6,798 matches
-
VREMURI Limpezi ape să ne fie oglinzi, Reflectându-ne în ele, Acel chip tu să-l cuprinzi, Să mi-l înrămezi cu stele. Simplu să te cuprind în brațe, Cu teamă să nu te cutremuri, Luna salbe în păr îți agațe, Mereu să te am peste vremuri. Referință Bibliografică: PESTE VREMURI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1717, Anul V, 13 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PESTE VREMURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384457_a_385786]
-
și va rămâne în literatura română prin Moromete, degeaba se strofoacă generațiile astea mai tinere, tinerii ăștia care înainte de Revoluție veneau la mine cu o mare politețe și cu o imensă umilință, inutilă de altfel... Iar după Revoluție s-au agățat de Revoluția română, de schimbarea politică brutală. O falsitate fără margini. O falsitate în care plutesc grupe de literați și de politicieni și care astăzi fac carieră, fac bani, fac influență. Ruptura politică din 89 n-are nicio legătură cu
NICOLAE BREBAN DESPRE MARIN PREDA ŞI MOROMEŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384487_a_385816]
-
albe Pe degete cu cari' te rogi, Și îmi alergi tăcute note pe trup...Cad boabele de rouă Pe unde mă atingi, Iubire, Și raze cad, de Lună Nouă... Scripturile își zic versete Nocturnele fac val în jur, Tu îmi agăți din 'nalt în plete Agat de stele și...conjur Ca orice față mai zeiască Ne vede Dragostea, să vină Să spună de mai sunt în ceruri Așa pian și pianină?! Tu cânți, nu știi de vise alte Pe nuferi albi
AȘA PIAN ȘI PIANINĂ... de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384560_a_385889]
-
Nocturnă, do diez minor Iar eu mă las supusă Lunii Cea Nouă- raze-n păr cerești- Iubitule, hai, mă sărută Și scrie-i trupului... povești! ...Alte Scripturi își zic versete Cu râs și plâns, fac val în jur Tu îmi agăți din 'nalt in plete Agat de stele și...conjur Ca orice față mai zeiască Ne vede Dragostea, să vină Să spună de mai sunt în ceruri Așa pian... și pianină! Shanti Nilaya Referință Bibliografică: așa pian și pianină... / Shanti Nilaya
AȘA PIAN ȘI PIANINĂ... de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384560_a_385889]
-
omun-crator al acelui vechi dictator.. chipurile), n-a catadicsit altceva decât să mă persifleze pe la alții, chiar și în “marile-i opere.. până ce a ajuns ca de atâta “onorabilitate să-mi trimită prin e-mail viruși... ori mă rog un site agățat și el în jos-ul e-mail-ului astfel încât să nu se vadă. Ce greșeală fatală am mai făcut și eu... Ori, acest site acționa fără ca să-l fi accesat... până ce după mult timp m-am luminat.. Ca să vezi cum se face
CULTURA CE APRECIAZĂ BINELE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/384577_a_385906]
-
fericire, Doamne? Te rog din tot sufletul, Doamne și pe tine, Maică Fecioară, să-i dați sănătate și curaj fetiței mele! Nu știu cum va fi la școală... Îmi este tare teamă că băieții o vor lua peste picior și se vor agăța de ea. Or crede că e o femeie ușoară după cele întâmplate. Așa or gândi și profesorii, că deh, bărbatu’ numai la prostii se gândește, indiferent de ce hram poartă!... Trebuie să vorbesc cu ea, dar și cu diriginta. Cu directoarea
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
Toate Articolele Autorului S-a deschis poarta iertării! S-a deschis poarta iertării, Semn, că timpul bate-n geam, Aprinzând făclia serii, Împletind idei pe ram. Din foșnirea-i mătăsoasă Se desprind puteri de dor. Gândul, plictisit în casă, Se agață d-un fior! Cerul rece, înmărmurit, Amintind de iarna grea, Dintr-o dată a umbrit: Visul blând, lumini de stea! Referință Bibliografică: S-a deschis poarta iertării! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1489, Anul V, 28 ianuarie
S-A DESCHIS POARTA IERTĂRII! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382335_a_383664]
-
clipa următoare te cosește moartea. Florian: Pentru că te lipești ca o plantă agățătoare de ființa unui arbust otrăvitor și în loc să-l sufoci cu îmbrățișarea ta, ești sorbită de către acesta până la ultima picătură de sevă. Bolnavul X: Încă nu s-au agățat niște spini de tine, ca să încetezi a mai bate câmpii. Florian: Eu sunt spinele. Toată viața m-am apărat de flori, ca să le feresc de suferință. Ele au fost atât de inocente, încât au crezut că sunt protejate de un
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
