569,274 matches
-
agravante: una, legată de statutul meu de intelectual, suspectabil prin definiție, a doua, mult mai serioasă, ținînd de propria-mi biografie. Îngăduiți-mi, aici, o paranteză. În urmă cu circa trei ani am aflat, cu stupoare, dintr-o culegere de acte din arhivele Securității, publicate de Teșu Solomovici, de existența unui document, datat 26 iunie 1964, care mă incriminează pentru "concepții dușmănoase". Nu e vorba, cum s-ar putea crede, de nota vreunui turnător, ci de un memoriu amplu, semnat nici
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
minții, în stare de veghe. Ea încearcă să-i descrie funcționarea, genurile, corelațiile psihice și condiționările, limitele care-i frînează ori îi interzic exercițiul, posibilitățile de a-i evalua performanțele. Datorită extraordinarei sale extensii și prolificități, a implicării în toate actele cognitive, studiul interpretării e extrem de pretențios. Mi-a impus lecturi dispersate, de caracter multidisciplinar, depășind cu mult orizontul formației proprii. Expunerea propriu-zisă a materiei a traversat mai multe faze. Cel mai greu mi-a fost să ajung la o construcție
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
alături, ca în multe ocazii similare, soția sa, căreia îi este dedicată lucrarea. Ștefan Niculescu și-a făcut din "eterna reîntoarcere" la origini - fie ele de expresie cultă, europeană, primitiv-ritualică ori de tradiție bizantină - principiul călăuzitor și înnoitor al propriului act de creație, al propriei existențe. Această "nostalgie" implică, după modelul Jung-Eliade, investigarea pluralității surselor, tradusă în muzică prin polifonie - descinsă, la rându-i, din plurivocalitatea medievală. Or, "cercetarea și regândirea surselor primare ale plurivocalității" ar avea ca scop, în opinia
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
ce interogații declanșează procesul de conștiință lovinescian. A-l urmări înseamnă a ne situa într-un moment privilegiat, conform idealului de cunoaștere formulat de Georges Poulet în admirabilul său eseu despre Conștiința critică: "a-l cunoaște pe celălalt, coincizând cu actul prin care reușește el însuși să se cunoască". Conștiința critică lovinesciană se centrează pe câteva întrebări esențiale, ca forme de autoverificare. E. Lovinescu vrea să afle dacă sunt autentificate ideile critice de entitatea psihologică a autorului. Cercetează dacă acestea corespund
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
Lovinescu în finalul unui mic studiu, aflat în prelungirea tezei lui de doctorat de la Sorbona, despre Jean Jacques Weiss. Dar în 1932, la apariția volumului II de Memorii, E. Lovinescu își dădea seama că această explicație e parțială: "Reacțiunile imediate, actele reflexe, ideile curente sunt, negreșit, determinate de temperament, dar, în afară de această floră instinctuală la îndemâna oricui și esențială primitivului, omul cult, cugetătorul se poate ridica deasupra temperamentului său în elaborații ideologice neizvorâte din solul afectiv, ci contrariidu-l chiar, prin posibilitatea bovarică
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
oricine din noi, a lăsat neatinsă necesitatea activității spirituale dezinteresate, care, lipsită de finalitate, fatală, irațională și irezistibilă, domină, astfel, într-un peisagiu de cenușe" (finalul capitolului XXXV din Memorii II). Mărturisirea fondului psihologic generator al concepției critice e un act de onestitate și o probă a moralității. La originea activității criticului trebuie să situăm gestul simbolic al loialității și al demnității, al acordului cu sine, al voinței de a fi în consonanță cu tendința sau dispoziția sa naturală. Echilibrul său
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
lupta lui Iacob cu îngerul mut, amândoi încleștați într-o strânsoare supremă, primul somându-l pe cel de-al doilea să-și spună numele... A te așeza la masa de scris, este mai întâi un duel cu Necunoscutul. De aceea, actul are un ceremonial; când nu este plin de ticuri, de bizarerii, al căror rol e să învăluie teama. * Machiavelli se îmbrăca în cel mai de preț costum al său, cel de ambasador, și scria în picioare între sfeșnicile aprinse. * Mitropoliții
Masa de scris by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10664_a_11989]
-
cumva, focul pe turta noastră, ne întoarcem la transpunere, la empatie, nu de alta, dar ele, în special, trimit la OM, OM fără de care lumea, omenirea, nu prea (că olteanul!) există. Lăsând glumă la o parte, trebuie spus că orice act de înțelegere prin transpunere presupune o anume ,,trăire”, o participare (chiar și de natură subiectivă), condiționată ontologic de ,,o stare particulară a ființei, situată într-o dispoziție favorabilă de receptivitate și cunoaștere reciprocă” (A. Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Editura
