9,516 matches
-
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că materia contravențională se subsumează procedurii penale sub aspectul noțiunii de „contravenție“ și „contravenient“, în sensul respectării acelorași garanții consacrate de textele convenționale invocate cu privire la noțiunea de „acuzație“ în materie penală. Astfel, dreptul la un proces echitabil, coroborat cu dreptul la respectarea vieții private și de familie, garantate de art. 6 paragraful 1 și, respectiv, de art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
DECIZIA nr. 315 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260692]
-
considerarea jurisprudenței în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Hotărârea din 24 octombrie 1984, pronunțată în Cauza Öztürk împotriva Germaniei), s-a consacrat o practică judiciară constantă, potrivit căreia, în esență: (i) contravenția este subsumată noțiunii de acuzație în materie penală; (ii) sarcina probei revine acuzării (agentului constatator), cu aplicarea prezumției de nevinovăție; (iii) mențiunile din procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nu pot constitui singurele probe, agentului constatator revenindu-i sarcina de a dovedi temeinicia și
DECIZIA nr. 315 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260692]
-
în dreptul românesc, contravențiile au fost scoase de sub incidența legii penale și au fost supuse unui regim administrativ, însă, în anumite condiții, legislația contravențională poate intra sub incidența garanțiilor instituite de art. 6 din Convenție, sub aspectul noțiunii de „acuzație în materie penală“. În acest sens, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a dezvoltat trei criterii: 1. caracterizarea faptei în dreptul național; 2. natura faptei; 3. natura și gradul de gravitate ale sancțiunii care ar putea fi aplicate persoanei în
DECIZIA nr. 315 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260692]
-
fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, aceasta din urmă fiind în puterea legislativului. Reține, totodată, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale, că judecătorul de cameră preliminară nu se poate pronunța asupra aspectelor legate de temeinicia acuzației, acesta fiind atributul exclusiv al instanței de judecată. Consideră că instanța de judecată poate să pronunțe o soluție corelativă soluției de clasare, atunci când analizează dacă în cauză există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acțiunii penale determinate de lipsa
DECIZIA nr. 116 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258222]
-
sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Prin urmare, acesta se circumscrie unor aspecte referitoare la competență și la legalitatea fie a sesizării, fie a administrării probelor care fundamentează acuzația în materie penală. S-a reținut că, potrivit prevederilor art. 345 alin. (2) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară va comunica de îndată parchetului, în vederea remedierii, încheierea pronunțată, în cazul în care fie constată neregularități ale
DECIZIA nr. 116 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258222]
-
102 din Codul de procedură penală, vizează numai probele nelegale, probele obținute prin tortură și cele derivate din acestea. ... 16. În aceste condiții, Curtea a constatat că judecătorul de cameră preliminară nu se poate pronunța asupra aspectelor legate de temeinicia acuzației, acesta fiind atributul exclusiv al instanței competente să judece fondul cauzei. Nu în ultimul rând, Curtea a constatat că obiectivul acestei proceduri este de a stabili dacă urmărirea penală și rechizitoriul sunt apte să declanșeze faza de judecată ori trebuie
DECIZIA nr. 116 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258222]
-
b) teza a II-a, unde se prevede că funcționar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără remunerație, exercită o funcție publică de orice natură, prevedere pe care se întemeiază și acuzația Ministerului Public, dar și dispozițiile art. 175 alin. (2) din Codul penal, avute în vedere de prima instanță în motivarea soluției de achitare. În opinia Curții de Apel Brașov - Secția penală, persoana care deține o funcție de conducere în cadrul
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
reține unul dintre cazurile enunțate la art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedură penală - a căror incidență impune, în cursul urmăririi penale, soluția de clasare, iar în cursul judecății, pronunțarea soluției de achitare, fiind stabilită netemeinicia acuzației penale. ... 116. Distinct, incidența unuia dintre celelalte cazuri care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale, enumerate la art. 16 alin. (1) lit. e)-j) din Codul de procedură penală, conduce la pronunțarea unei soluții de clasare, în faza
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
