1,915 matches
-
Multe practici divinatorii se desfășoară la noi în noaptea de Sfântul Andrei sau în cea de Sfântul Vasile. "Prin alte părți, fetele merg în această noapte (de Sfântul Andrei n.n.) la fântână, aprind acolo o lumânare de la Paști și o afundă prin ajutorul ciuturei sau lumânăricii până când se luminează bine fața apei. Când a ajuns lumânarea acolo, fata zice: Sfinte Andrei, Scoate-i chipul în fața apei, Ca în vis să-l visez, Ca aievea să-l văz! Atunci apa din fântână
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
speciei este un accelerator de putere. Scrisul este critic, iar imaginea narcisistă; primul trezește, cea de-a doua poate adormi vigilența și chiar poate hipnotiza ușor. Litera ridică, imaginea alungește (cele mai frumoase imagini le vedem culcați, iar a te afunda într-un fotoliu este o plăcere de cinefil). O carte nu o citim în grup, nici pe jumătate adormiți. Dar putem privi împreună un tablou, un film, o piesă așa cum o sală ascultă muzică. Atenția fluctuantă și vagă întrerupe lectura
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
pe ape.» / «Vino!» i-a zis Isus. Petru s-a coborât din corabie, și a început să umble pe ape ca să meargă la Isus. Dar, când a văzut că vântul era tare, s-a temut; și fiindcă începea să se afunde, a strigat: Doamne, scapă-mă!» / îndată, Isus a întins mâna, l-a apucat, și i-a zis: «Puțin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit?»“ Când ne trezim dimineață și deschidem ochii, ne identificăm imediat, în funcție de ceea ce vedem, cu „istoria noastră
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
zic într-una normală, apariția lor ar fi făcut dată. La noi, au trecut neobservate și așa au rămas până astăzi. E foarte greu să fii în aceeași măsură știutor și scriitor. E foarte greu, când ai ajuns să te afunzi în jungla unui domeniu, să mai poți ieși din ea și să poți vorbi convenabil despre lucrurile pe care le-ai întâlnit. Rareori am văzut minți care, după ce s-au supus celor mai teribile cazne filologice, au mai putut, îngreunate
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
zic într-una normală, apariția lor ar fi făcut dată. La noi, au trecut neobservate și așa au rămas până astăzi. E foarte greu să fii în aceeași măsură știutor și scriitor. E foarte greu, când ai ajuns să te afunzi în jungla unui domeniu, să mai poți ieși din ea și să poți vorbi convenabil despre lucrurile pe care le-ai întâlnit. Rareori am văzut minți care, după ce s-au supus celor mai teribile cazne filologice, au mai putut, îngreunate
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
pe Dum-nezeu, și-a recunoscut vinovăția umplerii de sine, când nu a mai în-trebat pe Dumnezeu. Dar pocăința lui a făcut-o Dumnezeu „tronullui David” (Luca 1, 32) ca izvor al milei de la „Tronul harului”(Evrei 4, 16). Petru se afunda în valuri, când n-a mai privit la Mântuitorul care mergea pe apele învolburate (Matei 14, 30). Adevărulvieții Mântuitorului dovedit prin Înviere a dezlegat din legături(Ioan 8, 32) și a încins pe ucenicii Săi cu putere (Efeseni 6, 14
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
unui teritoriu, tot astfel ea trasează pe pînza vremii urme ale viețuirii oamenilor în teritoriul respectiv. Ambele categorii de semne sunt marcate lingvistic, deci trebuie descifrate lingvistic. Cu trecerea timpului, urmele toponimice ale faptelor istorice se depun în straturi din ce în ce mai „afundate“ lingvistic, care pot fi descoperite numai prin folosirea metodelor și procedeelor corespunzătoare. Stratificarea toponimică poate releva originea numelor de locuri, vechimea fiecărui loc și eșalonarea în timp a nașterii lo curilor dintr un teritoriu, etiologia istorico-geografică a denomi nației topice
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
acestea nu oferă prea multe speranțe celor care își doresc prezervarea tradițiilor culinare. E foarte trist, dar foarte posibil ca, peste numai câteva decenii, ultimul borș preparat pe aceste meleaguri și servit probabil unui turist străin dornic de a-și afunda lingura în autenticitatea gastronomică a unei acreli naturale să fie făcut din acizii de sinteză puși în plicurile multicolore care fac deja o concurență toxică tărâțelor noastre. Ciorbagii, grataragii și... fripturiști Să încercăm să aflăm ce puneau românii târgoveți ai
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
