1,569 matches
-
trebuie să fie dominat, seriile industriale fiind replici exacte, produse prin procese de reproducere tehnică, de cele mai multe ori automate. În acest sens, ideea de diferență suferă o transformare importantă de la un stadiu la celălalt: "simulacrul de primul ordin nu a abolit niciodată diferența el presupune întotdeauna altercația sensibilă a simulacrului și a realului [...] Simulacrul de ordinul doi simplifică problema prin absorbția aparențelor sau prin lichidarea realului el construiește, în orice caz, o realitate fără imagine, fără ecou, fără oglindă, fără aparență
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
legea structurală a valorii"463. Simulacrul de ordinul al treilea este configurat din punct de vedere operațional, cibernetic, după modelul codului genetic. În acest stadiu, transcendența este complet anulată; mutațiile produse de dezvoltarea tehnică au făcut ca întreg sistemul să abolească mitul originii, dar și al referențialității, și deși acest proces pare unul nou, el este determinat de o întreagă istorie în care s-au succedat celelalte tipuri de simulacre. Sfârșitul mitului originii atrage după sine, consideră Baudrillard, atât sfârșitul contradicțiilor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mai apropiate de adevărata stare a limbajului. De o manieră asemănătoare este apreciată și alegerea ordinii alfabetice de către Roland Barthes în Fragmente dintr-un discurs îndrăgostit, alegere care are menirea de a distruge orice "tentație a sensului". Sensul nu este abolit prin haosul semnelor, ci prin introducerea unui simulacru radical ce se obține prin instituirea unei ordini perfect convenționale, cum ar fi cea dată de regulile jocului, ritual, ordonarea alfabetică etc. Din același motiv este criticată structura rizomatică ce aparține lui
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în cazul viziunii kierkegaardiene este prezentă o "seducție puternică", plină de sfidare și ironie, ce se desfășoară în strategii pasionale și parodii. Ambii gânditori privilegiază stadiul estetic în defavoarea celui etic: pentru Kierkegaard, faza estetică este aceea în care principiul plăcerii abolește realitatea, introducând seducția ca fiind singura suverană, precum și kairos-ul ca unica modalitate de a transgresa legile logice și cele morale. Pentru Baudrillard, etica nu reprezintă decât simplicitate, naturalitate, normă, ascultare, pe când estetica introduce artificiul, podoaba, jocul semnelor, seducția tare, diabolicul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ce duce un război fără țintă"523. În acest context, subiectul devine o parte a unei rețele sau un simplu nex de informare, un alt ecran "conservat" într-o multitudine de terminale media. Astfel, distincția public privat pare a fi abolită, ambele fiind înlocuite și absorbite de către spațiul media. Seducția, dacă mai există, este doar operațională, transformată în fascinația perpetuă a modei, a publicității sau a televiziunii. Concepția lui Baudrillard privitoare la acest stadiu este foarte apropiată de aceea teoretizată de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
În orice moment, Întreaga lui noblețe...” Spiritul romantic trăiește din plin, În orice caz, bucuria acestui angajament. El primește ideile, locurile comune cu sentimentul că totul i se cuvine, fără a fi stînjenit În ideea de originalitate. Simțul proprietății este abolit. Retorica este proprietatea tuturor. Chiar și a acelora care o disprețuiesc. Teroarea exercitată Împotriva retoricii sfîrșește, ieri ca și azi, Într-o retorică a ternarei. Cazul poetului român este mai complicat. El admiră modelele fără să facă o teorie a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pare că neuronii din aria inspiratorie sunt responsabili pentru ritmul de bază al ventilației, pe baza activității automate a acestui centru (descărcarea periodică de impulsuri cu caracteristici temporale prestabilite; descărcarea în rampă; fig. 78). Când toți stimulii aferenți cunoscuți sunt aboliți, acești neuroni descarcăr repetitiv potențiale de acțiune care vor avea ca efect impulsuri nervoase eferente către diafragm și alți mușchi inspiratori. Ritmul intrinsec al ariilor inspiratorii începe cu o perioadă de latență de câteva secunde în timpul căreia nu există nici o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
fiind foarte aproape de alveole. Curba stimul - răspuns a acestei constricții este neliniară; la valori apropiate de 100 mm Hg se observă modificări mici de rezistență vasculară, dar sub 70 mm Hg are loc o vasoconstricție marcată, fluxul sanguin fiind aproape abolit la pO2 foarte scăzută. Această vasoconstricție are drept scop direcționarea fluxului sanguin spre zonele pulmonare suficient de bine ventilate. Zonele hipoxice pot apare ca urmare a obstrucției bronșice. La altitudine mare are loc o vasoconstricție pulmonară generalizată conducând la o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sufletului nostru"83. În opinia criticului ieșean, sugestia, imaginea și ideea alcătuiesc, mai exact, un întreg nedecompozabil, ceea ce face inutilă repudierea "filosofiei" din versurile eminesciene, câtă vreme distincția tradițională dintre "formă" și "conținut" (sancționată, am văzut, și de Lovinescu) este abolită în literatura și arta modernă. După cum remarcăm, Ibrăileanu explică foarte comprehensiv motivele popularității lui Eminescu poet genial, care a știut să "traducă" filosofia complicată a Luceafărului în limbajul simplu și accesibil al romanței, lirica eminesciană dovedindu-se rezistentă în timp