bucuros în barcă și îi aruncam separat în alt minciog. Uneori găseam câte doi sau trei pești într-o voltă, chiar și câte doi într-un cârlig. Un pește mai mare s-a repezit să-l mănânce pe cel deja agățat în cârlig și, cum eram cu mâna pe fir, l-am înțepat și pe agresor. Parcă erau niște monștri în miniatură. Aveau gura mare ca știuca și dinții puternici, ascuțiți. Ei îți pot pătrunde foarte ușor în deget, dacă nu
PESCAR PE MAREA NEAGRĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382306_a_383635]
-
nu s-ar mai fi achitat niciodată, ca de obicei. Dar marea mie nu-mi dădea pe datorie, așa că am preferat congelatorul în așteptarea vânzării. Am așezat minciogurile la umbră, să se zvânte, am reparat voltele rupte de scoici, sau agățate în pietre și m-am pregătit pentru a intra în casă. Desigur, urma să am parte de o nouă zi, poate la fel de bună pentru pescuit, ca și cea care se însera deja, dar cu mai multă captură în minciog. Niciodată
PESCAR PE MAREA NEAGRĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382306_a_383635]
-
mila-mi, strângându-mă la piept, cu surde-gemete-mi mângâiau în alint fruntea. Eu, însă, fulg de pământ, mă topeam. Rănile-mi plângeau astă-noapte-n palma ta... în focul acesta lumesc topindu-mă-n lacrimă, strălucind sidefie, în a Lunii lumină, pustie, agățată în barbă de cer, când tu..., tu plecai. În urma-ți urla vântu-n mine, ca o fiară. Stârnind furtuni, năvalnice urgii... când versul trist se zbătea, încă,-n călimară, strigându-ne c-o voce, parcă, înecată-n fum: - Pribegi prin pânza
BĂIERILE DURERII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382389_a_383718]
-
-i taie părul în timp ce X se zbate ca peștele pe uscat): Ce păr bogat și mătăsos! A fost prea mult mângâiat de femei ușoare. O să-mi fie de trebuință când o să merg la pescuit după alți clienți. Cu el îi agăț imediat. D6 ( Îi dă lui X șosetele jos de pe picioare și utilizând o pană începe a-l gâdila în talpă.): O să țopăi pe bancă legat, cum ai țopăit ieri prin casele celor bogați spre a încheia afaceri murdare. (X încerarcă
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
zâmbești, Și scuturi flori ca mii de fluturi... Ce mult noi ne asemănăm! Trăim cu-n scop: ca să iubim. Ne uită lumea când oftăm, Ne caută când înflorim... Frate cireș, ce mult îmi semeni! Tot singur în necaz rămâi, Te-agăți de frunze, eu de nimeni Cu floare ta mă tot mângâi... Eu te privesc cireș bătrân, Cum stai în mijlocul furtunii, Te-ndoi de vânt, te-apleci oftând... Mă văd pe mine-n fața lumii. 11 aprilie 2016 Referință Bibliografică: FRATE
FRATE CIREȘ de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382465_a_383794]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > TEZAURUL TOAMNEI Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 2049 din 10 august 2016 Toate Articolele Autorului TEZAURUL TOAMNEI Se-agață auru-n gutui Și fluturi sunt, dar nu destui, Doar câțiva s-au trezit devreme Și-aleargă printre crizanteme. Spectacolul este măreț, E aur mult și-n pădureț Și ochi sunt prea puțini să vadă Marea comoară din livadă. Sunt diademe
TEZAURUL TOAMNEI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382513_a_383842]
-
tuia, stă prinsă-n chenar vegetal reprimându-și reproșul. A cincea femeie este Dințoasa, contur delicat, buzele vișinii, bărbații o poreclesc crud: Roasa, după ea întorc capul doar cei străverzii. A șasea-i Delicata ce mereu plânge, i s-a agățat ca unui câine un lemn la piept, e foarte palidă de parcă n-are sânge, și stă atârnată ca o haină veche, s-o dărăcească vântul inept. VAL LEMNOS Capete optsprezece la număr cu fețe pictate ca la carnaval, s-au
POEME (2) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382483_a_383812]
-
spus tot ce se întâmplase, inclusiv, cum o lovise mașina... -Nu vreau să mai aud nimic! Să mergem! Porniră amândoi, pe culoarele adâncite în mister, ale liceului unde, avea loc reuniunea. Auzea voci, strigându-l mirate: Florine, Florine tu ești? ...Agățat de mâna mamei Ilonei, goni nebunește spre casa lor. ..... Un câine, sări prietenește cu labele, pe abdomenul lui. Frica dispăruse! -Florin, tu ești?-se auzi vocea pe care... Nu mai vedea nimic! Era EA! Aceeași privire, același surâs! Uitase să
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI, PRIMĂVARA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382520_a_383849]
-
și sângeroase agape. 52. Reperaj: fluturele cap-de-mort așezat ca un sultan pe lumină, a făcut un spontan avort. Oare de ce? Din a cui vină? 53. Reperaj: întâlnire de lilieci în noapte, printre sunete ricoșate cu capul în jos, ei stau agățați în pom ca fructele coapte, poziție care pentru specie, e de mare folos. 54. Reperaj: femeia, albindu-se la față chiar dacă-i de culoare, cu frica în ochi și parul de acacia în mână, pândește felinic, ațipind uneori în picioare
