3,907 matches
-
adepții lor, burghezul plutocrat și cosmopolit, a cărui perfectă incarnare este „evreul apatrid”, este tocmai opusul arianului legat de pământul natal și grijuliu cu rădăcinile sale, iubind tradițiile imemoriale și veghind la păstrarea pedigriului său. Să nu subestimăm nici componenta agrară a ideologiilor de tip fascist, cu exaltarea pământului țării („Pământul nu minte”, spunea Pétain), loc de conservare a autenticității. Acestui cosmopolitism văzut În cheie atât de negativă i se opune un cu totul alt cosmopolitism, care corespunde concepției despre o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu au putut să le oprească declinul, și cu atât mai puțin să inverseze tendința. Este adevărat că spațiul de utilizare al acestor graiuri este destul de restrâns și se limitează de obicei la mediul familial sau profesional, precum și la lumea agrară. El se poate extinde totuși În mod evident atunci când, În contexte politice sau culturale favorabile, inovația este facilitată În acest domeniu deosebit de sensibil. Care este așadar situația limbilor din Franța ă legate sau nu de un teritoriu anume ă În ceea ce privește
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu mijloacele de producție. În ceea ce privește cultura, aceasta definește „modul În care comunicăm, În sensul cel mai larg al cuvântului”, adică inserția Într-o schemă de organizare generică. Legătura stabilită Între cele două registre evoluează În favoarea unei tranziții de la un „stadiu agrar” spre un„stadiu industrial”. În stadiul agrar, structura prezintăo formă compartimentată și rigidă: fiecare grup social evoluează În cadrul unei sfere de activitate limitate, iar comunicările sunt aproape inexistente. În stadiul industrial, sferele de activitate se extind și Încep să prezinte
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
definește „modul În care comunicăm, În sensul cel mai larg al cuvântului”, adică inserția Într-o schemă de organizare generică. Legătura stabilită Între cele două registre evoluează În favoarea unei tranziții de la un „stadiu agrar” spre un„stadiu industrial”. În stadiul agrar, structura prezintăo formă compartimentată și rigidă: fiecare grup social evoluează În cadrul unei sfere de activitate limitate, iar comunicările sunt aproape inexistente. În stadiul industrial, sferele de activitate se extind și Încep să prezinte contururi fluctuante. Se resimte necesitatea unei unificări
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
din Africa, colegii noștri de suferință, cu care fraternizez imediat. Oameni cu care ne simțim totuși bine împreună, avem aceeași patologie a dorului de casă și a suferinței exilului, că nu degeaba ne tragem și noi și ei din culturi agrare. Într-un cuvânt, sunt aproape fericit și nici nu simt depărtarea, faptul că nu am bani de cheltuit sau că paradisul va ține numai o lună de zile. Nu prea mult, apoi mă întorc în Claxonia. Ar fi formidabil dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
anterior, gradul de modernizare al țării, precum și legătura dintre religie și identitatea națională au influențat gradul de secularizare al societăților dominate de comunism. România nu a fost printre cele mai puternic industrializate și urbanizate țări din lagărul comunist. Țară predominant agrară la sfârșitul celui de al doilea Război Mondial, deși supusă unui proiect de industrializare și urbanizarea intense în timpul comunismului, România are la începutul anilor 90 aproximativ o jumătate din populație de tip rural (Voicu B., 2001). Aceste date contrastează profund
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
dependență. Celelalte partide consideră drept necesară marcarea unei rupturi complete cu trecutul pentru a face față eficient provocărilor pe care le presupune noua relație de dependență. În perioada interbelică, anumite formațiuni politice caută în trecutul național mai ales în economia agrară elemente susceptibile să demonstreze că modelul industrial impus de dominația germană este inadaptat structurilor autohtone. Opozanții lor judecă această înclinație ca fiind contraproductivă, estimând că modul cel mai bun de a lupta împotriva unei relații de dependență este trecerea de la
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
să demonstreze că modelul industrial impus de dominația germană este inadaptat structurilor autohtone. Opozanții lor judecă această înclinație ca fiind contraproductivă, estimând că modul cel mai bun de a lupta împotriva unei relații de dependență este trecerea de la o economie agrară la o industrie națională autonomă. În perioada comunistă, raportarea la trecut este și ea diferită. Unii lideri priveau favorabil perioada interbelică, căutând aici semnele care anunțau un model socialist original, format independent de orice influență sovietică. Ceilalți blamează regimul anterior
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
