6,323 matches
-
și 14 semnături. În comparație cu reprezentanții altor partide, care au adunat sute de mii de semnături, îmi dau seama că nu am abilități deosebite în interacțiunea cu alegătorii. Sau poate că sunt un voluntar ghinionist, care a nimerit într-o lume absurdă în care numeroși cetățeni refuză implicarea și au o aversiune foarte mare față de partidele politice. Oamenii mă zăreau de departe cu foile în brațe și nici nu apucam să deschid gura, că îmi spuneau franc în față: - Dacă-i cu
Am strâns semnături pentru parlamentare și am aflat care este cea mai mare frică a românilor: „Nici dacă îmi dai bani nu-ți dau CNP-ul!” () [Corola-blog/BlogPost/338215_a_339544]
-
merdenea și am împărțit-o cu porumbeii, de lângă muzeul de istorie din Piatra Neamț. Cred că prin indiferență, nesimțire și obediență în România anormalul a devenit normal și viceversa. Societatea defectă construită după 1989 cu susu-n jos a perpetuat o normalitate absurdă, a continuat fariseismul comunist, a dat credit demagogiei promovând nonvalorile și ne-a făcut să ne îndoim de noi, de libertate și democrație. Comportamentul anormal a fost preluat și repetat de noi toți, într-o formă sau alta, indiferent de
Am strâns semnături pentru parlamentare și am aflat care este cea mai mare frică a românilor: „Nici dacă îmi dai bani nu-ți dau CNP-ul!” () [Corola-blog/BlogPost/338215_a_339544]
-
serviciu public, trenurile să aibă întârzieri permanente, să schimbăm legile pentru că dacă le încalcă prea multe lume, sigur sunt greșite, societatea să fie sufocată de antimodele și, într-o mare măsură, România să fie cu susu-n jos într-o normalitate absurdă. Simpla strângere a semnăturilor pentru depunerea candidaturilor, element cheie în procesul democratic, dobândește accente absurde într-o societate care își dorește democrația cât timp este un concept abstract, departe de noi și protejat de entitați atotputernice, nevăzute și neștiute. Îți
Am strâns semnături pentru parlamentare și am aflat care este cea mai mare frică a românilor: „Nici dacă îmi dai bani nu-ți dau CNP-ul!” () [Corola-blog/BlogPost/338215_a_339544]
-
multe lume, sigur sunt greșite, societatea să fie sufocată de antimodele și, într-o mare măsură, România să fie cu susu-n jos într-o normalitate absurdă. Simpla strângere a semnăturilor pentru depunerea candidaturilor, element cheie în procesul democratic, dobândește accente absurde într-o societate care își dorește democrația cât timp este un concept abstract, departe de noi și protejat de entitați atotputernice, nevăzute și neștiute. Îți recomandăm Ba s-a schimbat, prieteni! Refuzul multor români de a semna listele de susținători
Am strâns semnături pentru parlamentare și am aflat care este cea mai mare frică a românilor: „Nici dacă îmi dai bani nu-ți dau CNP-ul!” () [Corola-blog/BlogPost/338215_a_339544]
-
cu firea , Și , mai presus : sunt om adevărat ! Am bucuria - n suflet zugrăvită : Că sunt creștin , îmi place să o spun . Nu poate să mă piardă vreo ispită , Când am pe Tatăl meu , în veci stăpân ! Nu aparțin acestei lumi absurde , Mi -ar fi greu , mie , să mă înțeleg ... La critică , urechile mi-s surde , Cât taina vieții -ncerc să o dezleg . Când lumea e întoarsă ca o carte , Când nefirescul e , acum , firesc , Când , prin păcat , viața devine moarte , N-
BOGATIE de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344218_a_345547]
-
un nou Adrian Zograffi al vremurilor de acum. Savuroasa povestire se derulează în arealul spiritual și geografic consacrat de Panait Istrati, Fănuș Neagu ori Vasile Rusescu, adică Brăila și împrejurimile ei de baladă și legendă, cu personaje care sfidează legile absurde și incorsetante ale regimului de factură totalitaristă și-și caută libertatea în sânul naturii și alături de ființe ce nesocotesc ordinea, malefică, de stat pe măsură ce, chipurile, îi fac jocul murdar și i-l întorc în parodie tocmai pentru că i-au înțeles
ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358243_a_359572]
-
în asemenea pagini găsim însă străfulgerări ce-l amintesc, brusc, pe strălucitul eseist din Oceanografie sau pe viitorul istoric al religiilor. Năzuința de a descoperi un principiu cultural specific latinității (întreprindere de aparențe mai degrabă poetice, dar nici pe departe absurdă în sine) capătă corp prin studiile Ginta latină ori Camões și Eminescu. Pentru moment doar schițată, sumara tentativă de morfologie a culturilor europene îl anunță pe savantul de peste cîțiva ani. După cum Comentariile la legenda Meșterului Manole, legate de "valorizarea morții
Placa turnanta by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/12911_a_14236]
-
convingător și cu talent, istoria-roman a lui Mircea Eliade nu rămîne mai puțin o ficțiune. Autorul omite ori distorsionează numeroase fapte de dragul coerenței schemei sale. Astfel, Dom Miguel, liderul absolutismului, ar fi fost înfrînt în războiul civil (1932-1834) în mod absurd, cu toate că avea de partea sa armata și simpatia populației. De ce? Doar din cauza unor comandanți incapabili? Autorul nu intră în detaliile care i-ar tulbura raționamentul. De fapt, absolutismul însuși era condamnat de istorie. În viziunea cărții, a doua jumătate a
Placa turnanta by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/12911_a_14236]
-
punctuație. În cazul elevilor de liceu, temele care i-au atras au fost: Abordarea textului literar din perspectivă interdisciplinară, Călătoria - punte spre lume, Narațiunea memorialistică, Reacții românești față de inovația proustiană, Filosofia și mistica numărului în literatura română, Aplicații la teatrul absurdului, Strategii de abordare a textului liric, Structuri moderne în proza lui Ioan Slavici, Camil Petrescu și arhitectura romanului românesc modern, dezbaterea „Noi și ceilalți”, Textul biblic - sursă de inspirație pentru literatură și pictură, Atelier plastic și literar, Teatrul - text și
Agenda2005-26-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283873_a_285202]
-
avea loc), satiră tragică a cenzurii de partid asupra reprezentațiilor teatrale, La machine Tchekov, La femme-cible et ses dix amants, De la sensation d’élasticité lorsqu’on marche sur des cadavres, Qui est la cantatrice chauve? ou la dénonciation par l’absurde, născută din dorința de a omagia pe Eugen Ionescu și altele. Sunt aici nu numai informații, ci și multe observații interesante ale unui cititor rafinat, dintr-o cultură deschisă, bogată și primitoare, care dau de gândit: cartea ar trebui tradusă
Călătorind prin limbi și literaturi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2838_a_4163]
-
în stradă, iar la urmă a fost hărțuit de gardienii publici în gară. Îmi vorbea despre „Azilul de noapte” al lui Gorki, iar ca o nefericită coincidență, despre „Casa” lui Abramov și „Casa blestemată” a lui Blasco Ibanez, despre teatrul absurd, Luigi Pirandello și filozofia lui Kierkegaard. Detestă trivialitatea: „Dați-mi voie să mă păstrez nealterat”. Când am plecat, mi-a vorbit despre libertatea pe care o înțelegea în felul lui... Nu l-a mai văzut nimeni de atunci. Luase probabil
Agenda2005-28-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283932_a_285261]
-
unor invenții, care ar putea revoluționa tratamentul altor boli. Cu ani în urmă, într-un modest laborator scund și îngust, undeva în centrul urbei, pe strada Lucian Blaga nr. 3, numit pe atunci ca într-o dramă poate de teatru absurd, „Compuși Organici” ai Institutului de Chimie de pe lângă Filiala Academiei, un simulacru de secție de cercetare, stație pilot și spațiu pentru ambalarea produselor deopotrivă, s-au împlinit, e drept cu trudă și lipsuri, năzuințele unui om cuprins de febra căutărilor. În
Agenda2005-17-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283618_a_284947]
-
