11,260 matches
-
Iar încântarea mea este cu atât mai mare cu cât poemul NU AM CUVINTE poartă ca dată de creație 24 ianuarie 2015, adică mai puțin de o săptămână (astăzi este 30 ianuarie 2015) de când am primit macheta acestui volum. Simt aburii scoaterii din cuptorul binecuvântat al sufletului poetului MIHAI LEONTE a acestor poeme balsam care vin să întărească spiritele superioare ale celor care încă se hrănesc cu bucuria lecturii. (pr. Prof. dr. FLORIN GRIGORESCU) COLECȚIA LIRIK LUMINIȚA ZAHARIA * București: FANTEZII CU
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – FEBRUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366026_a_367355]
-
dintr-un basm. Acea cortină de fier, deschisă și închisă de fiecare dată cu repeziciune, nu există. Poarta uzuală de acces pare să fie a unei instituții civile, nu este departe de gara în care încă mai există locomotivele cu abur. Șuieratul ascuțit al acestora stârnește dorința de libertate a militarilor în termen, dar pufăitul lor îndeamnă la răbdare. Locul de unde vor pleca către casă este aproape, gara nu se va urca în vreun tren să plece hai-hui ci îi așteaptă
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
așteptându-se parcă să audă din clipă în clipă telefonul sunând. Nu a durat mult și fugarii s-au întors istoviți. Drumul la întoarcere l-au făcut împingând Dacia care se încăpățânase să mai pornească. Efortul le-a prins bine; aburii beției s-au risipit ajungând să fie treji de-a binelea, să realizeze cât de mare era prostia făcută. Au fost deîndată „ cazați ” în arestul unității unde au avut senzația că în autoturism, ba chiar și pe lângă el, a fost
XVI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365362_a_366691]
-
au așteptat ca și el. Privirea îi devine din ce în ce mai pătrunzătoare până ce, în colțurile ochilor, mijesc lacrimi, datorită efortului. Peronul a ajuns să fie aproape pustiu. Trenul golit de călători mai scoate pe la câte un capăt de vagon o pufăială de abur, sporindu-și cenușiul, apoi se pune în mișcare spre triaj. Albert se străduiește din răsputeri să nu se lase pradă dezamăgirii întărindu-și sufletul, încercând să-i însămânțeze optimismul măcar atât încât să-și regăsească echilibrul. Chipul îi trădează frământarea
XXI. ECOU RĂTĂCIT (RĂTĂCIRI) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365366_a_366695]
-
de rod însutit , de înmiită taină. Privirile adânci ale Îngerilor, ale Sfinților alungă înserarea de pe chipul stelelor, asemeni monahilor de la poalele Schiturilor. E ceasul Vecerniei, când inima rugătorului se frânge, ca o pâine, dăruindu-se într-o viață nouă tuturor. Aburul ei se înalță, cu mireasma veșniciei către alte zări, către alte tărâmuri, către alte împliniri. Doar nucii mai dorm în foșnetul lor verde, aruncându-și umbrele pe cer ca niște chipuri de îngeri. Sub streașina nucului, Omul frumos simte Fiorul
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
interesant decât istoria poporului nostru, trecutul lui, tot-tot este un șir neîntrerupt de martiri ... ” Lui Horea îi dedică Eminescu, versurile: „Să privească Ardealul lunii i-e rușine/ Că-a robit copiii-i pe sub mâini streine/ Ci-ntr-un nor de abur, într-un val de ceață/ Își ascunde trista galbena ei față./ Horea pe-un munte falnic stă călare:/ O coroană sură munților se pare...” Horea luptase pentru popor, dar trădarea a jucat un rol determinant în înăbușirea răscoalei. Îmi amintesc
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 991 din 17 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Ochii mei scăpați de plânsul ploii ocolind numele somnului greu se bucură de soare privind păsările cum se îndepărtează. De mă voi desprinde de aburul molatic al vremii, se vor limpezi zorile scuturându-se peste întinderile coapte ale grâului, punând sub pași drumurile până voi da de orașul dintre dealurile căzute-n extaz. Acolo mă voi alcătui din litere coapte în clipele învățate, să-mi
DE MĂ VOI DESPRINDE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 991 din 17 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365061_a_366390]
-
infarct Ploaie de scântei sărate. Oare lumea are început? Și ziua de ce este noapte? Iubirea flămândă ca o lupoaică Dă puilor să sugă Înainte să moară. LA COASĂ Vârful coasei dă cep, mustul verdelui se încarcă aerul, parcă se cimentează aburii de clorofila în nări plăcerea așezată straturi pe limba vacii Vârful coasei luminează locul sudoarea cosașului se înfige în cioturile rămase, gâlgâind de tinerețe, seminte de speranță cruci bătute mărunt în carnea pământului Vârful coasei ia câte puțin după pasul
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
