1,561 matches
-
Colecția ESEURI DE IERI ȘI DE AZI 75 Colecția Eseuri de ieri și de azi a fost fondată de LUCA PIȚU. FABIENNE CASTAROSAZ este absolventă a Institutului de Studii Politice din Paris. A urmat de asemenea studii de literatură și istorie. Activează ca jurnalistă independentă, ca producătoare de programe radiofonice pentru postul France Culture și este realizatoarea unui documentar intitulat Jeu, tu, il, petites confidences
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
un strop de umor. A avut, Slavă Domnului! La premieră, s-a rîs foarte des; și copiii s-au amuzat, spre bucuria mea încă uimită! Dar montarea a demarat greu: directorul chemase în Bacău, în acea dimineață a distribuției, o absolventă a Iașului, originară din Basarabia. O știam bine, îmi fusese studentă, un an. Era o fată drăguță, cam prostuță, dar odihnitoare la privit, pe nume Veta. Cimpoeșu m-a întrebat dacă vreau s-o iau în distribuție: am răspuns afirmativ
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
sală lîngă Guță Alexandrescu, actor bun, cu vechi state la Reșița și un om tolerant (a jucat și-n patru spectacole de-ale mele). Spectacolul era compus din două piese scurte de G. Astaloș. În ambele juca fata lui Guță, absolventă de actorie la Hyperion. Firește, roluri complet opuse, cu costume și machiaje dferite. Începu partea întîi, în care tînăra actriță juca o călugăriță. După douăzeci de minute, Vancea îl întreabă pe Guță, lovindu-l cu cotul, complice: Bă Gutică, aduteră
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
cu mai multe nivele, perfect inteligibile fiecare, autonome și diferite, asemenea acelor pereți de mănăstire medievală, pictați cu peisaje, în care, din anumite unghiuri, se descoperă figuri de sfinți." Ana Blandiana, Autoportret cu palimpsest La umbra cuvintelor în floare Eminentă absolventă a Facultății de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara, Alina-Iuliana Popescu este actualmente profesoară în învățământul preuniversitar. Ea a dorit să continue activitatea de cercetare începută cu mult entuziasm și dăruire, încă din anii studenției. De
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
trăiesc viața ca pe o stare iremisibilă de apatie: viața ca o comă. Capitolul 13. Cinism, vulgaritate, machism, toate premediate. Naratorul este dezgustat de omenire. Mizantrop și misogin. Îl vizitează la locul de muncă o anume Sandra Heksjtovoian, o artistă absolventă a Artelor Frumoase din Caen: voia să-i arate ceva și să-i propună, desigur, finațarea unei expoziții. Ce-i arată? Mulaje după clitorisul personal, transformat În instalație. În seara aceleiași zile, acasă, Michel “examină cu atenție clitorisul lui Valérie
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
un fief al studiului literaturii contemporane franceze (aici a predat Philippe Hamon, teoreticianul descrierii literare, aici predă astăzi Bruno Blanckeman, unul dintre cei mai activi critici literari.) Anne Garréta a ajuns profesor universitar conform unui traseu normal În Franța: ca absolventă a școlii Normale Superioare. Simplul fapt de a fi normalian te plasează ca scriitor, În zilele noastre, Într-o poziție suspectă. Scriitorul de astăzi se pretinde virgin, surd la teorie: el refuză să dea măcar impresia că gîndește ceea ce face
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
calificare (H.M., b., 24 ani). ● Școala profesională de horticultură pe durata instituționalizării: ulterior, școala de bucătari-ospătari, iar în prezent lucrează ca bucătar. (P.L., b., 25 ani). Pe durata instituționalizării: școala complementară, specialitatea vânzător. După, cu ajutorul dnei T - curs de croitorie. ● Absolventă de liceu industrial dar calificarea nu i-a folosit (P.E., f. ,20 ani). ● În instituție, școala profesională - specialitatea covoare. După plecare a mers la Deva și a făcut specializare ca patiser (P.A.C., f., 27 ani). Sunt însă menționate și
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sub forma unui sincretism la nivelul limbajului: persoanele mai școlite folosesc termeni psihologici, filosofici, teologici, din domeniul parapsihologiei și ocultismului. Aceasta, deoarece divinația e asemenea unei științe complexe și ascunse neinițiaților. Un alt exemplu provine din interviurile realizate. Prezicătoarea era absolventă de psihologie și a declarat deschis că studiile universitare au ajutat-o foarte mult în divinație. "Eu sunt absolventă de psihologie și asta m-a ajutat foarte mult. Pot să înțeleg mai bine oamenii..." (M., 37 ani, Iași). Folosirea frecventă
