5,707 matches
-
se remarcă următoarele: respectul față de om ca valoare socială supremă; respectul față de valorile culturale și acceptarea diversităților culturilor; receptivitate la ideile și sugestiile altora; capacitatea de a dobândi contacte satisfăcătoare și de a dialoga; toleranță, acceptarea unor comportamente diferite; descurajarea agresivității și violenței; formarea spiritului critic și autocritic; protejarea florei și faunei. Profesorul Ștefan Bârsănescu propune constituirea unei „pedagogii a păcii” care trebuie să urmărească: educarea copiilor astfel încât aceștia să se debaraseze de impulsuri agresive și de comportamente ostile și să
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
moare măgarul, mai cade samarul. Un alt mijloc este Biblia: . Al treilea mijloc este cunoașterea oferită de urmarea unei căi spirituale. 2. Justețea motivațiilor. Motivațiile subiective sunt: orgoliul, ura, mânia, frustrarea, patima puterii, paguba etc. Cel mustrat decodează motivațiile subiective, agresivitatea lor și refuză mustrarea. Motivațiile obiective sunt: idealul, delimitarea ori lupta cu Răul ca principiu, progresul spiritual al celui mustrat, iubirea adevărată de aproape și au frumusețea și puterea de a face ca sfatul și mustrarea să fie primite, urmate
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
accentuat inegal la resurse, prin discriminarea unor persoane sau grupuri sociale. Marginalizarea are ca efect izolarea socială, alienarea, inadaptarea, neintegrarea socială, dezorganizarea familiei; ca o reacție de compensare, ea se caracterizează prin reacții ostile față de normele și valorile societății globale, agresivitate și violență, comportamente deviante. Grupurile marginale sunt de regulă compuse din săraci, șomeri, minorități etnice puternic discriminate, „handicapați”, bolnavi psihic, delincvenți, persoane inadaptate; anomia starea de dereglare a funcționării unui sistem sau subsistem social, dereglare datorată dezintegrării normelor ce reglementează
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
situație, gata să le facă tuturor pe plac și se tem să-și exprime în mod deschis solicitările pentru a nu strica relația cu partenerul de care se simt extrem de dependenți. 2. persoanele pasiv-agresive nu-și manifestă în mod deschis agresivitatea, opunând o rezistență indirectă la solicitările celorlalți. O persoană care are sentimente de ostilitate față de “șef”, întârzie de la ore sau uită să-și îndeplinească anumite sarcini. Astfel de persoane obțin rar ceea ce vor, deoarece comportamentul lor este ineficient și generează
Comunicarea asertivă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1145]
-
toată lumea să fie mulțumită, fără însă a ține cont de drepturile sau dorințele sale personale; manifestare a unei persoane care nu face cereri, nu solicită ceva anume, nu se implică în câștigarea unor drepturi personale sau în apărarea unor opinii. Agresivitatea este o reacție comportamentală prin care: îl blamezi și îl acuzi pe celălalt; încalci regulile impuse de autorități (părinți, profesori, poliție); ești insensibil la sentimentele celorlalți; nu-ți respecți colegii; consideri că tu ai întotdeauna dreptate; rezolvi problemele prin violență
Comunicarea asertivă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1145]
-
persoane trebuie respectate, deseori observăm că părinții,profesorii și biserica prin acțiunile sale, contrazic acest principiu. Respectul, bunele maniere, tactica, modestia, de regulă, sunt apreciate, lăudate, dar în același timp, cu scopul "de a reuși" se permite și se încurajează agresivitatea, impolitețea față de alții.Comunicarea și comportamentul asertiv cere dezvoltarea anumitor deprinderi și abilități specifice. Eficiența procesului de învățământ este influențată de mai mulți factori-stilul de predare și atitudinea (reacția) elevilor față de stilul folosit.Nu este suficient să știi ce să
Comunicarea asertivă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1145]
-
de acțiune pentru a face față stresului; sentimentul că poți controla sau influență situațiile stresante. b) controlul impulsurilor - capacitatea de a rezista unui impuls sau unei tentații de a acționa, de a fi stăpân pe situație și de a controla agresivitatea, ostilitatea și comportamentul iresponsabil. 4. Adaptabilitatea “capacitatea de a percepe și reacționa la o gamă largă de situatii dificile”<footnote Steve J. Stein și Howard E. Book “ forță inteligenței emoționale: Inteligența emoțională și succesul vostru” Ed. Allfa, 2003, traducerea: Monica
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
Conștiința propriilor emoții: să fii capabil să le recunoști și să le denumești; să înțelegi cauza lor ; Dirijarea (managementul) emoțiilor: să fii în stare să-ți stăpânești mânia și să tolerezi frustrările; să ți poți exprimă furia natural, adecvat, fără agresivitate; să poți manipula stresul etc; Motivarea personală (utilizarea productivă a emoțiilor): să fii mai reprobabil; să fii capabil să te concentrezi pe sarcina și să îți menții atenția asupra ei; să fii mai puțin impulsiv și mai mult autocontrolat; Empatia
