13,356 matches
-
cu moluște, crustacee, larve de insecte, pești sau mormoloci. Perioada de activitate este cuprinsă între lunile martie - aprilie până la sfârșitul lunii septembrie. Hibernează în apă - Fuhn și Vancea, 1961 -. 6 Perioade critice Martie-Septembrie 7 Cerințe de habitat Ocupă habitate acvatice lentice sau lin curgătoare, cu vegetație relativ abundentă. Poate fi întâlnită până la o altitudine de maxim 700 m. Preferă să se expună la soare pe malul apelor - Iftime, 2005. 8 Fotografii Anexa 2, Foto 2.A.2. Emys orbicularis 9 Bibliografie
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
120-123. Tabelul 3.5. Date specifice pentru specia Emys orbicularis la nivelul ariei naturale protejate Nr Informație/Atribut Descriere 1. Specia Emys orbicularis 1220 2. Informații specifice speciei Coloritul este maroniu sau negricios cu pete și linii clare sau galbene. Ocupă habitate acvatice lentice sau lin curgătoare, cu vegetație relativ abundentă - Iftime, 2005 -. 3. Statutul de prezență [temporal] Rezident 4. Statutul de prezență [spațial] Izolată 5. Statutul de prezență [management] Nativă 6. Abundență Rară 7. Perioada de colectare a datelor din teren Aprilie
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
pe cap, sunt prezente puncte albe. Coloritul ventral este galben până spre portocaliu, cu pete negre, neregulate. În perioada de reproducere, masculii au o creastă dorsală înaltă și cu marginea zimțată. 6 Perioade critice Martie-Septembrie 7 Cerințe de habitat Habitatele acvatice preferate sunt apele stagnante mai mari, în general permanente, dar și temporare, cu vegetație bogată: lacuri, iazuri, bălți, canale. Preferă apele lipsite de pești. În perioada terestră, tritonul cu creastă are de asemenea preferințe de habitat, având nevoie de adăpost
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
debitele cursurilor de apă cresc semnificativ, în apropierea podurilor au loc accidente rutiere în care sunt implicate vidrele, deoarece acestea nu mai utilizează zona de sub pod ca punct de traversare 7 Cerințe de habitat Vidra se întâlnește în ecosistemele acvatice lentice, precum lacuri, iazuri, bălți, mlaștini, lotice, precum râuri, pâraie și în zonele costiere ale mărilor și oceanelor. Factorii determinanți în selectarea habitatului îi constituie prezența vegetației ripariene și cantitatea de hrană existentă. Datorită relației stabilite între modul de viață
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
precum lacuri, iazuri, bălți, mlaștini, lotice, precum râuri, pâraie și în zonele costiere ale mărilor și oceanelor. Factorii determinanți în selectarea habitatului îi constituie prezența vegetației ripariene și cantitatea de hrană existentă. Datorită relației stabilite între modul de viață semi-acvatic al vidrei și resursele disponibile, precum hrana, vegetația ripariană ce asigură adăpost, teritoriul vidrei este aproape întotdeauna unul cu o formă lineară de-a lungul unui curs de apă. Teritoriul unui individ este de aproximativ 7-15 km liniari, ajungând și
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
apă. Teritoriul unui individ este de aproximativ 7-15 km liniari, ajungând și la 39 km pentru masculi și la 16-22 km pentru femele. Intervalele mari ale teritoriului unei vidre se datorează în mare parte resurselor de hrană existente în habitatele acvatice. Alți autori (Reuter et al 2000, Lanszki 2003) apreciază că în cazul lacurilor există 0,7 -1 indivizi/km pătrați, respectiv 1 exemplar / km coastă, iar în cazul râurilor 1 individ/ 5 km. Sam Erlinge în 1967 și 1968 a studiat vidrele
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
calculat suprafața de apă ce este folosită de către vidră în râurile din NE Scoției: un mascul ocupă 63 ha, iar femelele 34 de ha. Această densitate a fost luată în considerare și în studiul nostru datorită faptului că habitatele acvatice din aria protejată prezintă o bogată ihtiofaună. Vidra se adăpostește în pădurea sau stuful ce mărginesc zona acvatică, folosind adânciturile naturale ce se găsesc lângă țărmuri, o galerie de vulpe sau de viezure, ori își sapă o galerie nouă. Indivizii
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
63 ha, iar femelele 34 de ha. Această densitate a fost luată în considerare și în studiul nostru datorită faptului că habitatele acvatice din aria protejată prezintă o bogată ihtiofaună. Vidra se adăpostește în pădurea sau stuful ce mărginesc zona acvatică, folosind adânciturile naturale ce se găsesc lângă țărmuri, o galerie de vulpe sau de viezure, ori își sapă o galerie nouă. Indivizii nu se abat la mai mult de jumătate de kilometru față de râu. Vidra reprezintă un simbol al
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
o galerie nouă. Indivizii nu se abat la mai mult de jumătate de kilometru față de râu. Vidra reprezintă un simbol al naturii nedeteriorate, al apelor curate și al vegetației naturale. Aceasta se găsește în vârful lanțului trofic din zonele acvatice și ripariane, find un indicator pentru calitatea habitatului său. Principala sursă de hrană o reprezintă peștii și apoi amfibienii, mamiferele, insectele, reptilele, gasteropodele și crustaceele. Vidrele preferă specii de pești care se deplasează încet și care au dimensiuni mici, media
