6,508 matches
-
face câteva fotografii cu telemobilul feciorului. - Dragă tata, am trăit eternitatea recuperatoare a clipei. Începuse să plouă. Vizitatorii parcului se retrăseseră sub „umbrele” de marmură albă și neagră. Din spate am auzit vocea lui Nichita Stănescu spunând, înainte de a se adăposti sub umbrela de piatră: „Priveste-ti mâinile și bucură-te, căci ele sunt absurde.”. - Sunt versurile din volumul „Dreptul la timp”, îmi șoptește Ionuț. Ne-am urcat în tramvai și în urechi îmi sunau ritmic versul lui Nichita: „Sunt la
POVESTIRI PENTRU COPII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340871_a_342200]
-
iar intelectualitate - mai are oare România intelectualitate?- tace! Nu se putea oare că în clădirea Academiei, construită sub domnia celui denumit Odiosul, să-și aibă loc și USR, si LSR, si Muzeul Literaturii Române? Se vorbește că actuala clădire care adăpostește Muzeul de Isorie a României este nesigură și actualul ministru al Culturii - am mai precizat că-i ungur, intenționează să mute tezaurul și ce va mai fi de valoare și mai cu seamă de aur! Poate că le va găsi
ÎN AMINTIREA LUCEAFĂRULUI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340930_a_342259]
-
de molii fluturată inutil, ca o sperietoare pe care și ciorile o ignoră știu ele mai bine unde se ascund roadele și unde cochiliile goale. CUIB De n-aș fi cascadă Aș putea fi un cuib În care ți-aș adăposti Toate visele. ---------------------------------- OPROESCU Ștefania, (Dorina-Ștefania Cristea), născută la 1 ianuarie 1949 în comuna Pătârlagele, Jud. Buzău. Autoarea își începe studiile primare în comuna natală urmând liceul din aceeași localitate. Continuă studiile universitare la Institutul de Medicină și Farmacie Iași, postuniversitare
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
Dar, cel puțin, scăpară de datorie, erau oameni liberi și puteau pleca unde vroiau, puteau să înceapă o altă viață în vasta cetate a Ninivei. O vreme, unul dintre negustorii din breaslă se îndură de cele două familii și le adăposti sub acoperișul unei dughene ale sale de la marginea bazarului. Aici, măcar noaptea, aveau adăpost. Cu timpul, Noam și Dagan își încropiră un mic adăpost undeva aproape de fluviul Tigru, la marginea orașului. Erau oameni harnici, se descurcau cum puteau. Cel puțin
NEGUSTORUL DIN NINIVE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341004_a_342333]
-
cu al său gotic târziu,ne răsfață. Turlele sale gigantice spre cer se-nalță Cu frumoasele și monumentalele sculpturi, Dintre ele, marele turn,ce este în față, A Sfintei Fecioare statuie,înalță spre ceruri. Interesant și al Domului interior, Care adăpostește cinci nave gigantice, Separate cu stâlpi din piatră, ce au ca decor, A lor ornamentele și sculpturi artistice. Iar navele,sunt încadrate de ferestre mari, Ce sunt executate cu multă măiestrie, Cu-ale lor vitralii inspirate de cronicari, Dar și
DOMUL DIN MILANO de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341041_a_342370]
-
Acasa > Poezie > Amprente > JERTFA ZIDURILOR Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 2016 din 08 iulie 2016 Toate Articolele Autorului după tabloul cu același nume al lui M.Cătruna) Deschis-ai fereastră În pereții duri ai turnului Ce-adăpostea inima mea, Iar tu cu o tușă de penel Făcut-ai o firidă în groșii lui pereți - Punct vulnerabil Ce mă expune lumii dinafară Prin care..... Ies slobode dureri Ce - ascunse au fost Prin unghere-ntunecate Și curge sânge cald
JERTFA ZIDURILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341046_a_342375]
-