16 alin. (1) lit. e)-j) din Codul de procedură penală, conduce la pronunțarea unei soluții de clasare, în faza urmăririi penale sau de încetare a procesului penal, în cursul judecății, pentru impedimente de procedură, lipsind analiza pe fond a acuzației. ... 117. Cazurile ce semnifică lipsa de temei a acțiunii penale sunt, așadar, prevăzute de: art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, care se aplică dacă nu s-a produs nicio schimbare în realitatea obiectivă, dar și
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
probarea îndeplinirii condițiilor pentru dispunerea confiscării extinse, respectiv pentru probarea neîndeplinirii acestor condiții se impune administrarea de probe. O recunoaștere a faptelor reținute prin rechizitoriu nu poate însemna recunoașterea îndeplinirii condițiilor pentru confiscarea extinsă, care, în realitate, reprezintă o altă acuzație penală, care nu este cuprinsă în actul de sesizare și nici nu este dovedită. Apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale în situația în care nu permit administrarea de probe raportat la solicitarea de confiscare extinsă în situația în
DECIZIA nr. 250 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262367]
-
mențiuni necesare pentru soluționarea cauzei. ... 25. Așa fiind, având în vedere cele anterior menționate, rezultă că în cursul urmăririi penale organul de urmărire penală va strânge probe nu doar în ceea ce privește temeiurile de fapt și de drept ale acuzației penale imputate inculpatului, ci, în măsura în care apreciază că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 112^1 din Codul penal, este obligat să strângă probele necesare dispunerii confiscării extinse. În ceea ce privește confiscarea extinsă, prin Decizia nr. 356
DECIZIA nr. 250 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262367]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 6 februarie 2018, paragraful 24, că fac obiect al verificării în procedura camerei preliminare toate actele de urmărire penală prin care s-au administrat probele pe care se bazează acuzația, pentru a se asigura, în acest fel, garanția de legalitate, independență și imparțialitate. Curtea a reținut, totodată, că verificarea legalității, inclusiv a loialității - componentă intrinsecă a legalității - administrării probelor de către organele de urmărire penală implică controlul realizat de judecătorul
DECIZIA nr. 250 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262367]
-
instituit prin aceeași ordonanță a procurorului asupra imobilului teren cu suprafața de XX mp, situat în B. înscris în cartea funciară a sectorului x București. Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul București a reținut, în esență, cu referire la toate acuzațiile care fac obiectul judecății, că în cauză, probele administrate nu satisfac exigența standardului de probațiune dincolo de orice îndoială rezonabilă, condamnarea putându-se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de o astfel de
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
a reținut, în esență, cu referire la toate acuzațiile care fac obiectul judecății, că în cauză, probele administrate nu satisfac exigența standardului de probațiune dincolo de orice îndoială rezonabilă, condamnarea putându-se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de o astfel de îndoială, standard care constituie o garanție a aflării adevărului și a dreptului la un proces echitabil. Fiind sesizată cu apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
a contravențiilor și de luare a măsurilor de sancționare contravențională, indiferent de faptul că, la modul general, președintele consiliului județean poate avea calitate de agent constatator, se constată că aceste atribuții nu au nicio legătură cu faptele ce fac obiectul acuzației penale, așa încât, datorită faptului că darea și luarea de mită nu au fost comise în legătură cu asemenea atribuții ale inculpatului A., nu sunt aplicabile dispozițiile de agravare prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, reținute
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 nu au făcut obiectul respectivei decizii. Drept urmare, pentru a fi incidente aceste reglementări, este necesar să se constate că activitatea imputată subiectului activ al infracțiunii se circumscrie atribuțiilor de control. Or, conform acuzației penale și faptelor reținute de instanța de apel în sarcina celor doi inculpați, darea și luarea de mită au avut în vedere atribuțiile inculpatului A. în cadrul procedurii de atribuire a contractului de achiziții publice. Astfel cum s-a reținut
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
A. în cadrul procedurii de atribuire a contractului de achiziții publice. Astfel cum s-a reținut, prevederile legale invocate de Parchet au un caracter extrem de general și vizează doar tangențial procedura de licitație avută în vedere, în concret, prin acuzațiile formulate în cauza de față în sarcina inculpaților B. și A. Chiar examinând prevederile legale ce reglementează, în concret, atribuțiile președintelui Consiliului Județean în cadrul acestei proceduri, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acestea sunt conținute în Ordonanța
