste; drăguț; drăguță; eleganță; energie; eșarfă; eu; fată; filă; flăcări; fluture; frig; fundă; galben
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mea să prindă în sfârșit viață; intram acolo cu o poftă nebună de lucru, de parcă n-aș fi stat toată ziua la coada cratiței; găteam ceva rapid, mă refuza de cele mai multe ori pentru că ținea la siluetă, apoi ne cufundam în așternuturile moi și mă lăsam cuprinsă de beția amorului. Și beția asta nu e o metaforă: deși mă iubea cu o expresie absentă, de amant blazat, funcționa ca o mașinărie nemțească, era aproape la fel de talentat ca numărul trei; din păcate, juca
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
să păstreze lumânările de la botez pentru că nu e bine să le dea cuiva, "ci să ardă numai în casa unde se află copilul de curând botezat" 288. Pentru ca femeia să iasă din starea de "necurăție", după ce e spălată, moașa ia așternutul în care a născut, îl scoate din casă și-i dă foc 289. Dacă nou-născutul suferă de plânsoare, femeia pândește, seara, o casă cu copii mici și, cum zărește lumină la casa aceea, ia copilul în brațe, pâine și sare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cosmicul tăinuiește povestea vieții: "Pădure, dragă pădure, / Cum te-aș tăia din secure / Să nu mă mai spui la lume, / C-am vărat o vară-n tine, / Cu mândruța lângă mine. Las` să spuie pământul, / Că el mi-a fost așternutul, / Las` să mă spuie frunza, / Că ea mi-a ținut umbra."83 sau "Lună, lună, ești nebună / Ce lumini noaptea pe brumă? / Eu cu mândra în zăvoi / Și tu lumini după noi, / Eu cu mândra intr-un casă / Și tu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Pădure, dragă pădure, / Nu mă mai spune la nime` / C-am vărat o vară-ntreagă / Cu mândruța lângă mine, / Las` să mă spună frunza / Că ea mi-o ținut umbra, / Las` să mă spună pământul / Că el mi-o fost așternutul."113 Invocația retorică a elementelor arhetipale, învestite metaforic, creează un spațiu ritualic universal în care ființa umană se desăvârșește prin puterea cuvântului, vocativul și imperativul transformând spațiul poetic în rugă către sensurile primordiale ale existenței: "Sfinte Soare, / Sfinte domn mare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
metaforă a existențialului: "Brâu, brâușorul meu, / Fă-te un șearpe, un balaur, / Cu solzii de aur / Și te du la ursitorul meu, / care de Dumnezeu e lăsat / Și de oameni buni îndemnat.../ Să-i puie perina mă-sei șerpi / Și așternutul ciulini / Să nu se poată odihni, ostovi, / Până la mine n-o veni."377 Arhetip fundamental al mitologiei universale, șarpele este un simbol ambivalent, încorsetând sau eliberând cunoașterea, plăsmuind sau distrugând lumea ancestrală. Categorii ale cunoașterii soarele, luna, pasărea, șarpele se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în construcția personajului ales. - VARIANTA 5 SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: La Polul Nord, la Polul Sud, sub stele vecinic adormite, În lung și larg, în sus șin jos, sentind câmpii nemărginite, Câmpii de gheață, ce adorm pe așternutul mării ud, Cu munți înalți, cu văi adânci, la Polul Nord, la Polul Sud. Când dintre munții solitari îngălbenește luna plină, Vărsând pe albul dezolat o cadaverică lumină, Se văd ieșind ai mării urși, cu ochi de foc, cu pașii rari
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sunt și ele tipic simboliste și contribuie la crearea imaginii de încremenire: ritmul încetinit al mișcării, sugestivele repetiții cu efect muzical, dar și laitmotivul La Polul Nord, la Polul Sud se adaugă simbolurilor cromatice (albul glacial, galbenul devitalizant) sau imaginilor sinestezice (așternutul mării ud). SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Importanța muzicii în existența umană Indiferent de gen, muzica face parte din viața noastră și fără ea totul ar fi anost și plic ti sitor. Consider că muzica este un limbaj universal
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
căci dacă ar rămînea în casă și ar coase cu el cineva, apoi i-ar amorți mînile. Să nu cîrpești haina pe tine fără să ții o scamă în gură, că îți coși mintea. (Gh.F.C.) Acoperămînt Cine trage acoperemîntul (învălitoarea, așternutul) cu dinții, fiind sub el, acela îmbătrînește degrabă. Adam Odată cu înșelarea Evei, diavolul, știind viitorul lumii, a căutat să subjuge pe Adam că utînd să-l convingă a face zapis. Adam neștiind carte, diavolul l-a pus să-și apese
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe limbă. Bășină După ce te speli, să nu te ștergi niciodată pe masa de pînză, căci te beși întotdeauna; ajungi beșinos de nu mai poți ținea beșinele. Bătaie Cînd îți asudă palmele, ai să iei bătaie. Să nu cînți în așternut, că a doua zi iei bătaie. Cînd arunci ochi de rac între doi inși care se ceartă, aceia se iau la bătaie. Cînd se întîmplă de-ți bate cineva nevasta cu bîta mai întîi, atunci aceea pe loc să o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se pune cloșcă, că ies ouăle limpezi. Ca să-ți cadă găinile la cloceală, caută o potcoavă ce cade de la cai pe drumuri și o pune în cuibul găinilor. La ajunurile Bobotezei și Crăciunului, se pun cîteva grăunțe de popușoi sub așternutul și în locul unde are să șadă popa, ca să șadă cloștele vara; dacă popa nu șede, cînd iese, pe furiș îl petrece cu cociorva* și se pune femeia de casă în acel loc. Venind preotul la Crăciun sau Bobotează în casele creștinilor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trăsură cîte un brăduleț, c-apoi tinerii se bucură de o viață veselă, precum se bucură fiecare cînd vede, mai ales iarna, bradul verde. Mirilor intrați în biserică să se cunune li se așterne sub picioare o scoarță sau alt așternut pe care se aruncă și bani, nesocotind prin aceasta materialul sunător, călcînd în picioare toate măririle deșarte care se fac prin bani, dorind numai fericirea casnică. Dacă se prezintă în biserică mai multe părechi la cununie, apoi do rește fiecare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
descopăr casa și te iau. în ziua de Rusalii se pune pelin verde prin casă, ca să piară purecii. în ziua de Rusalii se pune la brîu pelin și-l poartă toată ziua, iar noaptea se pune la cap și n așternut. în ziua de Rusalii se pune pelin la brîu, ca să nu-i ia din căluș [să nu aibă amețeli]. Pelinul strîns din ziua de Rusalii e bun de afumat pe cel apucat de „cel rău“ sau „ducă-se pe pustiu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să i se facă scăldătoare cu apă în care s-au fiert bețele care se aruncă în pomi, ca să cadă fructe jos. Se crede că copiii care ziua s-au spăriat de ceva în noaptea următoare se vor uda în așternut. Poporul crede că dacă-și pîrlește cineva părul capului cu trița, apoi nu se sparie de lupi; iar dacă s-a speriat cineva, apoi să se afume cu putregai de răchită. Spate Să nu te scoli dimineața cu spatele în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]