căutare și așteptare înfrigurată a tipului de femeie superioară, ireală, a "rusoaicei" întrupate mental din sterereotipii livrești și din dorințele sale nelămurite, căutare care îi pune în umbră meschinăria și comportamentul flușturatic, dacă se acceptă că "obsesia erotică nu-l afundă pe Ragaiac în vulgaritate, ci, dimpotrivă, îl scoate, îl salvează, pentru că are un alt conținut decât sexualitatea simplă sau erotomania"52. În același fel, frivolitatea și libertinismul pretinsului doctorand în drept Mihnea Băiatu din Zilele și nopțile unui student întârziat
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pădurarului câțiva feciori boierești, cărora le era încredințat, dar de la distanță, că nu-i putea suferi în preajmă. De cele mai multe ori, cu șiretenie, scăpa de „urmăritori“, și îmbrăcat cu blană de lup, sprijinit în toiag, colinda ulițele satelor, ori se afunda în pădure zicând că-l caută pe „Suru“... Totuși, cu un comportament tulburat și stăpânit de o idee fixă, era greu de urmărit. Coana Smaranda, Boieroaica, plângea și se ruga zi și noapte sub candelă la Sf. icoană, cerând pentru
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
picioare în alergare, și o dâră subțire de sânge. „Vrasăzică... l-am nimerit în laba dreaptă, din spate! ... da, își zise el, fără nicio îndoială, convins că-l va întâlni. La marginea lizierii urmele se amestecară, cu altele și se afundară în inima pădurii. „Cred c-o fost o haită de 5-6 lupchi, după urme, lupchi mari, de prin stepele Ucrainei..!“, își zise el în gând. Și, mânat de o presimțire rea, se întoarse acasă în fugă... la căpătâiul Axiniei. Chipul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Pentru el, din adâncurile codrului răsuna o chemare ancestrală... o chemare pe care o auzea numai el, și, ori de câte ori auzea această chemare tainică, tulburătoare și irezistibilă, se simțea silit să părăsească bătătura ocinei pădurarului, și pe Anuca... și să se afunde în codru, departe, apoi, tot mai departe, fără a ști nici încotro, nici pentru ce se duce... chemarea sunând imperios din adâncurile codrului. Dar... ori unde ar fi ajuns, în rătăcirile lui, într-o goană nebună, se întorcea acasă, la
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
se uită spre lizieră. Începu să ningă. Simți apăsarea geroasă a aerului iernii. Jderul nu-și pierdu timpul cu ocolișuri, cum îi era obiceiul, știa ca ninsoarea îi va acoperi urma. Din câteva salturi ajunse la liziera pădurii și se afundă în întunericul dintre trunchiuri. Începu colindul după pradă. Noaptea asta va trebui să-și astâmpere foamea pe mai multe zile; știa că urma vremea grea a foametei, în care prădătorii stateau ascunși prin prăpăstii. Cu șuier ascuțit, vântul izbea zăpada
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și puse arma pe umăr și porni spre casă. Resimțea un fel de invidie, dar și o admirație... o admirație care nu poate fi decât lucrul cel mai pur care îi stă omului în putință. Înainta greu, picioarele i se afundau în zăpadă peste genunchi ...Astfel că, plutirea jderului îi apărea și mai enigmatică... mai fantastică.... CAPITOLUL XII Odihniți-vă’n pace, mamăică și matale bunicule!... Și frumoasă de toamnă târzie... Soarele scăpăta spre asfințit. Țăranii se întorceau de pe ogoare, mai
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
blânde. Pe partea dreaptă, se cască o vale care pornește de sus de pe coamă și se lățește treptat până în vale, în șes. O pasăre zvâcni dintr-un tufar de cătină, fâlfâind aerul cu aripile într-un șuierat ascuțit, și se afundă în crâng. Tufișuri și hățișuri, clătinându-se de vietăți, mărginesc drumeagul până sus. De departe, acolo sus se vede pâlcul de salcâmi înalți... Acolo îi cimitirul. Satul viu... cu toții, trăiesc învecinați cu morții lor. Pe coasta dealului, un țăran își
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pitpalac... pitpalac“ Din nou liniște... doar tropot de copite, rar, cadențat... Sub apăsarea grea a tăcerii, doar frunzele foșnesc. Prin minte, iar îi trecură imagini de la horă... După o cotitură, un iepure roșcat, dintr-un salt trecu drumeagul și se afundă într-un desiș de cătină. Se însera... La intrarea în pădure, ca să scurteze drumul spre casă, lăsă drumeagul pe partea stângă și se abătu pe o potecă, umblată doar de sălbăticiuni, dar știută și de ea. Poteca, strâmtă, se îngusta
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Neil se opri din împachetat și o privi. Îți poți aminti cam toată gama noastră de oferte numai dacă o citești o dată. Și mai ești și bună la explicat lucruri pe înțelesul tuturor. Știu că în general preferi să te afunzi în calculele tale, dar în realitate, când te pui pe vorbit, ești chiar pricepută. —Vai, mersi! Nu, vorbesc serios. E chiar uimitor cât de bine te înțelegi cu oamenii de la birou. Ai un adevărat talent când vorbești cu ei despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
