3,796 matches
-
Aș dori, totuși, să atrag atenția asupra faptului că, de fiecare dată [...] nu era vorba de texte politice, ci de simplă literatură, o literatură considerată periculoasă, pentru simplul fapt că era adevărată. Într-o societate, în care singura materie primă abundentă era minciuna și unica realitate indiscutabilă, aparatul represiv [...] adevărul estetic devenea [...] un act subversiv, așadar politic. Așa se face că am ajuns la politică, fără să vreau [sublinierea lui M. C.], rezistând, pur si simplu, cauzelor care, de fiecare dată
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
horticole sunt specificul biologic (specia și soiul), zona de cultură, stadiul de creștere-dezvoltare. În plantele tinere, conținutul este mai redus, compușii volatili au conținutul mai simplu și diversitate mai redusă. Organele de reproducere conțin compuși mai complecși, mai diverși, mai abundenți. Intensificarea respirației la maturare stimulează acumularea și formarea din hidrocarburi a compușilor oxigenați (aldehide, alcooli, cetone, acizi, esteri). Rolul enzimelor (esterazelor) în cadrul acestor procese este foarte important. Dacă sinteza substanțelor volatile are loc în frunze, înflorirea determină migrarea lor în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
dat lucrării sale din 1776 un titlu care este el însuși o definiție: Cercetare asupra naturii și cauzelor avuției națiunilor. Pentru Smith, economia își propune două obiective distincte: 1) de a procura pentru popor un venit bun sau o "subzistență abundentă", sau mai bine spus de a-l aduce în stare să și-l procure singur și 2) de a prevedea ca statul sau comunitatea să aibă un venit suficient pentru acoperirea sarcinilor publice. Această concepție se regăsește mai tîrziu în
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cîteodată, de a muri. Umanul înglobează și debordează, din toate părțile, economicul. Iar umanul, la rîndul său, face parte din realitatea vie. Concepte de bază: * oikos (casă, gospodărie) + nomos (lege, principiu) = oikonomia; * economia reală (ktemata) și economia monetară (khremata); * "subzistența abundentă"; * "economia ofrandei" (Pierre Bourdieu); * "economia catalactică" (R. Wathely, F. Von Hayek ș.a.); * economia ca știință a schimbului; * economia ca știință a prețurilor; * economia ca știință a alegerilor eficace; * principiul utilității marginale; * principiul non-risipei; * economia ca știință a alocării resurselor; * economia
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
repartiția autoritară, sau măcar dirijată, a resurselor poate să se substituie schimbului. Economiștii s-au obișnuit a distinge între bunuri materiale și servicii, prin natura lor imateriale. Dar nu toate bunurile sînt bunuri economice. Spre exemplu, aerul, liber, accesibil și abundent (mai puțin cel poluat, desigur). Un bun devine economic începînd din momentul în care el este dorit, solicitat, adică el prezintă o utilitate, dar fiind disponibil în cantități limitate, relativ rar. Se spune că bunurile și serviciile sînt mărfuri dacă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
a doctrinei economice. Keynes a calificat-o drept cea mai importantă contribuție la teoria monetară în Anglia, după Ricardo. 5.3. ALEGEREA OPTIMALĂ A CONSUMATORULUI Într-o situație de abundență, individul rațional caută să-și maximizeze utilitatea. Dacă bunurile sînt abundente, nimic nu-i va limita acestuia posibilitățile de consum. El nu suportă nici un cost, nu trebuie să consimtă la nici un sacrificiu pentru a-și procura o anumită cantitate dintr-un bun. În acest caz, atît de puțin frecvent din păcate
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Unul singur Monopson Monopson contrariat Monopol bilateral Cu cît piața este mai concurențială, cu atît prețurile fixate vor fi mai reduse. Invers, cu cît piața este mai monopolizată, cu atît prețurile fixate riscă să fie mai ridicate, oferta mai puțin abundentă, iar profitul producătorului cu atît mai mare. Cum spuneam, realitatea este cea a concurenței imperfecte, situație în care concurența perfectă nu mai există, deoarece oferta este redusă la cîteva mari firme, unde monopolul nu este absolut (fiind interzis prin legi
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
factor a cărui productivitate marginală este din ce în ce mai mare. În consecință, producția totală tinde să se diminueze din ce în ce mai repede; numai o cantitate crescătoare din celălalt factor va putea menține producția neschimbată, cu atît mai mult cu cît M fiind tot mai abundent, productivitatea sa marginală scade. b) Rata marginală de substituție tehnică (RMST) În continuare, pe plan formal, analiza este identică celei deja dezvoltate la teoria consumatorului și a ratei marginale de substituție între două bunuri. Rata marginală de substituție tehnică (RMST
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