am venit la tine? - Să mâncăm pâine prăjită! - Ai ? ... - Prăjesc îndată! - Nu cred că este timp ... - Ba da; suntem în recreația mare .... Acea pâine prăjită, având zahăr presărat deasupra, avea să rămână cea mai bună prăjitura mâncată vreodată de Albert. Aburii ce se ridicau din pâinea fierbinte se împleteau cu un sentiment cald, plăcut, nemaiîncercat, de prietenie. * Figura severă a domnului Diță i-a pironit în cadrul ușii. Într-o fracțiune de secundă însă, copiii și-au dat seama că sunt împreună
II. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365158_a_366487]
-
loc unde obișnuia să-și ducă tristețea, atunci când aceasta îl cuprindea, loc în care își aduna curajul pentru a răzbate nevoile casei. Țipetele Leanei ar fi trezit și morții din mormânt. Cu atât mai repede l-au trezit pe Bică. Aburii băuturii i s-au risipit, în parte datorită loviturii primite, în parte datorită efectului terapeutic al tratamentului aplicat de femeia lui. Leana a preluat comanda. Urmată de Bică a pornit să-l caute pe Mitru. L-au găsit și oarecum
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
august 2016 Toate Articolele Autorului CERCUL De două zile clipocește-ntruna și cerul bombăne nemulțumit de-a speriat și clipele care-au uitat să vină pe vremea asta numai bună de dormit. Se frâng în ploaie frunzele de brusturi și aburul de-un verde crud se risipește în oglinzi de ape pe care-n cercuri des întretăiate plutesc pe nori și vrăbii și furnicile-necate. Ce cântec sau descântec m-a atins de-n ochiul meu mereu visând deschis tot universul nesfârșit
CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? II de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365219_a_366548]
-
greu și cald ca un vis închizându-mi ochii molatec și-mi pare că nu-i decât o bătaie de pleoapă între ziua de astăzi și ziua de ieri cufundată în albul cețurilor învălătucite pe câmpie sau poate sunt doar aburii proaspăt jupuitelor conștiințe etalate zi de zi în editoriale sub pecetea intraductibilelor zâmbete eternă-i această învârtire a pământului și a lumii. TRANSHUMANȚE Voi ieși în ploaie cu mîinile goale, să-mi umplu pumnii cu lichidele mărgăritare. Hipnotizată de vârtejul
CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? II de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365219_a_366548]
-
Articolele Autorului Știu că nu ești mulțumită. La drept vorbind, nici eu nu sunt; Vrea și primăvara mită, Dar nu mai am decât mărunt. Cine știe, poate iarna A dat de bine la români; Sfarâmă în geruri marna Și scoate aburi din plămâni. Ce să-i dăm ca să se ducă? Dacă nimeni n-o alungă S-o preface iar uitucă Să ne scotocească-n pungă! Când ții ghioceii-n palmă Și minus șapte grade îs, Tu, zâmbind dulce și calmă, Mă
VREA ŞI PRIMĂVARA MITĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365248_a_366577]
-
mapamondul, odată cu marile descoperiri științifice, făcute posibile în cadrul noilor orânduiri care au transformat din temelii sistemele de conducere aristocratică, feudală, în așa-numitele democrații capitaliste. O eră a modernității, așa cum o gândim astăzi, pornește în plan economic de la mașina cu aburi, de la care a fost deschisă calea tuturor invențiilor tehnicii, prin cercetare științifică asiduă. În plan social, a fost realizată, treptat, sporirea gradului de confort al populației, deși, la început, toate cuceririle amintite au fost accesibile unui număr foarte mic de
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
singur o statura care ar putea să-nvingă prin ea însăși multe semne de-ntrebare. L-am zărit în urmă într-un tren uitat, într-o gară fără nume, fără linii, încerca să prindă lacrima luminii pe un geam, un abur verde-ntunecat. BORIS MARIAN Referință Bibliografica: Finiș / Boris Mehr : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 693, Anul ÎI, 23 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
FINIS de BORIS MEHR în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364799_a_366128]
-
nimic altceva decât, „aici”. Și că acest „aici”, însemna, acasă. Și începea să se simtă ca fiind una cu acest aici, la fel ca lanul de grâu pe lângă care tocmai treceau, la fel ca macii cu petalele tremurând ușor în aburul cald al pământului, la fel ca lumina ce nu mai contenea să curgă, peste tot, peste toate. Nu s-ar fi mirat deloc, dacă ar fi văzut dintr-o dată, că picioarele îi cresc direct din pământ... Totuși, îi plăcea mult
LUMINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364872_a_366201]
-
sub pana unei artiste ca autoarea de față. Nici artiștii plastici nu sunt neglijați. Vernisajul unei noi personale, găzduită la Galeria Krom Art din complexul Mureș Mall, a constituit ocazia propice pentru cronica plastică intitulată: “Costina Zehan - înger plutind prin abur albastru ... ” Ea este zugrăvită (și nu invers!) de către Mariana Cristescu în cuvinte calde, afectuoase, materne, binecuvântate, sensibile, așa cum merită o tânără artistă în țara sa, de către confrați. Eseul „Ostasi întru Eminescu și românitate” ... se referă la comemorarea lui Eminescu “În