liderii opoziției au declarat că numărul real de morți este de 745. Procurorul general a mai declarat că trupele de securitate nu au ucis nici un civil și că afirmațiile potrivit cărora militarii ar fi deschis focul asupra demonstranților neînarmați sunt absurde. Cifrele foarte diferite referitoare la numărul morților a determinat autoritățile uzbece să conducă la Andijan un grup de diplomați occidentali, pentru ca aceștia să evalueze singuri numărul de victime și originea lor, diplomații fiind plimbați peste tot, mai puțin la locul
Agenda2005-21-05-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/283722_a_285051]
-
din univers. Așezarea în vârful lanțului trofic este ,poate, cea mai mare iluzie a lui . Ideea că este creator de unelte, sisteme, prin care ( crede el ) preia anumite funcții ce aparțin doar universului creator , tinde să îl ducă în apropiera absurdului ce îl ademenește cu speranța că poate domina moartea și viața, că poate deveni un fel de stăpân al inelelor, un stăpân efemer ce nu reuseste ( înca ) să devină o constantă a materiei. Abia atunci când va găsi cheia propiei sale
EXTRAS DIN MEMORIA ILUZIILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384955_a_386284]
-
Oricum chiar dacă ripostezi, prins în unghiul unui ring cu mâinile deasupra fetei, după o luptă prelungită nu mai există câștigători, doar resemnare, nici urma de eroism, rămâi singur în împărăția sufletului tău în care îți domini sentimentele precum un tiran absurd, dispunând de ele doar pentru a- ți demonstra puterea. Trece clipă și te lasă în urmă. Fugi s-o ajungi și te întrece în goană până când se stinge în sudoarea propriei treceri, tu și cu ea devenind contopire și calm
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE IX de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384978_a_386307]
-
întuneric, dacă ești vicios. Infractorii sunt primitivii actuali, pentru că ei nu sunt adaptabili la morala zilnică și o calcă fiind liberi. Am învățat la închisoare că omul este un animal stupid, deoarece confiscă libertatea semenilor săi. Tiranul este un om absurd și lipsit de rușine. Nu îi e rușine să își chinuie semenii. Oricum suntem captivi în univers. Ne ajunge această grozăvie. Dar să intensifici această captivitate până la nivelul pușcăriei - numai omul e capabil de asemenea nebunie. 57. Libertatea omului este
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
Emoții, sentimente, îi pot frânge Natura delicată sau acel "Ceva" misterios, inexplicabil, Care îl definește implicit. Este un visător incontestabil, Pe viață poeziei înrobit. Dorind să-nflăcăreze inimi surde, Sub măști ascunse după-un paravan De replici sau de reverii absurde, El strigă-adesea în pustiu, ca Ioan. Poetu-ncearcă-n scurta-i existență Să creioneze calea unui vis. Cu iz de flăcări și de penitență Este iubirea-n propriul paradis. Fără poeți, lumea ar fi mai tristă, Nici soarele pe cer n-ar
SUFLET DE POET de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384437_a_385766]
-
cunoscut și cunosc foarte mulți, și cu toți aceștia ce facem, acum, îi trecem așa, cu vederea, fără să-i întrebăm și pe ei ceva?... De fapt acești seculariști contemporani au întrebat ei pe cineva, ceva?!... Este invocată, adeseori, filozofia absurdului, dar observ că se vrea impunerea chiar a unei evidențe și a unei realități a absurdului, până la ajungerea chiar la culmea acestuia!... Oricum, cu teoria imposibilului care poate deveni posibil oriunde și oricum, ne-am obișnuit deja, astfel încât de ce nu
ORA DE RELIGIE DIN ŞCOLILE ROMÂNEŞTI – FACTOR AL DISCRIMINĂRII SAU MIJLOC ŞI OPERĂ CULTURALĂ A SPIRITUALITĂŢII?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384619_a_385948]
-
vederea, fără să-i întrebăm și pe ei ceva?... De fapt acești seculariști contemporani au întrebat ei pe cineva, ceva?!... Este invocată, adeseori, filozofia absurdului, dar observ că se vrea impunerea chiar a unei evidențe și a unei realități a absurdului, până la ajungerea chiar la culmea acestuia!... Oricum, cu teoria imposibilului care poate deveni posibil oriunde și oricum, ne-am obișnuit deja, astfel încât de ce nu ne-am putea acomoda și cu absurdul ca fiind o normă și o componență firească și