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
declarate ucise numai 7 persoane, în Dosarul Mineriadei Nr. 75P98, 76 și 77, scrie că “există un rest de 60 sau 100 de morti care nu au putut fi identificați la Cimitirul Straulesti 2”. Nici nu puteau fi identificați, deoarece actele lor de identitate au fost sustrase la Institutul Medico-Legal și distruse de agenții care au participat la atrocități. La timpul respectiv Departamentul de Stat al Statelor Unite a declarat: “Acțiunile autorizate de Președintele Iliescu și guvernul său au lovit în inima
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
zile fără tată au fost groaznice. Aflasem că cei prinși erau împușcați pe loc... În luna aprilie 1943 când frontul rusesc se apropia, aveam deacuma 11 ani și eram elevă la liceul Regina Maria din Chișinău. Ni s-au dat actele, ne-au făcut bagajele și ne-au trimis acasă sau la rude apropiate. Pe mine și pe Valer ne-au trimis la Tighina la sora mamei, unde unchiul nostru era șef de gară. După câteva zile, împreună cu sora unchiului în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Crezului poetic al spanio lului Juan Ramon Jimenez, pe care il adoră și pe care îl ia partener alături de graficianul Damian Petrescu, trăitor la Paris, i se alătură poetul Theodor Rapăn care înțelege că ,,omul, înainte de a deveni Cuvânt, prin actul divin al creației sale este Conștiința”. ,,Poezia, precum Dumnezeu, nu este decât credință!” Ideea cărții, după ce a fost sugerată în titlu, străbate întregul univers ideatic și liric, acționând că un fir al Ariadnei, subtextual. Cele patru părți ale cărții sunt
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
un moment de cotitură în care Biserică și cultură, prin oamenii ei, a încercat să se situeze într-o poziție și într-o atmosferă de luptă și de rezistență culturală și spirituală față de un regim cu schimbări și orientări majore. Act de cultură, un absolut experiment prin rugăciune, mișcarea duhovniceasca definită prin ea însăși, păstrează în organizarea ei concentrica nume sonore care au scris cu sacrificiul suprem pagina nemistuitei flăcări a Rugului Aprins. Astăzi, nu a rămas decât amintirea faptelor ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
doar o atingere anteică a existenței. Reflecția, în primă instanță, cedează din prerogativele sale în favoarea experienței. Principiul atât de drag profesorului, preluat de la eminescologul George Munteanu, văzând și făcând, se încarcă de substanță și-i devine un mobil important în actul de creație. Marian Barbu, ieșit din sine datorită coliziunii, se reîntoarce în sine, pășind printre cele două fălii, cu o mână atingând realitatea nemijlocita, iar cu cealaltă, indicând imaginea realității. Și astfel înaintează, că printre oglinzi. Oglinzile din Chicago (Ed.
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
sau recunoașteri oferite de regimul comunist sau postcomunist și acceptate 20 de puncte maxim 8. Diplome, titluri sau colaborări oferite de regimul comunist sau postcomunist și refuzate 10 de puncte maxim 9. Cinste, voința, determinare, ajutorare a imigranților și alte acte de caritate 10 de puncte maxim Explicații: Un candidat poate să obțină maxim 120 de puncte. Criteriile și punctajul propuse mai sus nu sunt definitive. Așteptăm propunerile și sugestiile cititorilor. Aceste propuneri și sugestii vor fi publicate la Poștă redacției
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
poți ațâța pofta și astfel riști să introduci în tine sămânța desfrânării. Nu trebuie să se uite că cine privește la altcineva primește în sine ceva din însușirile aceluia. Prin privire are loc o comunicare; ea nu e numai un act de la distanță<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire la Cântarea Cântărilor, traducere și note de Preot Prof. D. Stăniloae, în vol. Scrieri Partea I, colecția Părinți și Scriitori bisericești, vol. 29, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
amăgit pe protopărinți mai mult prin închipuirea plăcerii ce o vor avea gustând din pom. În afară de aceasta, i-a ispitit cu închipuirea independenții, stârnită în ei. Astfel, se poate spune că în legătură cu un obiect material, căderea a fost totodată un act spiritual. Pe om l-a ispitit, pe lângă perspectiva unei plăceri simțuale, perspectiva mincinoasă a îndumnezeirii sale, a totalei independențe de Dumnezeu; dar aceasta a fost provocată de pofta simțuală. <<Diavolul - zice Sfântul Ilarie - a amăgit pe Eva cu acel fel
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