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
și boreali. 64. Reperaj: femeia nud ce-a tras săgețile și le-a înfipt în gâtul dușmanului și-n brațe, de fericire exultă. Sunt foarte puternice viețile celor care pentru a trăi, de tot și de toate disperă să se agațe. 65. Reperaj: fetișcana blondă cu cozi de rândunică ce mândră a îmbrăcat bluza roșie cu mâneci scurte, surprinsă, cu mult curaj se apără, gonind lupii fără frică, cât mai departe de copii, de reni și iurte. 66. Reperaj: veșmântul femeii
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
pe care Măria Sa cu ochii de cer le povestea, ne uimeau. Unde sunt acum albastrele povești cu barbă și coroană de nori, trimise cândva-n eter? 70. Reperaj: disimulare ce-atrage fapta ascunsă, îngropată bine, și care în interior se agață și trage în zilele utilate de mâini asasine. 71. Reperaj: cântare de om, nu de fluier, prinsă cu lanțuri în temnița-cursă de șoareci, unde se petrece un orgiastic adulter între păduchii lați și mindirenii pureci. 72. Reperaj: fluierat de țignal
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
trece în stadiul smochinei argintii că plânsul de copil e un zadarnic cântec ce nici măcar copii tăi nu îl vor auzi doar pașii aceea din care a venit dansul doar melodiile ce le interpretai voi lua cu mine să îmi agăț în grindă cerul din care tu veneai,,,, oglinda în care mi am privit veșmântul cum începe să miroasă a feridă și a închipuiri de melodii în pas de dans de anghel zamfir dan, azed Referință Bibliografică: dansul unei melodii / Anghel
DANSUL UNEI MELODII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382540_a_383869]
-
sălbatici se prindeau în horă, Întețindu-și vrajba, sub frunzele noi. Dansul lor frenetic părea că adoră, Până la strigare, al naturii croi. Recitam și versuri, tu mă luai în brațe, Rănile din suflet dispăreau, pe rând. Tiptil, alizeul venea să agațe Noaptea strecurată pe cărări de gând. Dusă-i amintirea și cu ea-mpreună, Palida tristețe pentru-al meu trecut. Azi plâng abanoșii sub un colț de lună, După romantismul care s-a pierdut. Referință Bibliografică: ULTIMA VACANȚĂ / Camelia Ardelean : Confluențe
ULTIMA VACANȚĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382587_a_383916]
-
o junglă a cuvintelor din care primul cuvânt ce răsărea în vârful piramidei era leu. Bătrânul mi-a spus că țin în brațe un dicționar. Pentru mine cartea aceea era o junglă. Era o pădure deasă în care cuvintele te agățau cu literele lor și tu încercai să străbați împidicându-te de câte o liană. Nedumerit te rătăceai pe câte o creangă și încercai să dezlegi misterul agățându-te de câte un arbor cu rădăcini colosale. Obosită de povara literelor ce alunecau
O CARTE PENTRU O PALMĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383841_a_385170]
-
mine cartea aceea era o junglă. Era o pădure deasă în care cuvintele te agățau cu literele lor și tu încercai să străbați împidicându-te de câte o liană. Nedumerit te rătăceai pe câte o creangă și încercai să dezlegi misterul agățându-te de câte un arbor cu rădăcini colosale. Obosită de povara literelor ce alunecau în cuvinte care mai de care mai scorțuroase, am abandonat cartea ce mi-a atras inițial privirea ca prima rază solară din zori și am pășit
O CARTE PENTRU O PALMĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383841_a_385170]
-
mult ocru acest anotimp bolnav se tânguie-n foșnete aspre uscate tot așa cum nisipul foșnește scurgându-se-n oasele mele când prinsă în șuvoiul de lumină precum o gâză-n chihlimbar încă o dată mă prefac strângând a îndărătnicie pleoapele și agățată cu agilitatea unui acrobat de inconsistența unui zâmbet icteric că nu zăresc prin transparenta-i strălucire cum crește întunericul și vine. Referință Bibliografică: MONOCROMIE / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2064, Anul VI, 25 august 2016. Drepturi de
MONOCROMIE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383872_a_385201]
-
întorc la cofetărie, a răspuns el cu vocea moale, văzându-se deja în postura de păgubaș. Am aprins o țigară și l-am așteptat. Nu am mai făcut niciun pas. Îl urmăream cu privirea. A revenit imediat, radios. Avea borseta agățată de mână. - Ai avut noroc, băi, Dane! N-a fost niciun oltean pe aproape, în afara noastră, că altfel erai un amărât pe aici, fără acte și fără gentuța asta ce te-arată că ești domn! - Bine zici! a răspuns el
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]