144,219 matches
-
președinte al asociației de proprietari se dobândește: a. prin numire de către consiliile locale ale municipiilor, orașelor, comunelor și ale sectoarelor municipiului București; b. președintele este propus de către administrator și ales de către comisia de cenzori; c. președintele este ales, prin votul adunării generale, dintre membrii comitetului executiv al acesteia; d. prin autopropunere în fața adunării generale, funcția de președinte fiind pur onorifică. 10. Cotele de contribuție la cheltuielile asociației vor fi achitate în termen de: a. o săptămână, după afișarea listelor de plată
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
locale ale municipiilor, orașelor, comunelor și ale sectoarelor municipiului București; b. președintele este propus de către administrator și ales de către comisia de cenzori; c. președintele este ales, prin votul adunării generale, dintre membrii comitetului executiv al acesteia; d. prin autopropunere în fața adunării generale, funcția de președinte fiind pur onorifică. 10. Cotele de contribuție la cheltuielile asociației vor fi achitate în termen de: a. o săptămână, după afișarea listelor de plată; b. în termen de maximum 15 zile de la data afișării listei de
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
venituri și cheltuieli; d. respectarea de către asociația de proprietari a ordinii publice și a reglementărilor autorităților publice centrale și locale. 14. Administratorul asociației de proprietari are ca atribuții: a. convoacă și conduce ședințele de lucru ale comitetului executiv și ale adunării generale; b. angajează prin semnătura sa asociația de proprietari în relațiile acesteia cu terții; c. păstrează și urmărește ținerea la zi a cărții tehnice a construcției, precum și celelalte documente privitoare la activitatea asociației de proprietari; d. asigură managementul de proprietate
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
proprietarilor condominiului scade sub 5; b. cu acordul tuturor proprietarilor ori al reprezentanților acestora, în condiții de maximă urgență sau când starea condominiului o impune; c. când scopul pentru care a fost legal înființată nu se îndeplinește; d. prin hotărârea adunării generale a asociației de proprietari, adoptată cu votul a cel puțin 2/3 din numărul membrilor asociați. 23. Asociația de proprietari poate desfășura activități lucrative? a. nu, întrucât este o asociație nonprofit; b. da, orice fel de activități, ca orice
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
de proprietari în cazul în care se constată fraude sau lipsuri în gestiune? a. prin sesizarea organelor de cercetare; b. prin folosirea căilor legale pentru recuperarea prejudiciului, prin acțiune în justiție împotriva celui ce se face vinovat; c. prin convocarea adunării generale, care va analiza situația existentă și valoarea prejudiciului, urmând a se lua o hotărâre în unanimitate. 25. Cum pot fi recuperați banii și dobânda aferentă de la proprietarii rău-platnici? a. prin vânzarea la licitație de către asociație a bunurilor de valoare
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
încetarea raportului de muncă cu asociația de proprietari? a. da, numai în situația în care nu a cauzat o pagubă; b. da, când paguba a fost acoperită în întregime; c. nu, garanția face parte din contul asociației de proprietari. 27. Adunarea generală se ține obligatoriu: a. de două ori pe an; b. în fiecare trimestru; c. cel puțin o dată pe an, de regulă, în primul trimestru; d. numai la data hotărâtă de administratorul asociației. 28. Criteriile de repartizare a cheltuielilor pentru
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
regulilor adoptate de asociatia de proprietari, în măsura în care acestea se aplică tuturor ocupanților clădirii. 38. Administrarea condominiului se face în conformitate cu: a. prevederile legislației în vigoare; b. acordul de asociere și cu statutul asociației de proprietari; c. hotărârile și regulamentele adoptate de către adunarea generală a asociațiilor de proprietari. 39. La calcularea listelor de plată se iau în calcul: a. numai facturile furnizorilor de utilități; b. ajutoarele pentru încălzirea locuințelor racordate la rețeaua de termoficare, acordate de Guvernul României; c. ajutoarele pentru încălzirea locuințelor
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
m și se realizează în sectorul nordic al bazinului, la obârșie. Nivelul de bază local, la confluența cu valea Crasnei, are 95 m altitudine absolută. CAPITOLUL II METODOLOGIA UTILIZATĂ Simion Mehedinți definea „metoda” ca „suma ideilor directive care ajută la adunarea materialului, explică gruparea lui, înlesnește aflarea legăturilor cauzale dintre fapte și, în cele din urmă, sprijină întreaga arhitectură a sistemului respectiv”. Ținând seama de obiectivitatea științifică a acestei concepții metodologice, rezultă că orice cercetare geografică, indiferent de spațiul la care
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