opoziția dintre conservatori și liberali în țările protestante și de opoziția dintre laici și catolici în țările marcate de contra reformă; cea de-a doua ține de cazul particular al partidelor de apărare teritorială; a treia se referă la partidele agrare, iar ultima la contrastele și raporturile de forțe care caracterizează mișcarea muncitorească. Cei doi autori au decelat un ciclu care pornește de la punerea în cauză a unui tip de internaționalism de către statul națiune și de la identitatea națională la punerea în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
mișcarea muncitorească, acțiunea internațională rămânând un element constitutiv pentru social democrați. După modelul celor două internaționale muncitorești, în perioada interbelică se constituie două organizații similare: pe de o parte "Internaționala verde", care regrupează, la inițiativa liderului bulgar Stambolyski, principalele partide agrare europene și, pe de altă parte, "Internaționala albă", simplu birou de legatură, fondat de Luigi Sturzo, șeful exilat al democrat creștinismului italian, în vederea asigurării într-ajutorării partidelor catolice. În cele două cazuri, e vorba de afirmarea identitară în fața dublului pericol
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ar fi susținută de numeroși reprezentanți ai stângii. Pentru ei, perioada comunistă în Polonia, în ciuda imperfecțiunilor sale evidente, a reprezentat un mare progres în procesul de modernizare a țării. Aceste efecte pozitive includ industrializarea rapidă a economiei, care era esențialmente agrară, eradicarea structurilor sociale feudale și construirea primului stat național modern. Toate aceste transformări ar fi astăzi interpretate ca tot atâtea elemente de modernizare, prin urmare, de occidentalizare a Poloniei. Ele ar fi percepute de asemenea ca un fel de justificare
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
supraviețuirea formațiilor (două-trei) presupuse a fi delegitimate de către regimul "socialismului real" și, apoi, de ce anumite partide reapar, iar altele nu (social-democrația în primul caz, iar pentru cel de-al doilea amintim, Partidul Republican al Agricultorilor și Micii Țărănimi 6 partidul agrar și Partidul Socialist Național, ambele fiind stâlpi ai sistemului de partide din perioada Primei Republici 7, etc)? Motivele acestor eșecuri sunt multiple: o proastă imagine generală a formulei de partid (simbolizată de KŠC), o proastă imagine a funcționării acestora în timpul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
urban/rural Circumscripțiile electorale în care KDU-ČSL dispune de o bază importantă sunt zonele agricole. Din acest punct de vedere, și aceasta nu este o întâmplare, KDU-ČSL actual acoperă versantul rural al clivajului urban/rural, mai înainte ocupat de Partidul Agrar. Dacă acest element nu pare decisiv, el poate explica anumite comportamente electorale. ČSL ete partidul la care, după război, s-au reconvertit numeroși membri ai Partidului Republican 37, cu alte cuvinte, într-un moment în care acest partid era delegitimat
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
mână, în logica acestui partid, cu aceea față de afacerea decretelor Beneš. Pe versantul centralist, se găsește partidul republican (Asociația pentru Republică-Partidul Republican al Cehoslovaciei SPR-RSČ). Fondat la 26 decembrie 1989, acest partid se definea atunci ca partid moștenitor al Partidului Agrar. Partidul Agrar în exil negase această filiațiune (și reprezentanții săi afirmă că acest abuz i-a costat întoarcerea reușită 47), o critică în întregime fondată față de nepotrivirile programatice dintre cele două partide. De altfel SPR-RSČ a abandonat el însuși această
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
logica acestui partid, cu aceea față de afacerea decretelor Beneš. Pe versantul centralist, se găsește partidul republican (Asociația pentru Republică-Partidul Republican al Cehoslovaciei SPR-RSČ). Fondat la 26 decembrie 1989, acest partid se definea atunci ca partid moștenitor al Partidului Agrar. Partidul Agrar în exil negase această filiațiune (și reprezentanții săi afirmă că acest abuz i-a costat întoarcerea reușită 47), o critică în întregime fondată față de nepotrivirile programatice dintre cele două partide. De altfel SPR-RSČ a abandonat el însuși această autoclasificare pentru
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
comuniștii instalați la putere după 1945 i-au făcut să intre în rândurile partidului folosind pe rând forța și recompensele, fuseseră recrutați și mai înainte de către un alt partid birocratic, partidul unic al dictaturii regale 17. Pe plan politic, reforma agrară a fost momentul în care comuniștii au reușit să impună antiteza ideologică fondatoare a mitologiei politice totalitare care îi opunea pe reformatori (Frontul Național Democrat), reacționarilor (Partidul Național Liberal, Partidul Național Țărănesc). În principiu, reforma era prezentă în programele tuturor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de partidul comunist a produs o transformare definitivă și radicală a structurii sociale, întrucât a fost percepută și aplicată drept calea regală a procesului de nation-building.27 Tocmai această eteronomie a revoluției industriale în raport cu revoluția națională a făcut ca "problema agrară", endemică în Europa Centrală și Orientală, să nu fie definitiv rezolvată 28. Problema atavică a satului a reapărut după 1989 sub forma "reîntoarcerii la țară" 29. Chestiunea țărănească a existat și sub comunism întrucât, potrivit constatării antropologilor 30, proprietatea rurală