s-ar fi poticnit și nu ar fi ascultat șoapta diavolului. Acesta le-a promis că vor cunoaște binele și răul, iar ei, prin călcarea poruncii, au pierdut harul lui Dumnezeu. Căderea oamenilor de la Dumnezeu a constat formal într-un act de neascultare. Prin însuși acest act s-au rupt din interior de Dumnezeu, de dialogul pozitiv cu El. Înconjurați de tot binele și de toată frumusețea, ei au alungat adevăratul bine pentru lucruri care erau străine naturii lor în starea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
ar fi ascultat șoapta diavolului. Acesta le-a promis că vor cunoaște binele și răul, iar ei, prin călcarea poruncii, au pierdut harul lui Dumnezeu. Căderea oamenilor de la Dumnezeu a constat formal într-un act de neascultare. Prin însuși acest act s-au rupt din interior de Dumnezeu, de dialogul pozitiv cu El. Înconjurați de tot binele și de toată frumusețea, ei au alungat adevăratul bine pentru lucruri care erau străine naturii lor în starea primară. Dumnezeu le-a dat voință
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
3-4. footnote>. Deci pofta simțuală, ca eliberare a simțualității de spirit, a trebuit să stârnească în spirit mândria, pentru a se putea satisface. De-abia prin mândrie a rupt spiritul din ascultarea de Dumnezeu și l-a aservit sie-și. Actul căderii e prin urmare în același timp un act spiritual și un act simțual<footnote Ibidem, pp.10-11. footnote>. Refuzul efortului ce-l reclamă practica binelui, neglijența, aversiunea față de bine și chiar săturarea de bine, au prilejuit prima cădere. Fiind
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
de spirit, a trebuit să stârnească în spirit mândria, pentru a se putea satisface. De-abia prin mândrie a rupt spiritul din ascultarea de Dumnezeu și l-a aservit sie-și. Actul căderii e prin urmare în același timp un act spiritual și un act simțual<footnote Ibidem, pp.10-11. footnote>. Refuzul efortului ce-l reclamă practica binelui, neglijența, aversiunea față de bine și chiar săturarea de bine, au prilejuit prima cădere. Fiind ocrotit în toate acestea de Dumnezeu și bucurându-se
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
să stârnească în spirit mândria, pentru a se putea satisface. De-abia prin mândrie a rupt spiritul din ascultarea de Dumnezeu și l-a aservit sie-și. Actul căderii e prin urmare în același timp un act spiritual și un act simțual<footnote Ibidem, pp.10-11. footnote>. Refuzul efortului ce-l reclamă practica binelui, neglijența, aversiunea față de bine și chiar săturarea de bine, au prilejuit prima cădere. Fiind ocrotit în toate acestea de Dumnezeu și bucurându-se de bunătățile lui, săturându
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
un păcat personal ce a afectat natura umană, care va fi transmisă rănită, fără slava de la început<footnote Pr.Prof.Dr. Ion Bria, op. cit., p. 113. footnote>. Astfel, păcatul moștenit ar fi deci un păcat contractat, nu comis, o stare, nu un act, o afectare a naturii, nu o greșeală personală. Consecința: privarea omului de sfințenia și dreptatea originară<footnote Ibidem, pp. 113-114. footnote>. Aceleași urmări pe care le-a avut păcatul original pentru Adam și Eva, le are și pentru fiecare om
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Fiului, rânduită din veșnicie, ar fi avut loc independent de căderea lui Adam. În acest sens, Părintele Stăniloae, pornind de la cuvintele Sfântului Maxim, afirmă că nu abia păcatul lui Adam, ci însăși constituția lumii, așa cum a ieșit din gândul și actul creator al lui Dumnezeu, o îndrumă spre Hristos<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 1, la răsp. 61, în Filocalia..., vol. III, p. 305. footnote>, căderea numai a imprimat Întrupării caracterul de chenoză căci, așa cum spuneam și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
61, în Filocalia..., vol. III, p. 305. footnote>, căderea numai a imprimat Întrupării caracterul de chenoză căci, așa cum spuneam și mai sus, citându-l pe Sfântul Maxim, aspirația eternă a creaturii ar fi unirea cu necreatul. Părinții vorbesc despre acest act al Întrupării, ca despre cel mai minunat act care s-a întâmplat și nu păcatul sau diavolul a determinat acest act, care a fost un act de restaurare cât și unul de dragoste. Deci Hristos ne dezvăluie valoarea omului și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
căderea numai a imprimat Întrupării caracterul de chenoză căci, așa cum spuneam și mai sus, citându-l pe Sfântul Maxim, aspirația eternă a creaturii ar fi unirea cu necreatul. Părinții vorbesc despre acest act al Întrupării, ca despre cel mai minunat act care s-a întâmplat și nu păcatul sau diavolul a determinat acest act, care a fost un act de restaurare cât și unul de dragoste. Deci Hristos ne dezvăluie valoarea omului și a lumii întregi pentru Dumnezeu, arătându-ne care
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]