3,174 matches
-
Strâmtura Roșie, cu falnicul Rarău și Pietrele Doamnei în fundul zării albastre” <footnote Victor Tufescu, op.cit footnote>. Depresiunea Vama este drenată de râul Moldova, care are pe teritoriul comunei o lungime de 14 km, cu o vale transversală, având ca afluenți mai importanți: Miclăușa, Moldovița-Argel, Doabra, cu o lungime de km, Sălătruc (9 km), Belțag (8 km) și Tocila (6 km) . La intrarea în depresiune, în aval de Strâmtura Roșie, râul Moldova are o viteză cuprinsă între 0,2-4 m/s.
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
raza comunei Vama, au fost obținute până în prima jumătate a secolului al XIX-lea și păstrate prin îndepărtarea arboretelor în fiecare an. Mai întâi, defrișarea s-a făcut de-a lungul apelor principale, Moldova și Moldovița, apoi de-a lungul afluenților principali ai acestora, pe Doabra, Sălătruc, Tocila, Belțag, Părăul Floarei și pe Pârâul lui Pușcă. În felul acesta au fost create mai întâi poieni, adăugate celor naturale, în care s-au făcut mai întâi odăi, bordeie, târle, ca locuințe sezoniere
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Humăria și Dealul Maxut. De aici limita estică este reprezentată de Culmea Holmului prin Dealul Mohoreni, Dealul Deleni, Dealul Pietrăriei, Dealul Belea, Piscu Bobeica, Piscul La Vamă, Dealul Masa Tâlharului. La nord, limita corespunde înșeuării de la obârșia Bahluiului și a afluenților Miletinului și se suprapune pe cumpăna de ape dintre Bahlui și Miletin, reprezentată de Dealul Roșu și Dealul Săcrierului. De la nord la sud, acestă regiune se desfășoară pe o lungime de aproximativ 35 km. 2. CERCETĂRILE ANTERIOARE Până în prezent nu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de detaliu. Astfel, majoritatea studiilor elaborate pentru această regiune, aparțin geografilor sau altor cercetători de la Iași. În 1954, N. Bucur și N. Barbu se ocupă de masivele deluroase din această zonă; C. Martiniuc și V. Băcăuanu cercetează terasele Bahluiului și afluenților acestuia (1965), precum și un studiu geomorfologic al regiunii Cotnari, în 1962. În 1968, V. Băcăuanu elaborează un studiu geomorfologic complex asupra Câmpiei Moldovei, unde abordează probleme privind cunoașterea caracteristicilor morfometrice ale reliefului, evoluția paleogeomorfologică, crearea reliefului actual, insistând asupra dezvoltării
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
acest interval de timp, cât și de prezența unor roci sedimentare moi, ușor de modelat (L. Ionesi, 1964). Dintre factorii modelatori un rol deosebit de activ în crearea și evoluția reliefului l-au avut rețeaua hidrografică reprezentată de râul Bahlui și afluenții acestuia precum și procesele de versant. Rețeaua hidrografică inițială din zona cercetată care s-a instalat pe suprafața câmpiei primordiale, a avut un caracter consecvent, dezvoltându-se ulterior atât spre amonte, prin evoluție regresivă, cât și în aval, odată cu retragerea țărmului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
păstra din cauza denudației care a îndepărtat depozite groase de roci de la partea superioară a interfluviilor (N. Barbu, 1977). Râul Bahlui a constituit agentul principal de modelare a reliefului zonei în studiu. Etapele de formare a văii sale cât și a afluenților pot fi reconstituite cu ajutorul teraselor care au o răspândire foarte largă, îndosebi în sectorul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. Astfel, în pleistocenul inferior, albia Bahluiului era deplasată mult mai spre est, cu câțiva kilometri, la nivelul Dealului Dumbrava (240 m) (C.