care o dată cu înnobilarea a trecut la catolicism dar nu a persecutat biserica ortodoxă, ci a ajutat-o. Dealtfel, soția lui Mateiaș era ortodoxă, iar la curtea ei avea preoți ortodocși. Se pare că în vremi de restriște, Matei Corvin era adăpostit la mănăstirea Rîmeț. După anul 1500, mănăstirea este ocrotită de domnii de peste Carpați. Peregrinările, schimbul de cărți, de antimise și alte obiecte de cult, între români, au fost permanente, astfel că aici se găsesc cărți de cult tipărite și donate
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
mătrăguna Tu ,fără mine nu valorezi un sfânt Si-ai să sfârșești la cămătari arvuna. Biet emigrant ,vei fi curând proscris. Și nici măcar de milă n-am să-ți plâng ............................................. Dar,între timp îți dau accesc la harță Și te adăpostesc sub sânul stâng. Referință Bibliografica: Emigrant / Nuța Istrate Gangan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 349, Anul I, 15 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nuța Istrate Gangan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
EMIGRANT de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341413_a_342742]
-
faptul că făcea bine fără să aștepte nimic de la nimeni, a înfiat peste 3000 de bebeluși pe care mamele lor i-au aruncat la gunoi. Ea îi scotea, le făcea respirație gură la gură, îi spăla, îi hrănea și-i adăpostea în spitalul ei din mijlocul Calcuttei. La fel proceda și cu bătrânii care erau, în sens peiorativ, dar uneori, cu adevărat, aruncați la gunoi. Ca niște lucruri nefolositoare. Îi ajuta să moară creștinește. Le oferea o moarte bună. Măicuța Tereza
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341403_a_342732]
-
meargă prin câmpul deschis, au mers pe un drum care mergea spre o localitate, pe care nu știau cum se numește și nici cât este de mare. Astfel au ajuns la grajdurile fermei, unde s-au strecurat pentru a se adăposti pe timpul nopții care încă le stătea în față, unde au fost descoperiți de grăjdarul șef Simonică. Că cei doi au fraternizat tacit și au colaborat pentru a se salva în situația creată, a fost acel fenomen de autoapărare ale ființelor
CICLUL TUNICA SI SUMAN; CINE ERA TUNICĂ ŞI SUMAN? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341438_a_342767]
-
fost nevoit ca ultimul an universitar să-l facă la Sibiu iar examenele și lucrarea de Licență să le susțină la Institutul Teologic de grad Universitar din Cluj Napoca. În toată această perioadă a trebuit să fie un fugar, să se adăpostească pe unde a putut datorită prigonitorilor acestui veac care au fost comuniștii, în viziunea cărora tânărul Leonida Plămădeală constituia un real pericol pentru clasa politică de atunci și, mai ales pentru clasa muncitoare de atunci ce se afla în plină
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – NICHOLAS BUDA ŞI ANASTASIA (ANA) BUDA, MITROPOLITUL ANTONIE AL ARDEALULUI. RUGUL APRINS AL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 769 din 07 februari [Corola-blog/BlogPost/341392_a_342721]
-
care să nu își dorească o ceapă. Făceau la fel ca mama în fiecare toamnă, scoteau cu grijă cepele, le înveleau în ziare, scriau culoarea florii într-un colț, cu creion chimic, să nu dispară în lunga iarnă când erau adăpostite în pivnițele întunecate,dar florile lor nu creșteau la fel de falnice și mândre ca ale noastre. Daliile mamei ascundeau și curtea din spate, curtea găinilor, că doar”nu e musai să știe toți ce se învârte prin ograda noastră”. Apoi găinile
ASTA SUNT EU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341503_a_342832]
-
