1,628 matches
-
100, unde Gi = greutatea ideală teoretică (kg), Î = înălțime (cm), sex = 2,5 pentru femei; 4 pentru bărbați; v = vârsta (ani) v - 20 4 Î - 150 sex Parametrii antropometrici permit aprecierea compoziției corporale și distribuția regională a excesului de țesut adipos: 1. greutatea (exprimată în kg) și înălțimea (exprimată în metri) actuale 2. indicele de masă corporală (IMC) sau indicele Quetelet este definit ca fiind greutatea/înălțimea 2 și se exprimă în kg/m2. Este un indicator util în definirea statusului
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
metri) actuale 2. indicele de masă corporală (IMC) sau indicele Quetelet este definit ca fiind greutatea/înălțimea 2 și se exprimă în kg/m2. Este un indicator util în definirea statusului ponderal, fără a aduce informații suplimentare cu privire la dispoziția țesutului adipos în exces. Nu este un parametru util în evaluarea antropometrică a indivizilor cu musculatura extrem de bine dezvoltată. 3. circumferința abdominală (CA) sau perimetrul taliei este un indicator antropometric important ce se corelează cu masa de țesut adipos de la nivel abdominal
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
cu privire la dispoziția țesutului adipos în exces. Nu este un parametru util în evaluarea antropometrică a indivizilor cu musculatura extrem de bine dezvoltată. 3. circumferința abdominală (CA) sau perimetrul taliei este un indicator antropometric important ce se corelează cu masa de țesut adipos de la nivel abdominal, perivisceral. Valorile normale sunt de < 80 cm la femei și < 94 cm la bărbați. Circumferința abdominală se măsoară în plan orizontal, la jumătatea distanței dintre creasta iliacă și marginea inferioară a arcului costal. La populația europeană, obezitatea
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
80 cm la femei. 4. indicele abdomino-fesier (IAF) reprezintă raportul dintre circumferința abdominală și circumferința măsurată la nivelul feselor, a cărui valoare normală este de 0.85. 5. grosimea pliului cutanat apreciază grosimea epidermului, a fasciei subiacente și al țesutului adipos subcutanat, într-o anumită zonă a corpului, standardizat la nivel bicipital, tricipital, subscapular și suprailiac. Clasificarea obezității 1. Clasificarea antropometrică realizată în funcție de valorile indicelui de masă corporală - IMC, este redată în Tabelul 21 și, în funcție de acest parametru, statusul ponderal al
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
astfel: Clasificare IMC (kg/m2) Subponderal < 18.5 Normoponderal 18.5-24.9 Supraponderal 25-29.9 Obezitate grad I 30-34.9 Obezitate grad II 35-39.9 Obezitate grad III ≥ 40 2. Clasificarea descriptiv anatomică distinge formele de obezitate în funcție de dispoziția țesutului adipos. Această distribuție a țesutului adipos în exces este de o importanță deosebită în stabilirea riscului cardiovascular și metabolic al unei persoane, independent de valoarea IMC: - obezitate androidă (abdominală): se caracterizează prin acumularea țesutului adipos în ½ superioară a corpului, predominant abdominal
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Subponderal < 18.5 Normoponderal 18.5-24.9 Supraponderal 25-29.9 Obezitate grad I 30-34.9 Obezitate grad II 35-39.9 Obezitate grad III ≥ 40 2. Clasificarea descriptiv anatomică distinge formele de obezitate în funcție de dispoziția țesutului adipos. Această distribuție a țesutului adipos în exces este de o importanță deosebită în stabilirea riscului cardiovascular și metabolic al unei persoane, independent de valoarea IMC: - obezitate androidă (abdominală): se caracterizează prin acumularea țesutului adipos în ½ superioară a corpului, predominant abdominal. Este tipul de obezitate asociat
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
formele de obezitate în funcție de dispoziția țesutului adipos. Această distribuție a țesutului adipos în exces este de o importanță deosebită în stabilirea riscului cardiovascular și metabolic al unei persoane, independent de valoarea IMC: - obezitate androidă (abdominală): se caracterizează prin acumularea țesutului adipos în ½ superioară a corpului, predominant abdominal. Este tipul de obezitate asociat cu risc cardiometabolic crescut. - obezitate ginoidă (gluteo-femurală): se caracterizează prin acumularea predominantă a țesutului adipos în ½ inferioară a corpului, predominant la nivelul feselor și coapselor, asociat frecvent cu insuficiență
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
unei persoane, independent de valoarea IMC: - obezitate androidă (abdominală): se caracterizează prin acumularea țesutului adipos în ½ superioară a corpului, predominant abdominal. Este tipul de obezitate asociat cu risc cardiometabolic crescut. - obezitate ginoidă (gluteo-femurală): se caracterizează prin acumularea predominantă a țesutului adipos în ½ inferioară a corpului, predominant la nivelul feselor și coapselor, asociat frecvent cu insuficiență venoasă cronică și complicații mecanice ale obezității. În funcție de valoarea circumferinței abdominale și a sexului se poate estima riscul cardiovascular (Tabelul 22), independent de valoarea IMC. Risc
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