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
204 m). În holocen deplasarea s-a făcut și mai spre vest, în sectorul șesului actual de la Ceplenița Cotnari. Această deplasare este rezultatul retragerii treptate spre vest a coastei Dealului Mare, cu apariția și lărgirea depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. Și afluenții principali ai Bahluiului, din cadrul Dealului Mare, cum sunt Buhalnița, Cârjoaia, Valea Cotnarilor și Sărata, au lăsat urme ale evoluției lor sub forma unor terase în Dealul Babanului, Dealul Furcilor, Dealul Salcâmilor-Sărata etc. Pârâul Buhalnița, după ce și-a format terasa inferioară
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
paralel cu coasta Cotnarilor de la poala de răsărit a Dealului Țiglaele lui Baltă, pe direcția nord-vest spre sud-est și ajungând să se verse în Bahlui, în apropiere de gara Cotnari. Recent, în holocenul superior, Buhalnița a fost captată de către un afluent al Bahluiului în dreptul localității Ceplenița și astfel și-a părăsit vechea vale de la poalele Dealului Țiglaele lui Baltă, schimbându-și traseul pe direcția vest-est, între Dealul lui Vodă și dealul Babanului (V. Băcăuanu, 1968). În esență, aspectul actual al văii
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
localității Ceplenița și astfel și-a părăsit vechea vale de la poalele Dealului Țiglaele lui Baltă, schimbându-și traseul pe direcția vest-est, între Dealul lui Vodă și dealul Babanului (V. Băcăuanu, 1968). În esență, aspectul actual al văii Bahluiului și a afluenților acestuia, ca și forma unor interfluvii situate de o parte și de alta a văii, a rezultat în urma a numeroase modificări ale cursului răului și de retragerea continuă a versanților. Platourile structurale Sângeap-Sticlăria, Berezlogi, Stânca, Cetățuia, Holm, culmile interfluviale, crestele
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
regiunii, respectiv mai mici, sub formă de dealuri și coline în zona depresiunii de contact Hârlău Cotnari. Orientarea culmilor deluroase înalte și a depresiunii de contact, Hârlău Cotnari, este paralelă cu direcția râului Bahlui. Culmile secundare prezintă orientare paralelă cu afluenții Bahluiului, mai exact vest-est (pe coasta estică a Dl. Mare) și est-vest (pe coasta vestică a C. Holmului) (N. Barbu, N. Bucur, 1954). Altitudinea medie, calculată pe întreaga suprafață cercetată, este în jur de 250 m. Ea diferă însă de la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
versant din zona Cotnari, Deleni, Scobinți, Maxut sau în partea joasă a văii Bahluiului. Valori mari ale densității fragmentării reliefului cuprinse între 3 și 4 km/km2 se înregistrează pe areale mai reduse ce corespund bazinelor de recepție ale unor afluenți ai Bahluiului sau unor mici “piețe” de adunare a apelor (cursul inferior al pârâului Bariș, al pârâului Pârcovaci și a Văii Lacurile). În general, densitatea fragmentării reliefului din regiunea cercetată are valori de 1 până la 3 km/km2, ceea ce explică
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
asemenea, aceleași pante se pot întâlni și pe platourile litostructurale Sângeap Sticlăria, Aliciurilor, Berezlogi, Holm Cele mai răspândite sunt pantele cu valori cuprinse între 60-150, întâlnite pe aproximativ 60% din suprafața întregii regiuni cercetate, fiind caracteristice versanților marii majorități a afluenților Bahluiului, precum și bazinelor de recepție ale organismelor torențiale. Suprafețe apreciabile ocupă și formele de relief cu pante de 160-200 este legată de arealele cu o densitate și o adâncime mare a fragmentării reliefului precum și în zona de cueste a văilor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de V. Tufescu (1937), sunt de o netezime care îți creează impresia unor veritabile câmpii, și numai când te apropii de marginile lor îți dai seama că ele se găsesc cu 200-300 m deasupra Văii Bahluiului și a principalelor săi afluenți (V. Băcăuanu, 1980). Într-o privire de ansamblu, Dealul Mare cu prelungirile lui spre nord și nord-est este impozant, greoi, ca o șiră neîntreruptă, cu altitudini ce se mențin în jur de 500 m. În preajma celui mai înalt punct din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