asemenea comportament al companiilor multinaționale se justifică prin diferențele care se propagă între state privind înzestrarea relativă diferită cu factori de producție. O companie își va externaliza afacerile sau o parte din ele în țara care oferă factorul de producție abundent. Concepte de bază: * crah bursier; * internaționalizarea producției și a schimburilor; * firme multinaționale; * liber schimb; * protecționism; * Organizația Mondială a Comerțului (fostă GATT); * clauza națiunii celei mai favorizate; * protecționism selectiv, protecționism regional și protecționism deghizat; * diviziunea internațională a muncii; * țări dezvoltate și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
piețele de schimb. Rata respectivă poate să crească dacă moneda în cauză este cerută mai intens și/sau oferită cu parcimonie (bani scumpi); sau să scadă în caz contrar, în cazul unei cereri scăzute ca și în cazul unei oferte abundente (bani ieftini). 20.1 REGIMUL DE PARITĂȚI FIXE (1945-1971) Consacrat prin acordurile de la Bretton Woods, acest regim monetar se baza pe trei principii fundamentale: a) întîetatea (predominanța) dolarului american. Dolarul constituie moneda-cheie a sistemului monetar internațional, cu funcțiuni excepționale în
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
a presei, o capodoperă. Entuziasm explicabil din multe puncte de vedere, și totuși... Sobrietatea excesivă a stilului inhibă formulele memorabile sau imaginile plastice înălțătoare, iar perfectul simplu utilizat în exces încetinește adesea fluiditatea narativă. Dar mai ales, documentația istorică, altminteri abundentă, solidă și bine digerată, sterilizează și mumifică în mare măsură "viața" romanului, privîndu-l de acea prospețime și autenticitate conferită de anecdotă, de fantezie, de o mai mare empatie cu lumea pe care o disecă. Pe ansamblu, totuși, o "artă franceză
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de săruri biliare duce la malabsorbția lipidelor, cu prezența lor în cantități crescute (până la 50 g/zi față de 5 g/zi normal) în materiile fecale (steatoree). 8.3. Absorbția proteinelor Proteinele formează structuri fundamentale celulare și reprezintă clasa cea mai abundentă de compuși organici din organism. Enzimele și unii hormoni sunt de asemeni proteine. Proteinele conțin peste 20 de aminoacizi diferiți legați prin legături peptidice și au mase molare până la sute de kDa. Aminoacizii sunt esențiali (Ala, Arg, Asp, Cit, Glu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mai ales în arteriolele aferente). Eliberată în circulație, renina clivează un polipeptid mic, numit angiotensină I dintr-o proteină plasmatică numită angiotensinogen, sintetizată în ficat (fig.110). Sub influența unei enzime endoteliale, numită enzimă de conversie a angiotensinei, cel mai abundentă la nivelul capilarelor pulmonare, angiotensina I va fi convertită într-un peptid cu 8 aminoacizi, ce acționează asupra unor receptori membranari numiți AT1 și AT2. Stimularea acestora este asociată cu multiple efecte biologice, dintre care cele mai importante sunt vasoconstricția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sodiu epitelial, numit canalul de sodiu sensibil la amilorid (ASSC) sau canalul de sodiu non-neuronal de tip 1 (SCNN1). Inhibă secreția de renină. Reduce secreția de aldosteron de către corticosuprarenală. 26.3.2. Reglarea renală a potasiului Potasiul este cel mai abundent ion intracelular. In LEC există doar 2% din totalitatea potasiului din organism. Cu toate acestea, este extrem de important pentru supraviețuirea organismelor. Potențialul de repaus al tuturor celulelor este dependent în mod direct de concentrația extracelulară de potasiu. Variații anormale ale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ales în situațiile în care există cantități mari de azot ca rezultat al unui metabolism crescut, acesta poate fi eliminat sub formă de azot liber în aerul expirat și în gazele intestinale precum și sub formă de uree în transpirație. Transpirațiile abundente, produse de efortul fizic intens sau de origine termică, produc o considerabilă eliminare de material azotat prin piele, împreună cu cantități semnificative de sodiu și clor, uneori putând duce la fenomene de hiponatremie. Se poate ajunge până la un gram de azot
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ar urmări obținerea unor rate de rentabilitate mai ma ri care să poată fi gene rate, prin maximizarea eficienței lor. Resursel e f inanciare s-ar ,,revărsa“ din acele părți ale globului unde în care ar fi rel ati v abundente, în zone în care ar fi rare, iar raritatea lor ar ridica prețul (pr ecu m dobânzile) pe care oamenii ar fi dispuși să l plătească pentru a le folosi, preț care ar pu tea fi menținut, datorită potențialului de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