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
și slăbiciunile caracteristice (limitări privind capacitatea de înțelegere, gândire abstractă) totuși nu există nici un tipar care să poată fi observat la toți indivizii autiști. Pe lângă retardarea mentală, autismul poate fi însoțit și de dificultăți comportamentale cum ar fi hiperactivitate și agresivitatea față de propria persoană sau față de cei din jur. Uneori este necesară introducerea unor intervenții adiționale pe lângă cele menite să lupte cu boala propriu-zisă. 2.3.SCURT ISTORIC AL EVOLUłIEI CONCEPTULUI DE AUTISM Leo Kanner, 1943, descrie autismul infantil precoce ca
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
schimbare, de la aspectele economice până la cele moral comportamentale, reprezintă schimbarea mentalităților ca pe un adevărat examen pentru intrarea În normalitate. În opinia noastră, această etapă existențială se particularizează și se definește sub forma unui concept denumit simbolic ADA - anxietate, depresie, agresivitate - componentele acestui concept se află cu viața și cu moartea Într-un raport primordial de semnificații existențiale, ființa umană fiind determinată și dependentă de personalitatea și propriile sale resurse În luptă cu anxietatea și depresia ca inductoare ale agresivității, În
EDITORIAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by PETRU BOIŞTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1458]
-
depresie, agresivitate - componentele acestui concept se află cu viața și cu moartea Într-un raport primordial de semnificații existențiale, ființa umană fiind determinată și dependentă de personalitatea și propriile sale resurse În luptă cu anxietatea și depresia ca inductoare ale agresivității, În speranța unui viitor mai bun. Astfel, agresivitatea este modalitatea prin care se evită punerea În lumină a anxietății, iar, pe de altă parte, anxietatea este reprezentanta modului prin care persoana Își asumă agresivitatea, aceasta din urmă având un rol
EDITORIAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by PETRU BOIŞTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1458]
-
viața și cu moartea Într-un raport primordial de semnificații existențiale, ființa umană fiind determinată și dependentă de personalitatea și propriile sale resurse În luptă cu anxietatea și depresia ca inductoare ale agresivității, În speranța unui viitor mai bun. Astfel, agresivitatea este modalitatea prin care se evită punerea În lumină a anxietății, iar, pe de altă parte, anxietatea este reprezentanta modului prin care persoana Își asumă agresivitatea, aceasta din urmă având un rol de feed-back: de tendință, de „nevoie”, cât și
EDITORIAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by PETRU BOIŞTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1458]
-
anxietatea și depresia ca inductoare ale agresivității, În speranța unui viitor mai bun. Astfel, agresivitatea este modalitatea prin care se evită punerea În lumină a anxietății, iar, pe de altă parte, anxietatea este reprezentanta modului prin care persoana Își asumă agresivitatea, aceasta din urmă având un rol de feed-back: de tendință, de „nevoie”, cât și de violență sau „presiune”. Agresivitatea este un fenomen relațional conflictual și desemnează un comportament distructiv și violent, fiind În relație directă cu frustrarea. După cum spune și
EDITORIAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by PETRU BOIŞTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1458]
-
se evită punerea În lumină a anxietății, iar, pe de altă parte, anxietatea este reprezentanta modului prin care persoana Își asumă agresivitatea, aceasta din urmă având un rol de feed-back: de tendință, de „nevoie”, cât și de violență sau „presiune”. Agresivitatea este un fenomen relațional conflictual și desemnează un comportament distructiv și violent, fiind În relație directă cu frustrarea. După cum spune și E. Cassires În cartea sa Eseu despre om: „Omul nu trăiește Într-o lume de fapte brute sau conform
EDITORIAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by PETRU BOIŞTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1458]
-
Unul dintre simptomele principale ale tulburărilor de personalitate este instabilitatea emoțional volitivă. Această instabilitate aduce aceste personalități În conflict cu cerințele mediului social, contribuind la dezadaptarea socială și la agresivitate. După cum se știe K.Schneider constata ca acestea sunt personalități din cauza caracterului cărora au de suferit sau ei singuri sau cei din jur. Această „suferință” poartă caracter sau de aloagresie sau autoagresie. Cel mai frecvent acestea au loc În vremea