structural, la aproximativ 520 m, în Dealul Șanțuri, Dealul Cociorvei, Dealul Bejenarilor. Aceste suprafețe structurale prezintă în substrat pietrișuri și nisipuri în care apar câteva văi estompate. Pe marginile platourilor se dezvoltă văi cu aspect torențial (valea Stânei, Rotăriei, Cetățuia, afluenți pe dreapta ai râului Bahlui). Platforma Sângeap este situată între platoul Berezlogi la vest și Dealul Basaraba la sud est. Are o suprafață mare, cu o lungime decirca 6 km și o lățime de 2-3 km . Este cel mai reprezentativ
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
1,5 l/s/100m2 front de captare. Adâncimea complexului nisipos ce constituie acviferul freatic este de 1,70--4,30 m( I.S.P.I.F.-Iași-1997). Aceleași debite le au și stratele acvifere de la baza teraselor Bahluiului, mai ales când sunt secționate de afluenți, ca în cazul văii Buhalnița, Scobinți, Broscăria, Lacuri, Măgioara etc. Alături de aceste cauze trebuie să mai amintim că apariția și dezvoltarea degradărilor de teren sunt condiționate și de gradul de acoperire cu vegetație a terenurilor, de expoziția versanților, de intensitatea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Humăria, la est de Hârlău, Dealul Morii-Ceplenița, pe flancul nordic și vestic; în Dealul Broscăria, pe stânga Bahluiului. De asemenea, apar pe frunțile teraselor superioare ale Bahluiului, în Dealul Dumbrava, Dealul Morii, Cireșului, Vișinului, precum și în bazinul de recepție al afluenților ce debușează în râul Bahlui (Pârcovaci, Adâncata, Buhalnița, Sărata). Eroziunea areolară este condiționată de o relativă uniformitate a versantului, cu pante medii cuprinse între 6° și 15° și de faciesul luto-nisipos. Intensitățile diferite ale procesului depind la rândul lor de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Cynosurus cristatus, Bromus inermis, Dactilis glomerata, Onobrychis viciifolia și Medicago falcata) . 3.2.2. Relieful acumulativo-sculptural Diversitatea tipurilor și formelor de relief din zona cercetată sunt rezultatul acțiunii de eroziune și acumulare a rețelei hidrografice, a văii Bahluiului și a afluenților săi din amonte de Cotnari. Albia minoră--Se conturează chiar de la obârșia văii. Cursul râului este ușor meandrat străbătând o zonă puternic împădurită. De la izvoare și până la Pârcovaci (pe circa 20 km), valea este îngustă și adâncă, prezentând o pantă de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu apă. Șesul Buhalniței actuale, la intrarea în depresiunea de contact, imediat în aval de localitatea cu același nume, se lărgește până la peste 400 m. Este un șes jos, mlăștinos și inundabil doar când sunt ploi abundente. Șesul pârâului Broscăria, afluent pe stânga al Bahluiului, în dreptul localității Ceplenița, se dezvoltă larg la intrarea în depresiunea de contact, cu lățimi apreciabile, ce oscilează între 200 până la 600 m. Este un șes ce apare sub forma unei terase de luncă de 2-3 m
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
relative de 15-20 m și 4060 m, alcătuite din nisipuri și prundișuri în alternanță cu argile. În concluzie, ținând seama de repartiția geografică, de numărul și vârsta teraselor din această zonă, putem afirma că atât valea principală cât și văile afluenților mai importanți, existau încă deal sfârșitul pliocenului și începutul cuaternarului (C. Martiniuc, 1965; V. Băcăuanu, 1980). Captările fluviale Cele mai importante fenomene de captare s-au produs pe latura de vest a bazinului hidrografic al râului Bahlui, în zona Ceplenița-Cotnari