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
iubi poporul, patria. (Ă). Într-un fel și limba este o moștenire pe care noi o preluăm și o folosim la construirea noii culturi. (Ă)”. VALABIL ȘI EFICIENT ÎN POEZIE Efectul oricărei critici constructive este nu numai acela de a aboli un fapt, ci direct sau indirect, de a lumina aspectul exemplar, valabil, pozitiv. În acest sens la nivelul anul 1951, iată câteva direcții, nume și teme. Iar dacă acestea se repetă de vreo trei ani Încoace, vina nu-mi aparține
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
credință Cartei revizuite de Camere. Preambulul Cartei este suprimat, pentru că părea că el "acordă francezilor drepturi care le aparțineau esențialmente". Religia catolică nu mai este religie de stat, ci "profesată de majoritatea francezilor": este întoarcerea la formula Concordatului. Cenzura este abolită. "Franța își reia culorile", tricolore. Puține modificări sînt aduse organizării puterilor: Camerele au inițiativa legilor. Camera deputaților își alege președintele. Censul electoral este scăzut de la 300 la 200 de franci; censul de eligibilitate, de la 1000 la 500 de franci. Vîrsta
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
299). Scena o dată citată a preotului binecuvîntînd arborele libertății în piața satului reflectă bine acest moment de unanimitate. Guvernul provizoriu ia mai multe măsuri capitale: el cheamă la alegerea unei Constituante prin sufragiu universal, proclamă libertatea presei și de reuniune, abolește pedeapsa cu moartea și sclavia în colonii. Sub presiunea cluburilor și a curentelor socialiste în plină efervescență, guvernul proclamă de asemenea dreptul la muncă și creează Atelierele naționale, însărcinate cu procurarea locurilor de muncă muncitorilor șomeri, pe care criza îi
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pentru aventura colonială. Coloniile trăiesc tot sub regimul "pactului colonial" sau "exclusiv", care interzice coloniilor să cumpere și să vîndă vreunei alte țări decît metropola. O decizie importantă este luată în 1848, cînd guvernul provizoriu, sub impulsul lui Victor Schoelcher, abolește sclavia în colonii, sclavia din care trăiau plantațiile. Prima jumătate a secolului al XIX-lea vede întărindu-se influența franceză în Levant. Misiunile catolice, bazîndu-se pe "capitulațiile" din secolul al XVI-lea prin care Imperiul Otoman acorda Franței protecția catolicilor
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
săi să facă o justiție adevărată, ca diplomația sa să nu se teamă de nimic altceva decît de a-i servi rău interesele. A IV-a Republică franceză va voi să fie servită și nu folosită. Mai mult, ea va aboli toate coalițiile de interese sau de privilegii, în legătură cu care am văzut prea mult cum o puneau în pericol, cum introduceau în sînul său jocurile străinătății, cum degradau moralitatea civică și se opuneau progresului social. Da, după căderea sistemului de altădată
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
căi ferate care transportă și distribuie marfa etc. După consumarea crizei, modul de producție capitalist își reia cursul. Pentru a se îndrepta inevitabil, susține Marx, către o altă criză, și mai puternică. Și tot așa, până la revoluția care îl va aboli. Foarte important de reținut este faptul că, pentru Marx, revoluția este un proces de natură socială, mai puțin politică (vezi Tucker: 1969). Pe de altă parte, nu se poate afirma însă că orientarea socială a revoluției este nimic mai mult
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sunt, în definitiv, social construite. Leninismul se pronunță împotriva socializării critice a ideilor sale de bază. Acesta utilizează ideile pentru proiectul său politic radical, argumentând că, numai după ce revoluția va triumfa pe toată suprafața globului și clasele sociale vor fi abolite, ideile vor putea fi folosite liber, fără a servi "obiectiv" cauza "burgheză", perpetuând astfel exploatarea economică, socială și politică. Aceasta echivalează cu construirea unei lumi apolitice prin mijloace hiper-politice. O utopie periculoasă, dar seducătoare. Așa cum voi încerca să demonstrez mai
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
construire a socialismului" a trebuit să se raporteze în permanență pentru a se autoconserva, până în momentul imploziei sale. 4.3. Maghiarii împotriva "noii clase" și a protectorului sovietic al acesteia. Itinerariul unei revoluții eșuate Fiecare regim comunist, departe de a aboli conflictul dintre clasele sociale, căruia îi conferă de fapt dimensiuni antagonice, sfârșește prin a aduce în prim-plan o "nouă clasă". Eclectică și cuprinzând diverse categorii sociale (ca de altfel și clasele "clasice" cum ar fi burghezia, proletariatul, țărănimea, investite