258”>Greenspan, A., Era Turbulențelor: Aven turi într-o lume nouă, Editura Publica, București, 2008, p. 508 </footnote>. Unele dintre cauzele fundamentale ale crizei financiare sunt însă mult mai profun de, fiind atât de natură macroeconomică, cât și microeconomică. Lichiditatea abundentă a făcut ca anumite cauze microeconomice, cum ar fi securitizarea, dezintermedierile financ liare, fisurile în modelul de afaceri a e agențiilor de rating și deregle mentările excesive, să se combine și să conducă la criza financiară de astăzi. Cauza profundă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ar fi securitizarea, dezintermedierile financ liare, fisurile în modelul de afaceri a e agențiilor de rating și deregle mentările excesive, să se combine și să conducă la criza financiară de astăzi. Cauza profundă a crizei financiare a constituit-o lichiditatea abundentă, creată de principalele bănci centrale ale lumii, Banca Centrală a Statelor Unite - Federal Reserve (FED) - și Banca Centrală a Japoniei - Bank of Japan (BOJ) -, dar și de dorința țărilo r e xportatoare de petrol și gaze de a limita aprecierea monedei
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
integrarea crescândă în economia globală a unor țări (China, Asia de Sud Est, în general), cu rate mari de acu mulare, dar și de redistribuirea globală a avuț iei și a veniturilor către exportatorii de bunuri importante (țiței, gaze naturale etc.). Lichiditatea abundentă și suprasaturarea cu economisiri au c rea t resurse disponibile pentr șor u investiții, inclusiv în instrumente financiare sofisticate, nu u de înțeles de către unii investitori. Consecințele existenței lichidității abundente au fost ratele foarte scăzute ale dobânzii, precum și volatilitatea r
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
către exportatorii de bunuri importante (țiței, gaze naturale etc.). Lichiditatea abundentă și suprasaturarea cu economisiri au c rea t resurse disponibile pentr șor u investiții, inclusiv în instrumente financiare sofisticate, nu u de înțeles de către unii investitori. Consecințele existenței lichidității abundente au fost ratele foarte scăzute ale dobânzii, precum și volatilitatea r edu să a acestora. Împreună, aceste consecințe au condus la creșterea apetitului pentru active cu câș tiguri mari. În plus, volatilitatea redusă de p e p iață a creat tendința
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
a unor măsuri inadecvate de temperare a inflației . Criza financiară mondială actuală a apărut după aproa pe două de cenii de inflație relativ scăzută și stabilă. O se rie de factori au făcut ca inflația scăzută să coexiste cu lichiditatea abundentă. Aceasta din urmă și suprasaturarea cu economii au menținut ratele d obâ nzii și volatilitatea la niveluri joase. Noile produse și instituții car e a u modificat, timp de 30 de ani, elementele sistemului financiar au dus la apa riția
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
apă rut, din cauza faptului că Fed a fost nevoit, în condițiile prezentate în subcapitolul anterior, să crească ratele dobânzii pentru a reduce inflați a, însă, în contextul unei noi structuri economice, creșterea ratelor dobânzii a dus la criză financiară. Lichiditatea abundentă a schimbat sistemul fina nci ar, până la nivelul la care politica monetară a ajuns în impas. Inacți une a ar fi dus, astfel, la creș terea inflației, iar acțiunea, la instabilitate fi nanciară. Dacă reglementarea și supravegherea ar fi prevenit
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de săruri biliare duce la malabsorbția lipidelor, cu prezența lor în cantități crescute (până la 50 g/zi față de 5 g/zi normal) în materiile fecale (steatoree). 8.3. Absorbția proteinelor Proteinele formează structuri fundamentale celulare și reprezintă clasa cea mai abundentă de compuși organici din organism. Enzimele și unii hormoni sunt de asemeni proteine. Proteinele conțin peste 20 de aminoacizi diferiți legați prin legături peptidice și au mase molare până la sute de kDa. Aminoacizii sunt esențiali (Ala, Arg, Asp, Cit, Glu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
mai ales în arteriolele aferente). Eliberată în circulație, renina clivează un polipeptid mic, numit angiotensină I dintr-o proteină plasmatică numită angiotensinogen, sintetizată în ficat (fig.110). Sub influența unei enzime endoteliale, numită enzimă de conversie a angiotensinei, cel mai abundentă la nivelul capilarelor pulmonare, angiotensina I va fi convertită într-un peptid cu 8 aminoacizi, ce acționează asupra unor receptori membranari numiți AT1 și AT2. Stimularea acestora este asociată cu multiple efecte biologice, dintre care cele mai importante sunt vasoconstricția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
sodiu epitelial, numit canalul de sodiu sensibil la amilorid (ASSC) sau canalul de sodiu non-neuronal de tip 1 (SCNN1). Inhibă secreția de renină. Reduce secreția de aldosteron de către corticosuprarenală. 26.3.2. Reglarea renală a potasiului Potasiul este cel mai abundent ion intracelular. In LEC există doar 2% din totalitatea potasiului din organism. Cu toate acestea, este extrem de important pentru supraviețuirea organismelor. Potențialul de repaus al tuturor celulelor este dependent în mod direct de concentrația extracelulară de potasiu. Variații anormale ale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]