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
2006 și este influențată de anotimp și de stadiul de reproducere al femelelor. Perioada de activitate maximă este în orele matinale și seara, când vânează, parcurgând până la 10 km într-o noapte. Nu hibernează în perioada de iarnă. Habitatele acvatice ocupate de vidre sunt extrem de vulnerabile la schimbările provocate de om. Degradarea habitatului și reducerea bazei trofice prin regularizarea râurilor, capturarea apei și folosirea în gospodării și industrie, distrugerea vegetației ripariene, poluarea chimică și fizică a apei, braconajul, dezvoltarea
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
prin regularizarea râurilor, capturarea apei și folosirea în gospodării și industrie, distrugerea vegetației ripariene, poluarea chimică și fizică a apei, braconajul, dezvoltarea zonelor industriale, comerciale și rezidențiale și accidentele rutiere reprezintă activitățile umane care au un impact nefavorabil asupra ecosistemelor acvatice și populațiilor de vidră. În România, vidra nu este vânată pentru importanța cinegetică, ci pentru presupusele pagube pe care aceasta le- ar face în fermele piscicole. 8 Fotografii Anexa 2, Foto 2.A.4. Lutra lutra 9 Bibliografie Bouroș G., 2014, Feeding
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
pădurile bogate în cursuri de apă și mlaștini. Ca zone de vânătoare, frecventează eleșteie, lacuri, canale, râuri, fluvii. S-a observat că preferă cursurile de apă mai late de 10 m. Apele cu un grad mare de acoperire de plante acvatice sunt evitate. În Olanda, canalele care nu sunt mărginite de copaci sunt mai atractive decât cele mărginite de arbori. Această specie iese din adăpost seara târziu. Zborul este relativ drept, câteodată la înălțime, deasupra apei. Vânează deseori insecte deasupra suprafețelor
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
densități din categoria B și tot în patru transecte nu a fost observată nicio vizuină activă. În interiorul ariei protejate au fost identificate două colonii, cu o densitate de 40 indivizi/ha, respectiv 45 indivizi/ha. Având în vedere faptul că habitatele acvatice predomină în interiorul sitului, popândăul este o specie accidentală, ce pătrunde în zonele terestre înalte din cadrul sitului din pășunile ce se găsesc în afara ariei protejate. Cea mai mare presiune asupra populației de popândăi din aria protejată este reprezentată
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
identificat încă din luna octombrie 2017 în bazine piscicole artificiale deschise, necolmatate, în partea de nord a sitului, unde specia natantă Potamogeton nodosus avea zone cu acoperire foarte bună - de până la 80% - alături de celelalte specii aduse de curenții acvatici, respectiv Lemna minor, Spirodela polyrhiza. În luna noiembrie 2017, două dintre bazinele acvatice din partea de nord erau deja golite de apă, fiind lăsate astfel peste iarnă, de aceea, în septembrie 2018, vegetația natantă aproape lipsește complet, în timp ce
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
partea de nord a sitului, unde specia natantă Potamogeton nodosus avea zone cu acoperire foarte bună - de până la 80% - alături de celelalte specii aduse de curenții acvatici, respectiv Lemna minor, Spirodela polyrhiza. În luna noiembrie 2017, două dintre bazinele acvatice din partea de nord erau deja golite de apă, fiind lăsate astfel peste iarnă, de aceea, în septembrie 2018, vegetația natantă aproape lipsește complet, în timp ce vegetația submersă este dominată clar de specia Ceratophyllum demersum. 7. Distribuția tipului de
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
Asociații vegetale - AV - Typhetum angustifoliae Piggnati 1953, Typhetum latifoliae G. Lang. 1973 – ambele regăsite în sit. 8. Tipuri de pădure - TP - Nu este cazul 9. Descrierea generală a tipului de habitat Fitocenozele de Typha sp. sunt cantonate la marginea bazinelor acvatice, în lungul brațelor colmatate sau a canalelor de drenaj cu apă permanentă. Sunt edificate de Typha angustifolia, Typha latifolia însoțite de Schoenoplectus lacustris, Glyceria maxima, Oenante aquatica, Sparganium erectum, Iris pseudacorus, Butomus umbellatus, Alisma plantago-aquatica. Dintre speciile hidrofile natante sau
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
România - HdR - R5309 6. Habitatele Natura 2000 - 7. Asociații vegetale - AV - Scirpo – Phragmitetum W. Koch 1926. 8. Tipuri de pădure - TP - Nu este cazul 9. Descrierea generală a tipului de habitat Fitocenozele de Phragmites australis sunt cantonate la marginea bazinelor acvatice, în lungul brațelor sau a canalelor de drenaj bogate în materie organică și cu reacție slab acidă. Sunt edificate de Phragmites australis, Typha angustifolia, Typha latifolia, Schoenoplectus lacustris, fiind însoțite de Phalaris arundinacea, Bolbochoenus maritimus, Oenante aquatica, Sium latifolium, Lemna
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