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
câmpul muncii", drept singura cale legitimă de obținere a recunoașterii sociale, cale pe care fiecare cetățean avea dreptul, dar și datoria de a o urma. Toate aceste inovații inflexibile, impuse la scară națională, erau însă străine civilizației românești tradiționale și agrare 32. Cultura muncii ca tehnologie șarnieră a construcției naționale fusese moștenită de către socialismul de stat de la regimul precedent, de tip autoritar și cu inflexiuni fascinante. Într-adevăr, datoria exercitării unei munci utile socialmente ca precondiție a cetățeniei, ca și sintagma
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Alianței Civice și Partidul Liberal), Alianța națională Liberală Ecologistă, Partidul Național Liberal Câmpeanu, partidul Liberal Democrat Român și Uniunea Liberală Brătianu 95. Conflicte ideologice se vor ivi și în cadrul național-țărăniștilor; PNPCD se va opune, din punct de vedere al doctrinei agrare, Partidului Țărănesc Român, Partidului Național Țărănesc, Partidului național Țărănesc Creștin și Democrat Independent, Partidului Renașterea României Ion Mihalache, dar și Partidului Democrat Agrar din România. Din punct de vedere al doctrinei naționale 96, PNPCD are de înfruntat în special Partidul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ideologice se vor ivi și în cadrul național-țărăniștilor; PNPCD se va opune, din punct de vedere al doctrinei agrare, Partidului Țărănesc Român, Partidului Național Țărănesc, Partidului național Țărănesc Creștin și Democrat Independent, Partidului Renașterea României Ion Mihalache, dar și Partidului Democrat Agrar din România. Din punct de vedere al doctrinei naționale 96, PNPCD are de înfruntat în special Partidul Uniunea Națională a Românilor care declară că vrea "să impună adevărul potrivit căruia Marea Unire din 1918 reprezintă corolarul statalității românești"97. În
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
0 0 Partidul convenția ecologistă din România CD S 27544 33888 0,23 0,28 0 0 Partidul democrat 141 CD S 1108500 1139033 10,19 10,38 43 18 762365 825437 7,03 7,58 31 13 Partidul democrat agrar din România 142 CD S 250403 221790 1,83 1,59 9 0 326289 362427 2,99 3,30 0 5 Partidul democrat al muncii 143 CD S 52595 44360 0,38 0,32 1 0 3931 2933 0,04
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
în România postcomunistă (1990-2000). 31 Cu cazurile foarte intresante ale Partidului Liber Republican (în 1992 și 1996) și ale Partidului Social Democrat "Constantin Titel Petrescu" (în 1992 și 2000). 32 Este vorba, pentru 1990, 1992, și 1996, de Partidul Democrației Agrare din România și de Mișcarea Ecologistă Română. Primul s-a dizolvat, o parte în Partidul Noua Românie (în 14 martie 1998) și cealaltă parte în Partidul Social-Democrat Român (în 27 ianuarie 2000), în timp ce MER a fuzionat cu Federația Ecologistă a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
între Partidul Unității Naționale din România și Partidul Național Român (format în 14 martie 1998, pe rămășițele partidului omonim participant la alegerile din 1990 și 1992, și pe structura Partidului Noua Românie și a grupului Mihai Berca a Partidului Democrat agrar din România). Partidul Alianța Națională a fost dizolvat în 23 iunie 2001, când PUNR se retrage pentru a se reînființa și PNR fuzionează cu Partidul Democrat. 139 Constituie în mai 1991, împreună cu alte trei partide (Frontul Popular Român, Partidul Popular
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
sub numele de Partidul Alianța Națională. 143 Fuziune cu Partidul Democrat (în 24 octombrie 1994), după ce încheiase împreună cu acest partid, cu Partidul Social Democrat Tradițional și Partidul Republican Român, Alianța Social Democrată (pe iulie 1993). 144 Fuziune cu Partidul Democrat Agrar din România (septembrie 1996). 145 În 1990, sub numele de Partidul Cooperalist. Fuziune cu Partidul Democrației Sociale din România (iulie 1993). 146 Fuziune în septembrie 1990 cu Partidul Național Liberal Aripa Tânără (o disidentă a Partidului Național Liberal). 147 Fuziune
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
august 1991. 154 În 1992, membru al Convenției Democrate din România și în 1996 al Convenției Democrate Române. Pe 1 martie 2003, partidul fuzionează cu Partidul Alternativa Verde Ecologiștii și cu Convenția Ecologistă din România. 155 Fuziunea cu Partidul democrat Agrar din România (1996) după o apropiere de Mișcarea Ecologistă din România (liste commune la alegerile din 1992). 156 Întemeiat în 15 mai 1990 în comuna Berzeasca a departamentului Caraș-Severin. 157 După alegerile din 1992, membru al ANSD (vezi nota consacrată
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]