ORA DE RELIGIE DIN ŞCOLILE ROMÂNEŞTI – FACTOR AL DISCRIMINĂRII SAU MIJLOC ŞI OPERĂ CULTURALĂ A SPIRITUALITĂŢII?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384619_a_385948]
-
mișcării de avangardă dadaiste, cercetătorul în istoria religiilor Mircea Eliade, si, într-o mai mică măsură, poetul și dramaturgul Eugen Ionescu (mai bine cunoscut în lumea vorbitoare de engleză sub numele francofon de Eugène Ionesco), o figură proeminenta a teatrului absurd. Luminozitatea sufletului literar românesc a fost îmbogățita de istoria proprie, traumatica și glorioasa în același timp, iar poeții români au sorbit adânc din izvoarele tristeții și bucuriei poporului. Dar va putea literatura română să supraviețuiască ultimele și celei mai agresive
INVADAŢII INVADÂNDU-I PE INVADATORI – „TESTAMENT” – ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNĂ ÎN LIMBA ENGLEZĂ de DANIEL REYNAUD în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382288_a_383617]
-
fără de briză. Mă-nsângerez în coarnele de iezi și-mi linge rana melcul din baliză. În mine-n timpan, în iambi, mi se sparg trupuri mușcate de vipere nude. Tic-tacuri din corduri vibrând în ding-dang, Și-n albe șopârle cu-accente absurde. Nu mă mai prinde la ridul din pleoapă nici tonuri de-albastru, nici tonuri de mov. Doar verdele șarpelui ce pe sub apă, Înoată să-mi vândă ispite-n alcov. Referință Bibliografică: INERȚIE / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
INERȚIE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382504_a_383833]
-
Ducându-mi spre sine-un afront, Prea ascuțit și poate letal, Din refrenul călugăr și ciont. Aș vrea să particip cu pietre La ce suntem noi - un complot - , Dar prin noroi, suntem o luntre De gânduri, ce stau lângă cot. Absurdă e lumea cu tine, Absurd e și strigatul mut, Care se pierde peste coline, Ținând amintirile scut. Ce strict e prezentul, se pare, Cu noi și cu tot ce-i al tău, Ce strict este totul când moare, Părerile sunt
STRICT TRANSLUCID de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382542_a_383871]
-
Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 1881 din 24 februarie 2016 Toate Articolele Autorului https://youtu.be/oum1xqaSEhQ Ritmul, nebun de visare, dansează în mintea mea. E strigatul dorinței desculțe , pe clipe călcând. Goana de simțuri crescânde, Zbor de cuvinte absurde, Cumul de gânduri mărunte, Sapă adâncul, văzduhul surpând, Amorțind sentimentul candid în zeflemea. Oftează acum, amăgind pasiuni ancestrale, Ruga spre ceruri, abisuri uitând, Mistuire de doruri amare, Fulger de zvâcniri bizare, Eșecuri de lungă așteptare, Se-nfruptă din trupul arzând
CHEMARE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383962_a_385291]
-
dor înseamnă a scrie cu lacrimi: “Între noi nu există uitare/ Nici timp, nici distanță, doar dor/ Nectar din cireșe amare/ Și aripi prea frânte de zbor./ Între noi nu există pretenții/ Nici limite, nici restricții, doar vis/ Sătui de absurde convenții/ Cuvânt nerostit și nescris...”( Doar noi...) Regăsirea este o luptă aprigă dusă cu sine la finele căreia universul interior al autorului este luminat de razele iubirii. Roua care plânge, razele lunii care străpung întunericul și verdele ierbilor sunt imagini
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
se va auzi mereu libertatea sa care va scrie veșnicie. “Nisipul clepsidrei se scurge apatic,/ Cu orice secundă murim câte-un pic,/ La ceas de vecernii sub cerul tomnatic,/ Ne batem cu timpul, etern inamic./ Mă tem de cortina uitării absurde,/ De scena pe care-s un jalnic actor,/ Îmi sună pe tâmple aplauze surde,/ Mereu voi fi liber și nemuritor...” ( Atentat la uitare ) O sumă de contradicții și îmbinarea unor elemente simbolice conturează descrierea lăuntrică a autorului. Sunt puse în
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]