19,817 matches
-
mult nici mai puțin decât că, la fel ca în prelegerile precedente, „toate ideile și informațiile acestei prelegeri își au originea în Mistica“. Inutil să mai spunem că tehnica după care forțează apropierea este aceeași. Mai întâi, ea face uimitoarea afirmație că faimoasa idee a lui Nae Ionescu, a cunoașterii prin „trăirea realității“, își are originea nu numai în Bergson, ci și în Underhill. Afirmația este cu totul gratuită. Dacă ar fi cercetat, fie și minimal, formarea intelectuală a lui Nae
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
să mai spunem că tehnica după care forțează apropierea este aceeași. Mai întâi, ea face uimitoarea afirmație că faimoasa idee a lui Nae Ionescu, a cunoașterii prin „trăirea realității“, își are originea nu numai în Bergson, ci și în Underhill. Afirmația este cu totul gratuită. Dacă ar fi cercetat, fie și minimal, formarea intelectuală a lui Nae Ionescu, ar fi aflat originea acestei idei mai adânc, la filozofii germani care au premers și inspirat Lebensphilosophie. Nu mai puțin stupefiantă este următoarea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
este cu totul gratuită. Dacă ar fi cercetat, fie și minimal, formarea intelectuală a lui Nae Ionescu, ar fi aflat originea acestei idei mai adânc, la filozofii germani care au premers și inspirat Lebensphilosophie. Nu mai puțin stupefiantă este următoarea afirmație: atunci când Profesorul spune că misticul urmărește identificarea cu absolutul și că fundamentul atitudinii mistice este postulatul transcendenței, el reia idei formulate și reformulate continuu de Underhill. Ar fi putut spune că reia idei formulate de când lumea de către toți cei care
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
spune că reia idei formulate de când lumea de către toți cei care au scris despre mistică. Lăsăm la o parte faptul că nici una dintre paginile pe care le indică nu conține ideea formulată în acest fel. Același lucru este valabil cu privire la afirmația că mistica este realistă și la considerațiile asupra limbajului special al misticilor. În plus, în cazul din urmă Nae Ionescu vorbește de analogii și simboluri, în timp ce Underhill se ocupă de simboluri și imagini. Abia următoarea instanță se verifică, și anume
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
existență. Ce spune Evelyn Underhill? Dumnezeu, ca ființă absolută, este un obiect viu și personal al iubirii, nu un obiect al cunoașterii. E vorba de cu totul altceva. Marta Petreu a văzut că respectivul pasaj din Nae Ionescu începe cu afirmația - absolut banală și comună oricărei abordări a subiectului - că experiența mistică nu e o activitate teoretică, ci practică, la fel ca prima „regulă“ a lui Underhill, și a tras concluzia că ceea ce urmează sunt variații pe marginea regulilor 2 și
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
precum magia): aceasta e practică, scopul ei e exclusiv transcendent, metoda ei este iubirea, unirea cu transcendentul se obține prin eliberarea unei noi forme de conștiință (extazul). Nae Ionescu încearcă să definească raportul dintre cunoaștere și iubire în cadrul activității mistice. Afirmațiile sale sunt trepte într-un raționament care duce la concluzia că „activitatea mistică nu procedează după scopuri, ci în virtutea unui resort lăuntric“. Cunoașterea este un rezultat al iubirii, dar nu un scop al ei; iubirea există prin ea însăși. Activitatea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Putem conchide deci că ideile principale și sensul acestei prelegeri sunt diferite, ba chiar opuse celor ale capitolului din care Marta Petreu ar vrea să decurgă, bazându-se pe faptul că a găsit un exemplu luat din Underhill și o afirmație generală comună celor doi. Următoarele două prelegeri sunt, după Marta Petreu, inspirate din capitolul Mysticism and theology al cărții lui Underhill. În realitate ele nu au în comun decât tema. Prelegerea a XVIII-a, Emanatism, imanentism și trinitarism, discută bineînțeles
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
fel ca autoarea engleză. Totuși, aceasta nu este o „speculație underhilliană“, cum crede Marta Petreu, ci un câștig al filologiei comparate, vechi de o jumătate de secol (de fapt, chestiunea monogenezei celor doi termeni este încă deschisă discuțiilor). La fel, afirmația că creștinismul - prin dogmele trinității și încarnării - reprezintă o poziție intermediară și sintetică între emanatism și imanentism, deci superioară celor două, este un bun comun al teologiei fundamentale, dincolo de frontiere confesionale. E din nou adevărat că Nae Ionescu o citează
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