complex și multifactorial, fenomenul care stă la baza apariției obezității fiind reprezentat de dezechilibrul energetic cronic dintre aportul caloric crescut și/sau consum energetic scăzut. Acest lucru va duce, în timp, la o balanță energetică pozitivă, cu acumularea de țesut adipos în exces și alterarea structurii și funcției secretorii a țesutului adipos (inflamația și secreția de adipocitokine). Principalii factori implicați în etiopatogenia obezității sunt factorii genetici, pe de o parte, și factorii de mediu, pe de altă parte (stilul de viață
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
reprezentat de dezechilibrul energetic cronic dintre aportul caloric crescut și/sau consum energetic scăzut. Acest lucru va duce, în timp, la o balanță energetică pozitivă, cu acumularea de țesut adipos în exces și alterarea structurii și funcției secretorii a țesutului adipos (inflamația și secreția de adipocitokine). Principalii factori implicați în etiopatogenia obezității sunt factorii genetici, pe de o parte, și factorii de mediu, pe de altă parte (stilul de viață nesănătos cu favorizarea alimentației hipercalorice, a sedentarismului, consumul excesiv de alcool, stresul
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
comorbidități. Tabloul clinic va fi dominat de fapt de aceste complicații ce au consacrat obezitatea ca pe o boală cronică, cu consecințe serioase asupra stării de sănătate și nu ca pe un simplu defect cosmetic secundar acumulării excesului de țesut adipos. Riscurile asociate obezității pot fi clasificate didactic în două categorii: - riscuri ce decurg din modificările metabolice secundare disfuncției adipocitului și secreției în exces de adipocitokine proinflamatorii și reducerea secreției de adiponectină. Aici sunt incluse principalele afecțiuni cardiometabolice: boala cardiovasculară aterosclerotică
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
secreției în exces de adipocitokine proinflamatorii și reducerea secreției de adiponectină. Aici sunt incluse principalele afecțiuni cardiometabolice: boala cardiovasculară aterosclerotică, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, dislipidemia, hiperuricemia, ficatul gras non-alcoolic, precum și unele forme de cancer. - riscuri secundare efectelor mecanice datorate excesului adipos, ca de exemplu bolile osteoarticulare, sau chiar consecințe psihologice și sociale (reducerea respectului de sine, stigmatizare, depresie și anxietate, discriminare în diverse situații). Riscul major al obezității este cel metabolic, datorat insulinorezistenței care se află în centrul etiopatogenezei sindromului metabolic
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
S se hipertrofiază prin creșterea volumului miocitelor, precum și prin creșterea colagenului interstițial. Fibroza interstițială și depunerea de amiloid se accentuează odată cu înaintarea în vârstă. Este notată de asemenea o cantitate crescută de lipofuscină intramiocitar, iar intermiocitar crește cantitatea de țesut adipos (10). La producerea hipertrofiei ventriculare stângi contribuie și modificările de la nivelul arterelor mari, prin creșterea impedanței la ejecția din VS. La bărbații vârstnici a fost evidențiată o creștere moderată a volumelor telediastolic și telesistolic în repaus, cu o modificare minimă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
cardiace (20). Obezitatea nu reprezintă per se un factor de risc semnificativ pentru dezvoltarea BCI la vârstnic, dar creșterea în greutate și obezitatea abdominală potențează ceilalți factori de risc cardiovascular majori prin favorizarea rezistenței la insulină (21). Excesul de țesut adipos visceral se asociază în plus cu hiperinsulinism, HTA, dislipidemie și, în final, cu ateroscleroza accelerată. DZ înregistrează o creștere alarmantă a prevalenței, chiar și în rândul pacienților vârstnici, forma dominantă fiind cea de diabet tip 2 (hiperinsulinemic). Este afectat în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
masculii rămân mai mult timp activi s spre sfârșitul toamnei, când disponibilitatea hranei scade considerabil, motiv pentru care ei își î încep hibernarea cu o greutate mai mică decât cea a fe femelelor (Ransome, 1971). În perioada premergătoare hibernării, depozitele adipoase ajung să reprezinte, de regulă, până la 20- 40% din greutatea corpului. Un liliac cu o greutate de 9 g poate stoca până la 0,2 g de grăsime într-o singură noapte, suplimentându-și astfel rez rezervele cu 2 g în
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
la 36 g, iar femelele la 33 g. Ea scade apoi progresiv, cu cca. 31% pentru masculi și 38% pentru femele, până în luna martie, când liliecii reîncep să se hrănească. Scăderea în greutate este rezultatul utilizării grăsimii din țesutul a adipos brun, situat în tegument în regiunea omoplaților și care se reduce pe parcursul iernii cu peste 75%. Depozite importante de grăsime se formează, de asemenea, în mușchi (11%) și ficat (7 (7%). Un fenomen interesant și cu implicații majore în supravețuirea
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