încărcare automată a vagonetelor la Puțul Principal al Minei Centrale Suvarov care urma să fie dat în folosință pentru a mări capacitatea de producție din subteran. O altă lucrare a fost stația Trafo de la orizontul -150 metri care urma să adăpostească instalațiile electrice necesare bunei funcționări ale mai multor utilaje electrice, precum transportul cu locomotive electrice, a ventilatoarelor pentru aerajul minei cât și a stației de pompare a apelor reziduale din mină care se construia la orizontul -200 metri. Cele mai
LUCRĂRI MINIERE SPECIALE ÎN MINERIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342054_a_343383]
-
încercare, i-am spus chiar așa: - Da! Acum știu, în sfârșit, despre ce fel de Călătorie selenară privată este vorba: Deci și Lună poate fi o șansă de a locui pe ea: îi faci o “gaură neagră”, intri ea, te adăpostești o vreme, apoi îi spargi fereastra de lumină, după care anunți fără milă că sări mai departe... Sari de pe ea și praful și pulberea de fier negru din cer se alege de Luna, nu-i așa? Am întrebat eu pe
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 5 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341976_a_343305]
-
mine până la oraș, plătesc, bine urcă sus, fără să-i mai explice că acolo era un sicriu gol și încă un călător, doar avea să-l vadă, nu? Ceea ce nu știa însă șoferul, este că primul, văzând sicriul gol, se adăpostise înăuntru. Pe drum părându-i-se că nu mai aude picăturile de ploaie, a ridicat capacul, cel de al doilea a crezut că are de a face cu vreun mort care n-a murit definitiv, s-a pierdut cu firea
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
ei, un nor fioros ca un balaur o apasă parcă pe creștet. Tunetele s-au întețit și-un vânt rece tulbură pădurea. "Uite molidul de-acolo. Vezi cum și-a ridicat ramurile? Înseamnă că ploaia e aproape. Hai să ne adăpostim în biserică”. Referință Bibliografică: OMUL si PRIETENUL MEU EMIL PARAU / Dan Petrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1188, Anul IV, 02 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dan Petrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
vede că este încântat. - Nu este nimic, dar am făcut clătite și ne-am gândit să te servim și pe tine. Ne îndreptăm din nou spre aleile din zona veche a parcului și ne așezăm pe o bancă mai izolată, adăpostită sub coroana unui ulm bătrân. Vorbim încet, parcă pentru a nu tulbura liniștea tot mai adâncă ce se lasă în jurul nostru. - Dar vorbesc mai mult eu... remarc la un moment dat. - Îmi place să te ascult... Buzele lui spun una
SĂGEATA LUI CUPIDON III (TITLU PROVIZORIU) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342331_a_343660]
-
femeiește: - Dar bine măi, copii, nu v-am spus să nu-mi mai aduceți nici un animal pe bătătură? Voi ce-aveți de gând să faceți din curtea asta: un refugiu pentru toate animalele părăsite? Alți copii nu pot să-i adăpostească? Numai voi? Sau trebuie să-mi strângeți mie, pe cap, toți câinii și pisicile Humorului! Frumosul și pitorescul nostru orășel de munte, trăia pe-atunci vremea închiderilor, încet-încet și unul după altul, a cam tot ce însemna „loc de muncă
URSU de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342277_a_343606]
-
O pisică între flori, ar avea într-adevăr, sens. Dar cine a mai văzut o pisică înconjurată de fluturi?” A venit toamna. E o puzderie de frunze colorate peste tot. Câteodată, plouă. Burlanele cântă, iar acoperișurile șiroiesc. Când plouă, mă adăpostesc pe veranda casei. Picăturile au forma ochilor mei. Ochi de pisică. Prelungi, meditativi și atenți. Strada e pustie. Rar, trece câte o mașină, împroșcând apă pe trotuare. Frunzele căzute adună ca într-un căuș, stropii. După ploaie, fiecare frunză seamănă
O FELINA OARECARE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342446_a_343775]
-