însă raportul antropomorfismului cu valoarea dogmei. El îl apără de acuzația de a fi un defect de cugetare: antropomorfismul este primejdios numai într-o viziune antropocentrică, nu și în una teocentrică. Să trecem acum la cea de-a doua dogmă. Afirmația Martei Petreu că frazele lui Nae Ionescu despre întruparea și suferința lui Iisus Hristos sunt „preluate“ din Mistica e falsă. Lăsând la o parte ridicolul ei, textul din Underhill de la pagina indicată (care conține citate din Böhme, Ruysbroeck, Caterina de
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
din nou textele în paralel, dar oricine dorește se poate convinge pe cont propriu. E regretabil, dar trebuie să fii lipsit nu de înțelegerea acestei dogme, ci de înțelegere pur și simplu pentru a face o astfel de aserțiune. În privința afirmației naeionesciene „Încarnația a încetat sau nu? Pentru noi ea nu încetează niciodatăț“, Marta Petreu este mai precaută, susținând doar că a fost „impusă“ de „dezbaterea problemei“ pe mai multe pagini în cartea d-nei Underhill. Mai întâi, trebuie precizat că Underhill
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
a Misticii. Ca și mai înainte, folosirea altui termen decât „plagiat“ sau „împrumut“ trădează dorința de a susține dependența de Underhill în condițiile în care textele nu pot fi puse în paralel. Prin urmare, incipit-ul demonstrației naeionesciene - și anume, afirmația că mistica se îndreaptă spre un domeniu de realități ce transcende spațio temporalitatea - este declarat un loc comun în Mistica, „enunțat răspicat încă de la p. 175“ (sic !). Se trimite adică la un alt capitol, unde faptul că misticul intră într-
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
argumentării naeionesciene, când el s-ar fi potrivit de fapt, în mod perfect, întregii cărți a Evelynei Underhill. Această nouă injurie gratuită e menită să anuleze dintr-un condei una dintre instanțele în care „oglinda“ e vădit superioară „modelului“. Apoi, afirmația că ideea relativei conaturalități a limbajului mistic cu cel poetic e „preluată“ din Underhill - deși aceasta nu o pomenește în acel context (cum susține Marta Petreu), ci în alt capitol - are din nou ca obiect un adevăr atât de banal
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
aceasta nu o pomenește în acel context (cum susține Marta Petreu), ci în alt capitol - are din nou ca obiect un adevăr atât de banal, încât ne scutește de alte comentarii. Tot la un alt capitol se face trimitere pentru afirmația naeionesciană că limbajul simbolic este dependent de temperament, numai că acolo Underhill nu vorbește despre limbajul simbolic, ci despre concepția mistică, iar această din urmă chestiune fusese amplu discutată de William James, cunoscut ambilor autori, așa cum am văzut deja. Marta
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
ale Misticii, sensul parantezei lui Nae Ionescu se clarifică.“ În realitate, tot ceea ce spune Marta Petreu despre această ultimă prelegere e o foarte îndrăzneață cacealma, menită să ferească partitura plagiatului de a fi înmuiată de vreun bemol. Nici una dintre aceste afirmații nu e adevărată. Ultima prelegere a lui Nae Ionescu are în comun cu textul corespondent al lui Evelyn Underhill doar tema. La fel, și menționarea alchimiei are în comun doar cuvântul „alchimie“. „Preluarea“ se reduce la atât. Nae Ionescu situează
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
legătură directă cu Introduction à la métaphysique sau cu ceea ce desfășoară Chevalier în paginile de unde au fost luate paralelele lor (pp. 77-86). Cu toate acestea, Marta Petreu susține că Nae Ionescu își face, pe seama lui Bergson, „nucleul cursului“ (sic !). O afirmație pe care nu o sprijină propriile-i argumente și care își forțează acceptarea prin aplombul cu care e servită. Citatele din Bergson și Chevalier nu corespund, ci, în cel mai bun caz, doar seamănă cu cele extrase din prelegerile lui
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cele care nu au prea ajutat-o. Un autor cu o mai largă cultură filozofică și cu stăpânirea limbii germane ar fi putut ajunge la un rezultat mai bun. Dar nu mai adevărat. 6. Apocalipsa după Marta Așa cum am văzut, afirmația că cele opt (sau nouă) ultime prelegeri ale cursului lui Nae Ionescu sunt „împrumutate“ din Mistica lui Evelyn Underhill, „în întreaga lor substanță“, nu se susține. Avalanșa de citate și „argumente“, precum și siguranța demonstrativă a Martei Petreu sunt menite să
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
pe unsprezece cazuri dovedibile de împrumut, pentru a împinge în față un număr de aproape cinci ori mai mare de instanțe care, la un examen atent, se dovedesc fie false apropieri, fie coincidențe bazate pe caracterul comun sau general al afirmațiilor pe care le conțin. Această îndrăzneață exagerare face ca verdictul aproximativ al lui Zevedei Barbu să fie, prin comparație, mai apropiat de realitate. Pe lângă concluziile extrase din analiza textuală, Marta Petreu a avut însă și niște revelații (apocálypsis), a căror