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ocultismului. Aceasta, deoarece divinația e asemenea unei științe complexe și ascunse neinițiaților. Un alt exemplu provine din interviurile realizate. Prezicătoarea era absolventă de psihologie și a declarat deschis că studiile universitare au ajutat-o foarte mult în divinație. "Eu sunt absolventă de psihologie și asta m-a ajutat foarte mult. Pot să înțeleg mai bine oamenii..." (M., 37 ani, Iași). Folosirea frecventă a unor termeni psihologici trimit cu gândul la imaginea unei ședințe la psihoterapeut. Ei pot avea rol cathartic, introspectiv
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
radioactive, și a murit cu un an înaintea folosirii celor două bombe atomice împotriva omenirii. 19. Ella Negruzzi (n. 11 septembrie 1876, sat Hermeziu, com. Trifești, jud. Iași - d. 19 decembrie 1948, București) A fost prima femeie avocat din România. Absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității ieșene, Ella Negruzzi a fost prima femeie care a primit dreptul de a pleda. Pe lângă activitățile profesionale (a fost membră a baroului Galați și, ulterior, Ilfov), fondează societatea „Emanciparea femeii”, prin intermediul căreia a cerut
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
22. Raluca Ripan (n. 27 iunie 1894, Iași - d. 5 decembrie 1975, Cluj-Napoca) Chimist, inventator, prima femeie decan din România. S-a născut la Iași, într-o familie modestă, ca fiică a lui Constantin, inspector C.F.R. și a Smarandei Ripan, absolventă a unei școli profesionale de croitorie. A studiat chimia la Facultatea de Științe a Universității din Iași. Având rezultate foarte bune a fost numită preparator la Secția de chimie minerală întemeiată de Petru Poni (1919), anul următor fiind avansată asistent
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
ai Facultății de Medicină din perioada interbelică, formați la școala marilor somități ale medicinii românești. În perioada 1946-1949 sunt atestați la Spitalul "Drăghici" și la Spitalul Israelit, la circumscripțiile sanitare din orașul Vaslui următorii medici: Holban Alexandrina, născută în 1890, absolventă a Facultății de Medicină din Iași, medic primar interne, coordonatoarea maternității, directoare adjunctă și directoare a spitalului 1939-1949 la Spitalul Vaslui; Ovanez Ioan, născut în 1906, absolvent al Facultății de Medicină din București în anul 1934, medic primar chirurg la
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
BĂLĂNOIU, Emilian (5.IX.1939, București), prozator. Este fiul Paraschivei (n. Rădulescu), absolventă a Conservatorului, și al lui Gheorghe Bălănoiu, inginer. Între 1956 și 1962, urmează, la București, cursurile Academiei Tehnice Militare, în pofida unei evidente înclinații literare. A fost inginer militar, inginer proiectant și redactor principal la Institutul de Documentare Tehnică din București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285577_a_286906]
-
STĂNCULESCU, Nina (4.III.1928, București), prozatoare, eseistă și traducătoare. Este fiica Filofteei (n. Ionescu) și a lui Florea Stănculescu, arhitect, profesor universitar. Absolventă a Școlii Centrale de Fete din București (1946), S. a urmat tot aici cursurile Facultății de Litere și Filosofie (1946-1950), lucrarea de licență, susținută în 1957, intitulându-se Concepțiile estetice ale pașoptiștilor. Frecventează în aceeași perioadă și cursurile Institutului de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289871_a_291200]
-
Colecția INOROG 50 Volum publicat în parteneriat cu SC ERRE ORO CONSULT SRL Rodica DINULESCU este absolventă a Facultății de Filosofie a Universității București (1995), doctor în stiințe militare și informații al Universității Naționale de Apărare "Carol I" (2011). Autor al volumului Argumentului nuclear în politica externă a statelor (2011). Rodica Dinulescu, Portocale roșii de Sicilia (c
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
LESNEA, Sanda (pseudonim al Alexandrei Lisnic; 3.VIII.1922, Dumbrăvița, j. Bălți), prozatoare și poetă. Este fiica lui Vasile Lisnic, țăran. Absolventă a Liceului „Regina Maria” din Chișinău (1940) și a Școlii de Medicină din Orhei (1957), a lucrat ca medic la Orhei și Chișinău. A fost și redactor la Enciclopedia Sovietică Moldovenească (1971-1979). L. debutează editorial în 1972, cu volumul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287782_a_289111]
-
, Mircea E. (13.XII.1905, București - 1.VIII.1971, București), poet, prozator și traducător. Dintre părinți, inginerul Emil Balaban, director general al Poștelor și director al Școlii Politehnice, și Virginia (n. Mănciulescu), mama lui B. manifestase înclinații artistice, fiind absolventă a Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică din București. După clasele primare, făcute acasă (cu examene la școala „Clemența”), el urmează clasa întâi de liceu la Iași, familia alegând, din cauza războiului, soluția plecării în refugiu. La revenirea în București, este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285556_a_286885]