să meditezi măcar pentru o clipă la ceea ce ești. Peste drum de ea, pusă acolo parcă de când lumea, o căsuță de scândură. Înconjurată de un platou mare și luminos și vecină cu case luxoase și frumos aranjate, am crezut că adăpostește materialele de construcție a unei noi vile, sau că stă acolo în așteptarea investitorilor. La întoarcerea de la plajă, rezemată de ușa ce era deschisă o umbră parcă ne aștepta: -A, uite-o pe bunica, îmi spune Klaus. Privesc mai cu
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CALATORIE) 2 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342422_a_343751]
-
hotărât la îndemnul Magdei, să-i pătrundă tainele. Însă, nu apucă. Pentru că nu a respectat regulile străzii, i-a fost înjunghiat câinele care era cel mai bun prieten al său și apoi, i se da foc canalului în care se adăpostea. Biblia arde fiind la pieptul lui și cu ea, o parte din fața băiatului. După aceasta nenorocire, ajunge un monstru la trup și suflet, devine de o răutate feroce încât, se poartă fără milă cu cei mai slabi, chiar mai rău
TRAGEDIE SI TRIUMF DE LIGIA SEMAN, SAU EXEMPLUL UNEI IUBIRI CE TINDE SPRE DESAVARSIRE de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 50 din 19 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342458_a_343787]
-
a cerut ultima binecuvântare și așa s-au despărțit. Episcopul Ioan s-a dus către Sihla, iar părintele Teodul și-a continuat drumul la Mănăstirea Sihăstria. Din ziua aceea nu l-a mai văzut niciodată. Numai Dumnezeu știa unde se adăpostește robul său. După cinci ani de zile, adică în primăvara anului 1951, Dumnezeu l-a descoperit iarăși pe sfântul episcop Ioan într-un chip ca acesta: Fratele Ștefan Juncu, păscând oile Mănăstirii Sihăstria prin pădure, deodată a observat un lucru
SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342507_a_343836]
-
epoca trecută, brânza de Brăila era foarte apreciată la Paris, în „țara brânzeturilor”. Paradoxal, urmele lăsate pe telemea de pânza în care se scurge sunt în relief, ca și literele alfabetului Braille - pentru orbi... Este un oraș cosmopolit, care ar adăposti, după informațiile doamnei Mariana Nicolesco, 3.000-4.000 de piane în casele urbei. În 1858 funcționau nouă săli de teatru și vreo cinci grădini (majoritatea cu câte 300 de scaune) unde au jucat Millo și Caragiale, Fany Tardini, Vlădicesu și
MOŞTENIREA de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342581_a_343910]
-
sărăcia care au cotropit ținuturile vechii Dacii, dintre Dunăre-Carpați și malurile Nistrului (pentru autor, harta țării se întinde ca pe vremea lui Burebista...). Din New York, Wood haven sau Forest Park, poetul deplânge durerile și neîmplinirile spațiului românesc în care se adăpostesc neidentificați și nepedepsiți trădătorii, impostorii, politicienii fără scrupule sau vânzătorii de brățări dacice. Desigur, de la altă altitudine istorică și cu o altă atitudine politică, poetul reformulează tipul de discurs, când mesianic, când apocaliptic al lui Octavian Goga, „poetul mântuirii noastre
AURELIU GOCI DESPRE VIRGIL CIUCA SI POEZIA JUSTIŢIARĂ ŞI ANTI-APOCALIPTICĂ.. de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342585_a_343914]
-
se întorcea din când în când într-un sat românesc în care văzuse prima dată lumina zilei. Aceeași lumină a zilei a văzut-o apoi în mai multe locuri din lume, dar cel mai mult în Suedia, unde s-a adăpostit între patru pereți și un acoperiș, la Malmo. De acolo, din nordurile înghețate, tot cobora spre țara lui de suflet, care era România, și pe care o tot străbătea în lung și lat. Aici avea cei mai mulți prieteni, scriitori ca și
ÎN MEMORIA POETULUI ȘI TRADUCĂTORULUI ION MILOȘ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342607_a_343936]