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
care o folosea atribuindu-și în mod explicit ideile ei. Pentru a ajunge la aceste concluzii Marta Petreu forțează interpretarea unor pasaje care, citite cu obiectivitate în contextul lor, conduc la alte concluzii. Să le luăm pe rând. Mai întâi afirmația din prelegerea a VIII-a: „Eu am spus odată că nici nu mai știu care sunt ideile mele și care nu sunt ideile mele. O idee, după părerea mea, este a mea în momentul în care am înțeles-o, adică
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
largă și e, foarte probabil, o coincidență datorată aceleiași structuri interioare - căci fundamentele teoretice sunt diferite - precum în cazul mult discutatei, odinioară, influențe a lui Stirner asupra lui Nietzsche. Această asemănare îi servește însă drept scuză pentru a ignora conținutul afirmației lui Nae Ionescu. Un alt lucru neluat în seamă de Marta Petreu este contextul psihologic în care se desfășoară cea de-a doua parte a cursului. În prelegerea a XII-a, Nae Ionescu afirmă: „Înaintez foarte încet și foarte greu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
mai lung, ar fi putut atinge, pe lângă problema cunoașterii imediate (prin mistică), și pe cea a cunoașterii mediate (a cunoașterii discursive), dar astfel a fost obligat să o lase pe cea de-a doua pentru următorul an. Iată deci sensul afirmației de la mijlocul cursului. Nae Ionescu nu-și clarificase încă pe deplin problema cunoașterii mediate, așa că pentru restul anului se oprește asupra cunoașterii mistice, chiar dacă nu avea de spus despre ea atât de mult încât să ocupe toate prelegerile restante. Corespondența
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
intențiile lui Nae Ionescu. Acesta ar fi vrut să reproducă întocmai cartea d-nei Underhill, din care „memora acasă câteva pagini“, ca un actor, dar memoria sa, puternică altminteri, i-a jucat feste, făcându l să „inverseze ordinea problemelor și argumentelor“. Afirmația aceasta e atât de prezumțioasă, încât nu te-ai aștepta să o întâlnești la un autor care ține totuși la respectabilitate academică. Dacă un om inteligent - o inteligență „demonică“ pe deasupra - chiar intenționa să plagieze, nu ar fi încercat tocmai să
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Acesta s-a ostenit nu doar să extragă din cursul de metafizică toate cuvintele sau propozițiile în care i s-a părut că Nae Ionescu își relevă contribuția personală în metafizică, ci și să respingă - printr-o ridicolă demonstrație „logică“ - afirmația acestuia asupra apartenenței unei idei celui care o asimilează și o trăiește. Astfel lămurite, revelațiile Martei Petreu ne îndreptățesc să luăm termenul apocálypsis în înțelesul său figurat - care i-a devenit de fapt sens prim. Titlul pe care l-am
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
de la München pentru a aminti că această ceartă prelungită își are locul mai mult în „mahalalele științei și filozofiei franco-germane“, iar românii ar trebui să păstreze „atitudinea spectatorului care se întristează sau cel mult se veselește“. El observă totuși că afirmația lui Florian, după care cei doi filozofi au „intuiții“ contradictorii despre lume, nu înlătură posibilitatea plagiatului. Se poate deduce din aceasta că Nae Ionescu înclina să creadă în realitatea lui. Concluzia nu e certă; ținuta generală a articolului arată că
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
intuiții“ contradictorii despre lume, nu înlătură posibilitatea plagiatului. Se poate deduce din aceasta că Nae Ionescu înclina să creadă în realitatea lui. Concluzia nu e certă; ținuta generală a articolului arată că nu încerca decât să ilustreze inconsistența logică a afirmațiilor lui Florian. Totuși observația sa trădează cunoașterea profundă a metafizicii lui Schopenhauer. Într-o scrisoare trimisă cu un an mai devreme, Nae Ionescu mărturisea că îl iubește pe filozoful german nu numai pentru „perfecta lui probitate intelectuală“, ci pentru „profunzimea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
colaborării sunt rarisime; ele presupun în orice caz două suflete gemene. [...] Pentru un singur lucru sunt oamenii impenetrabili: pentru idee. E un domeniu în care nu se cunoaște adopțiunea. Aci nu poate fi vorba decât de zămislire. Proprie.“ Dar această afirmație, oricât de categorică, reprezintă doar o fază intermediară. Noua sa poziție se va cristaliza în următorii ani. Iată cum mărturisește rezultatul unei îndelungi „experiențe“, care, spune el într-o scrisoare către Vasile Băncilă, „m-a costat multă caznă“: „Pentru un
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]