la birou. Cu toate că locuia în America de atâta vreme, Nieve nu prea înțelegea de ce le plăcea femeilor să poarte dresuri sau colanți când era mult mai comod să nu porți nici una, nici alta. Se așeză pe celălalt șezlong și își afundă picioarele în iarba prăfuită. Și cum mai merg lucrurile la fabrica de bani? întrebă Aidan. —A crescut prețul acțiunilor, îl anunță ea. —Ce-ai zice, de cum pui mâna pe bani, să ne luăm un an de vacanță și să facem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
picioare, cu moartea în spate, De tine mi-e frică atunci când mi-e dor Și port vorbe grele, în mine săpate. Atunci când te simt adormită profund Îți scriu o poveste-n pădurea din mine, Prin basmele firii mă pierd, mă afund, Iar orice cuvânt e o creangă din tine. 9 mai 2011 Apariția (ne)întâmplătoare a viselor visele înfloresc doar la miezul nopții atunci când uiți realitatea dincolo de pleoapele închise apoi așezi capul pe propriile gânduri fără să mai auzi tânguirea unei
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
26 septembrie 2011 Eu cred în iubire, dezmăț și destin Eu cred în iubire, dezmăț și destin, În doza de bere și sticla de vin, Ador deplasarea pe șapte poteci, Oglinda din față și gândul că treci... Te duci, te afunzi, cu viața în trup, În tine supreme concesii se rup Și stai, și nu pleci, și mai bei un pahar, Licoarea devine un rău necesar, Te mușcă o lume împinsă în hău, Ți-e drag de pahar, el rămâne al
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
Fritz? Schemm se foi pe sofaua mare: — Doar un pahar cu apă, mulțumesc, zise el umil. Six trase de șnurul clopoțelului, iar apoi alese un trabuc gros, negru, din cutia de pe birou. Mă invită să iau loc și m-am afundat și eu În cealaltă canapea, față În față cu Schemm. Six luă un fitil și-l apropie de flacără, apoi Își aprinse trabucul și se așeză lângă bărbatul În gri. Ușa bibliotecii se deschise În spatele lui și un tânăr de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
care erau supuși locuitorii sălașului. Vremea se anunța îmbietoare drumului parcurs de cei doi tineri. Soarele de abia se ridicase de vreun stânjen, iar roua nu se risipise de pe firele adormite ale imașului. Cărarea urca domol spre Sângeap și se afunda, întortocheată, în valea pârâuașului, care răcorea setea oilor, păscute de ciobanii locului. Băieții, călări, se întreceau și cântau din frunză, pentru a le mai trece pustiul de urât. Păsările susurau zgobii în întinderea neclintită a văzduhului, iarba foșnea alene, printre
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
securi luminoase cu care autobuzul își face loc prin această junglă lichidă ce amenință să ne acopere, în vreme ce noaptea e sfâșiată de fulgere. Șerpii electrici care au înnebunit pe cer umplu întunericul de o panică tulbure, dîndu-ne senzația că ne afundăm într-o noapte primordială, unde totul e înfricoșător și sublim. Șacalii stau probabil acum cu ochii arși de fulgere privind cerul și nimeni în junglă nu mai îndrăznește să cânte sau să urle. Tunetele se prăbușesc poruncitoare, parcă să surpe
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
nemărginită a pădurilor. Cu ochiurile lor de lumină, cu izvoarele ce le străbăteau în toate părțile, cu musculițele sticlind în aerul verde, cu buturugile mișunând de vacile-domnului, cu iepurii și dihorii morți pe poteci. Răzlețindu-mă de ceilalți copii, mă afundam în adâncul pădurii până nu 44 mai auzeam, în tăcerea vie și răcoroasă, decât, din timp în timp, zgomote liniștitoare: triluri de păsări, bâzâitul bondarilor ce intrau în cupele clopoțeilor azurii ca să iasă prăfuiți de polen, fâșâitul frunzelor moi și
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
înțelege, ieșeam și mă plimbam pe străduțe necunoscute, cu clădiri vechi, năruite, cu ziduri galbene lucind ca sodiul în amurg, cu castele de apă profilate pe întunericul grena ca niște ciuperci fărâmicioase. Deznădejdea îmi devenea atât de mare, pe când mă afundam pe străzile pustii, pe când traversam maidane spectrale, cu carcase de mașini de gătit azvârlite pe grămezi de gunoi, încît aș fi vrut să abandonez deodată totul și să mă las încet la pământ, la rădăcina vreunui calcan smolit și vârstat
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]