statul alege să trateze chestiunile de siguranță publică este influențată de modul de organizare deja existent al acestor obști. După cum reiese din cele prezentate anterior, statul nu interacționa de regulă cu indivizii, ci cu obștea, dând astfel o mare greutate adunărilor obștești în luarea deciziilor locale. Astfel, obștile sunt cele care corespondează oficial cu organele de stat; se constituie ca parte în instanță și participă la procesul de stabilire a hotarelor, fiindu-le astfel recunoscut dreptul de a se autoorganiza. Această
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Locul de întâlnire devenea o problemă serioasă când se aflau în conflict cu organele de stat sau cu proprietarul locului, și atunci se întâlneau noaptea, la mare depărtare de sat, în pădure. Nici modalitatea de convocare nu era reglementată. La adunările generale ale sătenilor, prezența unui organ al statului era necesară doar atunci când se dorea încheierea unor acte oficiale cu valoare în justiție. Adunarea avea un caracter neformalist, pe baza unei înțelegeri între săteni (Stahl, 1998, vol. II, pp. 39-40). Toți
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
întâlneau noaptea, la mare depărtare de sat, în pădure. Nici modalitatea de convocare nu era reglementată. La adunările generale ale sătenilor, prezența unui organ al statului era necesară doar atunci când se dorea încheierea unor acte oficiale cu valoare în justiție. Adunarea avea un caracter neformalist, pe baza unei înțelegeri între săteni (Stahl, 1998, vol. II, pp. 39-40). Toți gospodarii își puteau exprima opinia în adunările obștești, cu excepția nebăștinașilor. Această regulă de acces nu este însă atât de permisivă pe cât pare la
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
al statului era necesară doar atunci când se dorea încheierea unor acte oficiale cu valoare în justiție. Adunarea avea un caracter neformalist, pe baza unei înțelegeri între săteni (Stahl, 1998, vol. II, pp. 39-40). Toți gospodarii își puteau exprima opinia în adunările obștești, cu excepția nebăștinașilor. Această regulă de acces nu este însă atât de permisivă pe cât pare la prima vedere, întrucât în satele devălmașe „gospodar” era doar bărbatul matur. Vârsta la care un bărbat era considerat matur diferă de la o regiune la
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
însemnat automat concordanța cu toate celelalte. Regulamentele Organice introduc un nou sistem fiscal care prevede impozitarea pe gospodărie și colectarea pe întregul sat, sarcina de colectare a birului fiind exclusiv a satului. De asemenea, Regulamentul Organic al Moldovei reglementează activitatea adunărilor obștești, stabilind un organism restrâns cu putere de judecată. Acesta pre cizează că trebuie să existe câte un „giudeț sătesc” în fiecare parohie alcătuit din trei aleși de către sat pe un an, câte unul din fiecare treaptă socială - fruntași, mijlocași
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
în Moldova, iar prima sarcină este de asemenea împăcarea părților. Suma maximă prevăzută ca pedeapsă era de 10-15 taleri. Dacă se depășea acestă sumă, se redacta un act cu care părțile mergeau la judecătorie (Stahl, 1998, vol. II, pp. 44-47). Adunarea obștească apare și ca parte și instanță de autentificare în toate contractele încheiate care ar putea aduce o schimbare de natură patrimonială, dar și ca instanță de judecată locală. Aceasta avea fie un caracter moralizator, de exemplu prin „strigarea peste
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
are autoritatea în satele devălmașe, distribuția autorității între diverse poziții era implicită, nu explicită și influențată de persoanele care ocupau funcțiile respective. Din acest motiv putem concluziona că aranjamentele respective nu puteau supraviețui mult. Deși până acum am abordat doar adunările sătești, există însă și un caz în care acestea erau coordonate de o adunare mai mare, intersătească. Este vorba despre Vrancea și despre Sfatul cel mare al Vrancei. Modalitatea de organizare a acestui Sfat nu era cu mult diferită de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
și influențată de persoanele care ocupau funcțiile respective. Din acest motiv putem concluziona că aranjamentele respective nu puteau supraviețui mult. Deși până acum am abordat doar adunările sătești, există însă și un caz în care acestea erau coordonate de o adunare mai mare, intersătească. Este vorba despre Vrancea și despre Sfatul cel mare al Vrancei. Modalitatea de organizare a acestui Sfat nu era cu mult diferită de adunările sătești. Locul de adunare nu era stabil; nu existau prevederi cu privire la numărul necesar
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
sătești, există însă și un caz în care acestea erau coordonate de o adunare mai mare, intersătească. Este vorba despre Vrancea și despre Sfatul cel mare al Vrancei. Modalitatea de organizare a acestui Sfat nu era cu mult diferită de adunările sătești. Locul de adunare nu era stabil; nu existau prevederi cu privire la numărul necesar de sate prezente. Acest Sfat era compus în principal din preoți, funcționari de stat și sătești și fruntași. Cu toate astea, componența era destul de neregulată, în lipsa regulilor