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ar fi eșuat. Dar o astfel de perspectivă, lipsită de fezabilitate ""în condițiile prezente"", putea fi luată în calcul într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat. Totuși, pluralismul politic ieșea din discuție: ca stat socialist, Cehoslovacia ar fi abolit clasele sociale care să articuleze expresii politice proprii sub forma unor partide concurente; în plus, genul acesta de sistem politic se regăsea în societățile capitaliste și reflecta, pentru ideologii oficiali, profundele contradicții interne care le subminau. În continuare, Dubcek nu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și de stat, permițându-i lui Ceaușescu asigurarea unor noi spații de manevră. Mai mult, începând cu 1972, după implementarea celebrului principiu al "rotirii cadrelor", implicațiile politice ale leninismului romantic devenit manifest vor cunoaște o dinamică fără precedent. Ceaușescu va aboli, atât în teorie, cât și în practică, distincția dintre partid și stat, pentru a eficientiza "construcția socialismului", pe de o parte, dar și pentru a controla și șantaja cât mai ferm posibil membrii aparatului de partid, nevoiți astfel să subscrie
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
revoluționară a maselor era peremptoriu amputată. Omul nu era cu adevărat liber atâta timp cât statul continua să existe, o știm de la Lenin; dar, pe de altă parte, se bucura de mai multe drepturi și libertăți în cadrul regimurilor leniniste, care pretindeau că aboliseră conflictele de clasă a căror expresie o reprezentau statele "burgheze", pentru că aboliseră însăși clasele poziționate la baza acestui conflict. Adevăratele drepturi ale omului aveau să se nască abia după declanșarea revoluției mondiale, înspre a cărei înfăptuire numai Moscova putea jalona
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
atâta timp cât statul continua să existe, o știm de la Lenin; dar, pe de altă parte, se bucura de mai multe drepturi și libertăți în cadrul regimurilor leniniste, care pretindeau că aboliseră conflictele de clasă a căror expresie o reprezentau statele "burgheze", pentru că aboliseră însăși clasele poziționate la baza acestui conflict. Adevăratele drepturi ale omului aveau să se nască abia după declanșarea revoluției mondiale, înspre a cărei înfăptuire numai Moscova putea jalona calea. Existau disidenți în Uniunea Sovietică? Nu erau decât niște instrumente lipsite
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
346-347). În accepțiunea lui Dumitru Mazilu, "patriotismul socialist" trebuia disociat ferm de "naționalismul burghez", expresie nocivă a luptei de clasă și a exploatării tipice relațiilor sociale capitaliste. Corelativ, interese naționale autentice nu puteau avea decât statele comuniste, unde clasele fuseseră abolite; în rest, nu putea prima decât interese de clasă, în special cele ale burgheziei aflate la putere (Rebedeu în Ceterchi: 1971, 310). Ceea ce contează în definitiv este faptul că în interiorul statelor capitaliste se întrezărea posibilitatea unei revoluții, de ce nu romantic
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de lipsă mijloacelor de finan? are58. Nu erau bani nici m? car pentru plata salariilor profesorilor 59. F? r? ? tirea lui Iorga, Argetoianu reducea fondurile destinate educa? iei60. Dup? c?derea lui Iorga, legile lui din acest domeniu vor fi abolite de prietenul s? u, dr. Angelescu 61. Iorga acorda aten? ie ? i �nv??? m�ntului ? i ? colilor minorit?? ilor din Rom�nia. �n timpul campaniei electorale la Cluj, el declară: �Voi fi ministru al instruc? iei publice; voi dispune s? fie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lipsit total de gra? ie, cu o expresie devenit? celebr?: �Israel ai �nvins! � Una dintre cele mai nepl? cute experien? e din istoria Rom�niei luase sf�r? it. Că s? �salveze Rom�nia�, regele a declarat starea de asediu, a abolit via? a ? i libert?? ile politice, a suspendat Constitu? ia ? i a proclamat �n locul acesteia o Constitu? ie corporatist? fascist?. A suspendat procesele cu jură? i ? i a introdus brutalitatea nelimitat? a poli? iei ? i excesele birocratice. Noul guvern era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
urm] nu li se acord] șansele de a c]p]ta aceleași calific]ri pentru pozițiile dorite, în comparație cu cei care aparțin grupului rasial dominant. Dac] persoanele care promoveaz] tratamentul preferențial au dreptate prin acest argument, acest tip de tratament va aboli inc]lc]rile principiului egalit]ții de șanse și va ajuta la crearea unei societ]ți în care este acordat] o considerație egal] intereselor fiec]rui individ. Am analizat pan] în prezent principalele dou] argumente aduse în favoarea tratamentului preferențial și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]