management] natural 4. Suprafața tipului de habitat 120-150 ha împreună cu păpurișurile 5. Perioada de colectare a datelor din teren octombrie 2017 și Martie-septembrie 2018 6. Distribuția tipului de habitat [descriere] Fitocenozele de Phragmites australis sunt cantonate la marginea bazinelor acvatice, în lungul brațelor sau a canalelor de drenaj bogate în materie organică și cu reacție slab acidă. 7. Distribuția tipului de habitat [hartă] 8. Alte informații privind sursele de informații Starea de conservare este favorabilă Tabelul 3.31. Date generale ale
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
Ministru 304/2018. Nivelul de clasificare folosit pentru situl de interes comunitar R0SCI0310 a fost de nivel 3. În arealul sitului Lacurile Fălticeni s-au identificat 7 categorii de utilizare a terenurilor, dintre acestea cele mai bine reprezentate spațial sunt suprafețele acvatice 75,38 % - constituite din iazuri și poldere, pășunile secundare 11,27 %, terenuri arabile neirigate reprezentând 8,7% din suprafața sitului. Se mai adaugă la aceste categorii de utilizare a terenului enumerate anterior, într-o pondere mult mai redusă: plantații de pomi fructiferi și
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
Figura 14. Harta juridică a terenului - Anexa 3.15 . -. ... 4.4. Administratori, gestionari și utilizatori Situația proprietăților din aria naturală protejată este încă incertă din cauza unui litigiu între comunitatea locală ce deținea terenuri în perimetru lacurilor și actualii administratori ai zonelor acvatice. Momentan, lacurile și bazinele sunt în gestiunea a două societăți comerciale PESCOFAL SRL și PESCOLIV SRL. De asemenea, autoritățile locale administrează 13,14 % din terenuri, iar restul este în domeniul privat 2.58% Tabel 4.14: Informații privind administratorii/gestionarii Nr. Administrator/Gestionar Perioada Adm/Gest
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
de subiectivitate am încadrat această presiune ca fiind una cu risc ridicat. Cod Parametru Descriere A.1 Presiune actuală K01.02 Colmatare A.2 Detalii Colmatarea reprezintă o presiune actuală și de mare intensitate asupra speciilor pentru care a fost declarat situl. Rezervoarele acvatice reprezintă aproximativ 517 hectare, iar procesul de colmatare este prezent pe aproximativ 100 de hectare, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din suprafața sitului. Pe două întinderi mari din zona Podeni, procesul a fost foarte accelerat, conform arhivelor pozelor satelitare, el
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
nivelul acestuia pe o suprafață largă, aproximativ 315 hectare, ce reprezintă 36%. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare K01.02 Colmatare B.2 Detalii Colmatarea reprezintă o presiune actuală și de mare intensitate asupra speciilor pentru care a fost declarat situl. Rezervoarele acvatice reprezintă aproximativ 517 hectare, iar procesul de colmatare este prezent pe aproximativ 100 de hectare, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din suprafața sitului. Această presiune reprezintă o amenințare foarte mare, întrucât procesul de colmatare observat a fost unul foarte accelerat
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
hectare, iar procesul de colmatare este prezent pe aproximativ 100 de hectare, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din suprafața sitului. Această presiune reprezintă o amenințare foarte mare, întrucât procesul de colmatare observat a fost unul foarte accelerat pe două structuri acvatice din cadrul sitului, conform hărților satelitare. Pentru a evita dispariția habitatelor ce favorizează speciile listate în formularul standard, este necesar acces la planul de management piscicol și încurajarea piscicultorilor pentru reumplerea cu apă a bazinelor secate sau abandonate. Cod Parametru
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
fost identificată în partea centrală a sitului, având un caracter pronunțat în vecinătatea localității Podeni. C.3. Intensitatea presiunii actuale • mediu C.4 Detalii Colmatarea reprezintă o presiune actuală și de mare intensitate asupra speciilor pentru care a fost declarat situl. Rezervoarele acvatice reprezintă aproximativ 517 hectare, iar procesul de colmatare este prezent pe aproximativ 100 de hectare, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din suprafața sitului. Pe două întinderi mari din zona Podeni procesul a fost foarte accelerat, conform arhivelor pozelor satelitare, el
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
standard. Cod Parametru Descriere B.1 Amenințare viitoare F02.01 Pescuitul profesional pasiv D.1. Localizarea amenințării viitoare [geometrie] Harta 3.22.A4 Pescuit profesional în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni. D.2. Localizarea amenințării viitoare [descriere] Această amenințare este valabilă pentru toate rezervoarele acvatice, în special pentru cele mari: Acumularea Moara, Acumularea Pocoleni, Acumularea Fălticeni I și Fălticeni II. D.3. Intensitatea amenințării viitoare • mediu D.4 Detalii Această amenințare nu a fost observată în mod direct, însă neavând acces la informațiile din partea factorilor interesați
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]