revenirea la viața activă consumă repede și ultimele rezerve de grăsime, iar în primele săptămâni de primăvară hrana nu este prea abundent hrana nu este prea abundent hrana nu este prea abundent hrana nu este prea abundentă. Astfel, țesuturile a adipoase ale masculilor de Nyctalus noctula se reduc de la 27% în octombrie, la 12% în martie și 8% 8% în aprilie, iar cele ale femelelor, de la 25% la la la 8%, ajungând în aprilie la 4%. Utilizarea grăsimilor este tributară unui
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
reacție provocată este lentă, ei strângându-și ușor aripile. Din cauza metabolismuluui încetinit, ea se produce la câteva secunde după ce au fost perturbați. Ritmul cardiac și frecvența mișcărilor respiratorii cresc, determinând o mărire a f fluxului de sânge direcționat spre țesutul adipos brun, bogat în celule specializate pentru producerea de căldură și care conțin un număr neobișnuit de mare de mitocondrii (organite care controlează procesele d de oxidare intracelulară). Sângele încălzește mai întâi mușchii, apoi și restul corpului. În prima fază, liliacul
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
2]. Cu toate acestea, nu există încă date convingătoare privind implicarea genei GLUT2 în susceptibilitatea pentru T2DM. GLUT4 - Este este prototipul transportorului de glucoză dependent de insulină fiind exprimat în special la nivelul celulelor din țesuturile insulino-dependente: mușchi scheletic, țesut adipos etc. Există multiple date privind implicarea defectelor GLUT4 în apariția insulinorezistenței, și consecutiv, a T2DM. De aceea, gena GLUT4 era considerată una din principalele gene candidate pentru T2DM. Cu toate acestea, polimorfismele genei GLUT4 sunt rare în populația generală și
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
223 Arg și Lys 656 Asn dar studiul lor nu a putut evidenția nici o asociere cu obezitatea la om [81]. Catecolaminele stimulează lipoliza prin intermediul receptorilor ? adrenergici și o inhibă prin intermediul receptorilor ?. Receptorul ?3 adrenergic este exprimat în țesutul adipos brun la șoareci unde se pare că are rol în procesul de termogeneză. La om, receptorul ?3 adrenergic este exprimat în țesutul adipos visceral unde contribuie se pare la reglarea lipolizei și a ratei metabolismului bazal [39]. Receptorul ?2 adrenergic
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
prin intermediul receptorilor ? adrenergici și o inhibă prin intermediul receptorilor ?. Receptorul ?3 adrenergic este exprimat în țesutul adipos brun la șoareci unde se pare că are rol în procesul de termogeneză. La om, receptorul ?3 adrenergic este exprimat în țesutul adipos visceral unde contribuie se pare la reglarea lipolizei și a ratei metabolismului bazal [39]. Receptorul ?2 adrenergic este principalul subtip de receptor adrenergic implicat în lipoliza de la nivelul țesutului adipos la adult [18]. La nivelul genei receptorului ?3 adrenergic a
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
termogeneză. La om, receptorul ?3 adrenergic este exprimat în țesutul adipos visceral unde contribuie se pare la reglarea lipolizei și a ratei metabolismului bazal [39]. Receptorul ?2 adrenergic este principalul subtip de receptor adrenergic implicat în lipoliza de la nivelul țesutului adipos la adult [18]. La nivelul genei receptorului ?3 adrenergic a fost descrisă recent o mutație non-sens C/T la nivelul exonului 2 care duce la înlocuirea Triptofanului din poziția 64 cu Arginina - Trp64Arg. [91,93] Purtătorii mutației prezintă un grad
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
energetic, realizând decuplarea fosforilării oxidative de la nivel mitocondrial, cu disiparea consecutivă a energiei rezultate sub formă de căldură. În acest fel, ele joacă un rol major în reglarea cheltuielilor energetice ale organismului. UCP1 este exprimată din abundență la nivelul țesutului adipos brun și reglează cheltuiala energetică la șoareci. La om, la care țesutul adipos brun este slab reprezentat la adulți, semnificația funcțională a UCP1 este mai puțin clară. UCP2 este bine exprimată în multe țesuturi dar în special în mușchii scheletici
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
rezultate sub formă de căldură. În acest fel, ele joacă un rol major în reglarea cheltuielilor energetice ale organismului. UCP1 este exprimată din abundență la nivelul țesutului adipos brun și reglează cheltuiala energetică la șoareci. La om, la care țesutul adipos brun este slab reprezentat la adulți, semnificația funcțională a UCP1 este mai puțin clară. UCP2 este bine exprimată în multe țesuturi dar în special în mușchii scheletici și țesutul adipos alb iar UCP3 este prezentă exclusiv la nivelul mușchilor scheletici
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
reglează cheltuiala energetică la șoareci. La om, la care țesutul adipos brun este slab reprezentat la adulți, semnificația funcțională a UCP1 este mai puțin clară. UCP2 este bine exprimată în multe țesuturi dar în special în mușchii scheletici și țesutul adipos alb iar UCP3 este prezentă exclusiv la nivelul mușchilor scheletici, sediul principal al termogenezei la adulți. Evident că prin toate cele de mai sus, genele proteinelor UCP au devenit candidate importante pentru obezitate, sindrom metabolic și T2DM. Au fost descrise
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]