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
un caz în care acestea erau coordonate de o adunare mai mare, intersătească. Este vorba despre Vrancea și despre Sfatul cel mare al Vrancei. Modalitatea de organizare a acestui Sfat nu era cu mult diferită de adunările sătești. Locul de adunare nu era stabil; nu existau prevederi cu privire la numărul necesar de sate prezente. Acest Sfat era compus în principal din preoți, funcționari de stat și sătești și fruntași. Cu toate astea, componența era destul de neregulată, în lipsa regulilor stricte. „Singura regulă strictă
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
existau prevederi cu privire la numărul necesar de sate prezente. Acest Sfat era compus în principal din preoți, funcționari de stat și sătești și fruntași. Cu toate astea, componența era destul de neregulată, în lipsa regulilor stricte. „Singura regulă strictă era că doar această adunare hotăra asupra lucrurilor ce priveau toată Vrancea.” (Stahl, 1998, vol. I, p. 160) Aceste structuri de organizare și conducere vrâncene aveau o ierarhie internă care corespundea organizării teritoriale a Vrancei: satul avea o obște, alcătuită din totalitatea membrilor satului; hotarul
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
ci o nevoie reală de organizare. De altfel, o desprindere completă a satelor roi de satele matcă se va face în final tot în urma unor presiuni demografice și satele roi vor ajunge în final să-și trimită propriii reprezentanți în adunările de vale (sfatul mic) și în Sfatul cel mare (Stahl, 1998, vol. I, pp. 193-195). Sfatul cel mare era un organism care avea menirea să ia hotărâri în privința unor probleme care afectau toate satele. Astfel, una dintre cele mai importante
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
opinia că această colaborare între cele două niveluri vine din faptul că nivelul constituțional nu avea resurse să gestioneze astfel de situații și atunci compensa prin utilizarea mecanismelor locale. Prin urmare, nu percep această importanță pe care statul o lasă adunărilor obștești ca pe o conștientizare a eficienței acelui mod de organizare, ci ca pe singurul posibil în acel moment. Dacă la început statul era mai mult un agent care constata rezultatele distribuției făcute de obști, în 1863 apare un Regulament
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
195 mil.lei. Pentru realizarea obiectului de activitate sunt necesare următoarele compartimente organizatorice, stabilite potrivit prevederilor din organigrama tip II.A., în care s-a încadrat cooperativa, respectiv: - financiar-contabilitate-analiză - 5 salariați - casierie - 2 salariați - administrativ - 1 salariat - președinte - contabil șef. Adunarea generală este organul de conducere al cooperativei de credit, alcătuit din totalitatea membrilor cooperatori, având printre atribuții: să hotărască asupra modului de repartizare a profitului sau de acoperire a pierderilor, să hotărască asupra modului de afiliere a cooperativei de credit
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
sau ale actului constitutiv, pentru inactivitate ori la cererea acestora sau, după caz, rezilierea contractului încheiat cu auditorul financiar, să aprobe programul anual de investiții, sursele de finanțare ale acestuia și eventualele modificări. Modul de convocare și desfășurare a lucrărilor adunării generale, precum și de adoptare a hotărârilor este prevăzut în actul constitutiv al cooperativei de credit. Consiliul de administrație are, în principal, următoarele atribuții: stabilește și supune spre aprobare adunării generale programul anual privind activitatea economică și financiară, bugetul de venituri
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
acestuia și eventualele modificări. Modul de convocare și desfășurare a lucrărilor adunării generale, precum și de adoptare a hotărârilor este prevăzut în actul constitutiv al cooperativei de credit. Consiliul de administrație are, în principal, următoarele atribuții: stabilește și supune spre aprobare adunării generale programul anual privind activitatea economică și financiară, bugetul de venituri și cheltuieli și bilanțul contabil, aprobă sau respinge cererile de înscriere în cooperativa de credit, precum și retragerea și excluderea membrilor cooperatori; cererile de înscriere în cooperativa de credit nu
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
destinatari). Colaborează cu compartimentul investiții, patrimoniu din cadrul Casei Centrale și este supus controlului financiar de gestiune efectuat de compartimentul de specialitate al Casei Centrale CREDITCOOP. Pentru a asigura o bună desfășurare a activităților, conducerea unității cu aprobarea membrilor cooperatori în adunarea generală, s-a preocupat de cumpărarea sediului propriu, și dotarea acestuia cu: - zece sisteme informatice - un sistem de alarmă - un fax - un autotorism - alte echipamente necesare desfășurării activității. CAPITOLUL III TEHNOLOGII FINANCIAR - BANCARE MODERNE CARE SE REGĂSESC ÎN CADRUL COOPERATIVEI DE
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]