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
22 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 3 august 2021, paragraful 19). ... ... 30. În raport cu aspectele menționate anterior, regimul juridic al contravențiilor este conturat de următoarele trăsături principale: contravenția este asimilată unei acuzații în materie penală, este supusă unui regim administrativ, care nu se reduce la cadrul legal instituit prin Legea nr. 554/2004, iar în privința sancțiunii contravenționale sunt aplicabile principii similare sancțiunilor de drept penal. ... 31. Așa cum ritos a reținut Curtea
DECIZIA nr. 18 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263204]
-
prescripție (1) Prescripția nu operează de plin drept, ci numai la cererea persoanei interesate. (...) Articolul 711 Alte dispoziții aplicabile Prevederile prezentului capitol se completează cu dispozițiile Codului civil privitoare la prescripția extinctivă. ... ... 35. În condițiile în care contravenția reprezintă o acuzație în materie penală, regimul său juridic este circumscris dreptului public, instituția prescripției fiind similară celei din materie penală, întrucât este opusă dreptului statului de a aplica sancțiunea contravențională și de a constrânge la executarea acesteia pe persoana care se face
DECIZIA nr. 18 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263204]
-
în vedere faptul că, întrucât se judecă de către o instanță nonpenală, plângerea contravențională este supusă, sub aspectul legii procesuale, normelor de procedură civilă. ... 38. Însă, în condițiile în care, așa cum s-a argumentat în precedent, contravenția reprezintă o acuzație în materie penală, în privința aspectelor de drept substanțial, cum sunt dispozițiile referitoare la prescripția executării sancțiunilor contravenționale, dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 se completează cu principiile și regulile dreptului penal, așa cum rezultă în mod expres din dispozițiile normei
DECIZIA nr. 18 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263204]
-
Codul de procedură penală, cu următorul conținut: – Art. 103 alin. (2): „În luarea deciziei asupra existenței infracțiunii și a vinovăției inculpatului instanța hotărăște motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. “ ; ... – Art. 281 alin. (1): „(1) Determină întotdeauna aplicarea nulității încălcarea dispozițiilor privind: a) compunerea completului de judecată; ... b) competența materială și competența personală a instanțelor judecătorești, atunci când judecata a fost efectuată
DECIZIA nr. 437 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263191]
-
probe sau administrării altora noi, cu atât mai mult cu cât, în conformitate cu art. 103 alin. (2) din Codul de procedură penală, instanța hotărăște motivat, cu trimitere la toate probele evaluate, dispunerea condamnării putându-se realiza doar atunci când acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. Acest fapt conferă procedurii caracter echitabil, deoarece, pe lângă faptul că, potrivit art. 4 alin. (2) din Codul de procedură penală, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea
DECIZIA nr. 437 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263191]
-
a persoanei vătămate sau a părților și, în mod subsidiar, din oficiu, atunci când consideră necesar pentru formarea convingerii sale“, sens în care, în procesul de evaluare a probelor, condamnarea se poate dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă [a se vedea și art. 103 alin. (2) din același cod]. ... 18. Astfel, în acord cu art. 420 alin. (11) din Codul de procedură penală, la judecarea apelului se aplică regulile de
DECIZIA nr. 437 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263191]
-
Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului și prin care s-a statuat că este obligația legiuitorului să asigure o legislație clară și precisă, care să nu lase loc la interpretări, mai ales când este vorba despre o acuzație în materie penală sau contravențională. ... 11. Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și Tribunalul Galați - Secția de contencios administrativ și fiscal, opinează pe de o parte, că prevederile criticate nu aduc atingere dispozițiilor constituționale pretins a
DECIZIA nr. 452 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263340]
-
că sechestrul asigurător vizează în principal garantarea executării unei eventuale creanțe ce va fi recunoscută în favoarea părții civile lezate prin posibila acțiune ce face obiectul judecății, așa încât procedura de instituire a acestuia nu constituie o judecată asupra unei acuzații în materie penală în sensul art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția“), motiv pentru care luarea măsurilor asigurătorii nu încalcă nici art. 6 paragraful 2 din Convenție referitor la prezumția de nevinovăție
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]