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > RECVIEM Autor: Călin Marton Publicat în: Ediția nr. 1503 din 11 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Am trădat luminile ce străpungeau aburul creșterii... infuzie de ratări: aroma-i m-a separat... Trecerea viselor printre mesteceni înalță tăcerea spre zenit. Am păstrat doar zgomotul amintirilor închipuite prefăcându-mă că nu am presimțit stingerea... Speranța s-a tăinuit în câteva silabe care s-au
RECVIEM de CĂLIN MARTON în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366453_a_367782]
-
Dar nimeni nu face nimic! E drept că nu poți inventa ploaia Dar o poți chema... Cât te-am chemat...Am implorat cerul Și ai venit nesperat Aducându-mi însăși, ploaia! Să mai spun lumii cât m-am rugat ? Numai aburii ploii știu Cât am ars în iubire. Lumea mai crede în miracole, Dar nu le imploră Cerului. Wunder Die Menscheit glaubt noch an Wunder, Wie der langersehnte Regen wäre. Doch niemand macht etwas! Wahrhaftig, den Regen kannst du nicht erfinden
WIE SCHÖN HABE ICH GELEBT... de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366486_a_367815]
-
aproape de spațiul dintre noi...Să culegi stropii de liniște,Să le dai mireasma căutăriiși atingerea fluturilor albaștri.Atunci voi respira cerul.................................................................................................................. V. RECVIEM, de Călin Marton , publicat în Ediția nr. 1503 din 11 februarie 2015. Am trădat luminile ce străpungeau aburul creșterii... infuzie de ratări: aroma-i m-a separat... Trecerea viselor printre mesteceni înaltă tăcerea spre zenit. Am păstrat doar zgomotul amintirilor închipuite prefăcându-mă că nu am presimțit stingerea... Speranța s-a tăinuit în câteva silabe care s-au
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
printre mesteceni înaltă tăcerea spre zenit. Am păstrat doar zgomotul amintirilor închipuite prefăcându-mă că nu am presimțit stingerea... Speranța s-a tăinuit în câteva silabe care s-au deprins să vibreze. Citește mai mult Am trădat luminile ce străpungeau aburul creșterii...infuzie de ratări:aroma-i m-a separat...Trecerea viselor printre mesteceniînalță tăcerea spre zenit.Am păstrat doar zgomotul amintirilor închipuiteprefăcându-mă că nu am presimțit stingerea...Speranța s-a tăinuitîn câteva silabecare s-au deprins să vibreze.... VI. PIANO
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
Nu mă părăsi! roagă copacul frunza ce se desprinde. Când ești în lanțuri, cu-o pânză de bomfaier ajungi olimpic. Vând pentru iarnă greieri de apartament fără TVA. Laurul știa pe ce cap va ajunge, dar ținea secret. Din mămăligă aburul duce în cer gratitudinea. Câțiva ghiocei tăcuți sunt suficienți pentru un discurs. Aștept în genunchi primăvara să o rog să mă facă pom. Rândunelele se întorc din alte lumi pe același drum. Pământu-și spunea în vară poveștile oricărui hârleț. Din
PANSEURI ÎN 17 SILABE (II) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366545_a_367874]
-
Dar nimeni nu face nimic! E drept că nu poți inventa ploaia Dar o poti chema... Cât te-am chemat...Am implorat cerul Și ai venit nesperat Aducându-mi însăși, ploaia! Să mai spun lumii cât m-am rugat ? Numai aburii ploii știu Cât am ars în iubire. Lumea mai crede în miracole, Dar nu le implora Cerului. Wunder Die Menscheit glaubt noch an Wunder, Wie der langersehnte Regen wäre. Doch niemand macht etwas! Citește mai mult POEZII ÎN TRADUCEREA RENATEI
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
ploaia mult așteptată.Dar nimeni nu face nimic!E drept că nu poți inventa ploaiaDar o poti chema...Cât te-am chemat...Am implorat cerulși ai venit nesperatAducându-mi însăși, ploaia!Să mai spun lumii cât m-am rugat ? Numai aburii ploii știuCât am ars în iubire.Lumea mai crede în miracole,Dar nu le implora Cerului.WunderDie Menscheit glaubt noch an Wunder,Wie der langersehnte Regen wäre.Doch niemand macht etwas!... ÎI. CE FRUMOS AM TRĂIT... - PREFAȚĂ-, de Ioana Voicilă
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
așa cum te simt Limpezime de suflet Îmi limpezesc privirile-n boabe de rouă cu buzele arse de doruri le sorb liniștită răcoarea din ierburi ucise ieri de arșiță, primenite azi noapte în strigăt de lună nouă se ’nalță perdele de aburi dansând grațios înspre nouri iar eu, răstignită-ntre vise le-admir năucită splendoarea. leneșe flori trezite de coruri de greieri își ridică-amorțite petalele fine, despletindu-și corole pe fragezii lujeri dăruiesc tot nectarul spre harnice, neîntrecute albine. Din liniști se
POEME DE DRAGOSTE (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366683_a_368012]