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a Buhalniței. Cotul de captare și un mic defileu format pe seama secționării unui glacis dejecțional de contact se găsesc imediat în amonte de șaua de captare, la ieșirea pârâului Buhalnița din satul cu același nume (V. Băcăuanu, 1968)de un afluent al Bahluiului din dreptul localității Ceplenița. Valea decapitată, de la poalele Dealului Țiglaele lui Baltă, apare mult prea largă și fără o regiune de izvoare, fiind acoperită cu aluviuni și coluviuni până în zona șeii de captare. Un fenomen similar de captare
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cuestelor prezentându-se ca niște “contraforturi” cu caracter sculptural la partea superioară și de acumulare la bază, ca în cazul văii Sărata, Graur, Buhălnicioara. Prezența unei văi orientate în lungul zonei (valea Bahluiului între Hârlău și Cotnari), ca și pătrunderea afluenților Bahluiului în interiorul regiunii înalte de la vest, a contribuit la fragmentarea glacisului și chiar la înlocuirea sa cu alte forme de relief (C. Martiniu, V. Băcăuanu, 1962). Retragerea treptată a ramei înalte în favoarea depresiunii de contact Hârlău Cotnari s-a făcut
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
conținut ridicat de săruri. Apele subterane din această regiune sunt de adâncime (sub presiune) și libere. 1.1. Apele subterane de adâncime includ strate acvifere sub presiune, cu caracter ascensional, acumulate în depozite sedimentare, nesecționate de valea Bahluiului sau a afluenților acestuia. În forajul de la Deleni-Hârlău (la -906 m), apele de adâncime siluriene au o duritate mare, sunt hipotermale (32°), cu mineralizare ridicată (4,9-5,5 g/l), caracter ascensional și un debit de 0,4 l/s (E. Pantazică, 1974
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu apă localitățile Cotnari, Zlodica, Buhalnița, Scobinți, Zagavia, Fetești și a abruptului vestic al Culmea Holmului din care se alimentează localitățile Pârcovaci, Deleni, Hârlău. Aceste ape sunt bune calitativ și au debite apreciate până la 5 l/s, constituind obârșia numeroșilor afluenți ai râului Bahlui (V. Băcăuanu, 1980). Unitatea hidrogeologică a versanților Versanții dealurilor și platourilor structurale sunt acoperiți de materiale provenite din alunecări, rostogoliri, surpări, formate dintr-un amestec de argile, pietrișuri și nisipuri. În aceste formațiuni, apa din precipitații se
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Deleni, Cireșului (pentru satele Maxut, Bădeni, Ceplenița). 1. 2. 3. Unitatea hidrogeologică a depresiunii de contact Hârlău-Cotnari La contactul cu dealurile înalte din jur, materialele grosiere proluvio-coluviale îmbracă partea inferioară a versanților. Aceste materiale acumulative au fost secționate de văile afluenților râului Bahlui (valea Scobinți, Buhalnița, SărataCotnari, Nicolina-Hârlău, Bădeni, Broscăria). Materialul argilomarnos, cu intercalații de nisipuri și prundișuri, cu grosimi variabile, permite acumularea unei mari cantități de ape. În perioadele cu precipitații bogate, datorită pantei reduse, în unele sectoare nivelul apei
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
apei subterane crește foarte mult până aproape de suprafață, producând înmlăștiniri (pe areale mici, în zona satelor de șes, Bădeni, Ceplenița). În urma secetelor prelungite, apa subterană coboară foarte mult (uneori cu 5 m), încăt numai este intersectată de albiile minore ale afluenților Bahluiului, contribuind la secarea acestora (M. Pantazică, 1974). 1.2.4. Unitatea hidrogeologică a teraselor și șesurilor Terasele sunt unități hidrogeologice formate dintr-un orizont de prundișuri cu nisipuri (în care se acumulează apa), acoperite cu strate de luturi, în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]