-
stocul de educație existent. Astfel, numărul mediu de ani de educație pe care i-a parcurs un bărbat este cu aproape 1 mai mare decât numărul de ani de educație pe care i-a parcurs o femeie. De asemenea, procentul absolventelor (femei) de studii medii și superioare este mai mic decât cel al absolvenților (bărbați) ai acestor forme de învățământ. Aceste date nu sunt alarmante pentru prezent, nu fiindcă diferențele ar fi mici, ci pentru că ele reflectă mai degrabă o istorie
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
din sculpturile sale au fost achiziționate de diferiți colecționari de artă din diferite țări ale lumii, precum Anglia, Austria, Australia, Germania, Grecia, Canada, S. U. A., Franța, Italia, Israel și desigur, România. JANA GHEMEȘ Născută În Iași la 23 august 1930, absolventă a facultății de științe economice la Universitatea din București, după 30 de ani de activitate profesională, Jana Ghemeș descoperă pictura ca o compensație În fața stress-ului care nu de puține ori i-a pus la Încercare rezistența. A urmat cursuri de
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
în autobus, mașină sau avion; să nu poți merge într-un magazin; să nu poți fi în mijlocul unei mulțimi sau înconjurat de mai mulți oameni. Cazul Lianei ilustrează cât de epuizantă poate fi agorafobia. Studiu de caz Liana era studentă absolventă și realiza cercetări pe tema modului de învățare a copiilor în clasă. Pentru cercetare, Liana a trebuit să ajungă la diferite școli primare și să observe copiii în situațiile concrete de la clasă, pe parcursul a câtorva ore zilnic. Liana a petrecut
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
fete de grad II se transformă în liceu de tip C. Din păcate, anuarele întocmite în anii interbelici nu lasă să se întrevadă prea mult din spiritul acestei școli. Monografia întocmită în 1937 relevă însă faptul că din 855 de absolvente din anii 1887-1937, cele care au urmat o carieră au ales domeniul didactic, contribuind la rândul lor la culturalizarea tineretului feminin. 3.3.3 Institutul Modern de domnișoare "I. G. Duca", Botoșani O știre din paginile ziarului Neamul Românesc anunța
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cu 624 de absolvenți în cele două decenii, dintre care, așa cum câteva statistici ne vor indica, cei mai mulți vor urma studii universitare. Apoi, remarcăm aportul deosebit pe care l-au avut liceele de fete din zonă, cu un total de 1696 absolvente, dar mai ales Institutul Modern de Fete I. G. Duca, de pe băncile școlii plecând 731 de absolvente. De altfel, conform datelor din tabelul 1 al Anexei I, absolvenții de la liceele de băieți și cele de fete s-ar prezenta în
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
vor urma studii universitare. Apoi, remarcăm aportul deosebit pe care l-au avut liceele de fete din zonă, cu un total de 1696 absolvente, dar mai ales Institutul Modern de Fete I. G. Duca, de pe băncile școlii plecând 731 de absolvente. De altfel, conform datelor din tabelul 1 al Anexei I, absolvenții de la liceele de băieți și cele de fete s-ar prezenta în proporții egale. Trebuie să luăm însă în considerare și faptul că unele fete au absolvit la liceele
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și după ce acestea își începuseră activitatea. Deci, există ipoteza ca între generațiile de absolvenți interbelici, numărul celor de sex feminin să depășească sexul masculin. Recensământul din 1930 indică, la nivelul județului Botoșani, în procente, 51% de persoane de sex masculin, absolvente ale învățământului secundar și 49% de sex feminin, însă la nivelul orașului Botoșani proporțiile se modifică, înregistrând absolvenți 45% persoane de sex masculin față de 55% reprezentând sexul feminin. Situația nu este aceeași și în județul Dorohoi, unde absolvenții de gen
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de admitere la universitate 179. Se explică în acest mod și numărul mic de elevi înscriși în cursul superior la liceul evreiesc sucevean, în comparație cu numărul de evrei înscriși în cursul inferior (gimnaziu) la același liceu 180. La nivel general, ponderea absolventelor de sex feminin pare a fi mult mai redusă, atât în comparație cu sexul masculin, cât și cu ponderea absolventelor din județele nord moldovenești ale Vechiul Regat: doar 20% absolvente din totalul generațiilor. De altfel, extrăgând din recensământul din 1930 cifrele privind
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]