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
Autoagresia face parte din arsenalul disponibil de demonstrativitate ale acestor personalități. Înscenarea suicidelor, și chiar actele suicidale se Întîlnersc destul de frecvent În clinica acestora. Observațiile clinice dovedesc că acestora le sunt caracteristice și acte agresive Îndreptate asupra celor din jur. Agresivitatea În aceste cazuri este provocată mai frecvent de fapte ofensatoare sau de comportament care „ânjosește” demnitatea istericului, Î-l pune În roluri secundare, situații dificile, jenante. Paranoicii răspund la situații psihotraumatizante prin apariția ideilor prevalente de o intensitate deosebită, care
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
pînă la cele severe cu predominarea excitabilității, manifestărilor isterice și disforice. Mare se dovedește a fi și rolul traumatismului craniocerebral, care contribuie la complicarea structurii personalității patologice, sensibilizind-o la factorii psihotraumatizanți. Și, În sfîrșit, printre factorii agravanți care predispun către agresivitate un rol important Îl au și somatogeniile. Acestea scad posibilitățile adaptative și compensatorii a personalităților patologice, măresc sensibilitatea lor față de factorii provocatori. Pe fundalul astenic apărut după bolile somatice descărcările afective apar mai ușor, fiind Însoțite de dispoziție disforică. Analiza
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
că În cel agravat predomonă acțiuni agresive cu consecințe grele. Așa, În lotul neagravat acțiunile violente ocupă doar 17% din tot lotul, pe cînd În cel agravat 32%. Concluzii 1. Autoși/sau heteroagresivitatea este un fenomen caracteristic personalităților patologice. 2. Agresivitatea la personalitățile patologice se manifestă mai frecvent În timpul reacțiilor afective, amplificânduse considerabil În cazul modificării structurii personalității sub acțiunea factorilor nocivi de proveniență exogenă.
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
Agresivitatea este o conduită frecvent Întâlnită În psihiatria clinică ca răspuns al perturbărilor relaționale, sociale și intrafamiliale ce ține de o pleiadă de factori care se asociază În moduri diferite și În care dispoziția, conjunctura și predispoziția se regăsesc În procente
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
comparativ cu formele nedelirante, iar alți autori consideră, că 19 la sută din ei erau psihotici În momentul comiterii acestuia. Suicidul este adesea un gest de fugă din fața unor dificultăți aparent fără soluție. Sinuciderea este Însă și o manifestare de agresivitate, Îndreptată atît Împotriva mediului (răzbunare), cît și Împotriva propriei persoane, În sens autopunitiv. „Justificarea” operației de autoacuzare, autocondamnare și autoagresiune poate fi găsită În sentimente de culpabilitate Întemeiate. Adeseori, Însă, ele exprimă numai un narcisism dezamăgit. Propria ființă nu este
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
culpabilitate Întemeiate. Adeseori, Însă, ele exprimă numai un narcisism dezamăgit. Propria ființă nu este, pur și simplu, la Înălțimea așteptărilor, prin incapacitatea de a face față la solicitări sau la exigențele propriului ideal. Psihanaliștii au insistat, Însă, mai mult asupra agresivității, care se Întoarce Împotriva subiectului identificat cu „obiectul libidinal” pierdut (Freud). Cu alte cuvinte, În locul urii Îndreptată Împotriva cauzei externe a suferinței - sentiment interzis de cenzura morală - apare autoacuzarea. Stekel consideră că orice tentativă de suicid este numai o expresie
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
lombare, etc.). Manifestările obiective descriu o dereglare neurovegetativă și se concretizează În: tahicardie, respirație precipitată, transpirație, paloare sau congestie, tulburări de transit digestive (greață, vomă, inapetență, etc.), blocaj sau dezinhibiție sexuală, tremurături, etc. În sfera comportamentului manifest, consecințele autoagresivității și agresivității anxioase se prezintă sub aspectele inhibiției și excitației. Inhibiția este una dintre consecințele cele mai frecvente ale stării anxioase, deoarece Îl Împiedică pe anxios să acționeze și să adopte măsurile necesare soluționării situației. Inhibiția ca manifestare autoagresivă a anxietății dezorganizează
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
autoagresivă a anxietății dezorganizează funcționalitatea intelectuală și comportamentală. Inhibatul se simte inferior și suferă pentru acest lucru. Excitația, pe de o parte poate alterna cu stările de inhibiție sau poate fi trăsătura dominantă, caracterizându-se prin instabilitate, excitabilitate și chiar agresivitate. În general exitația este reproductivă și sterilă. Din perspective cercetărilor fiziologice și neurofiziologice, inhibiția se deosebește de epuizare și de paralizia unei funcții vitale, semnificând un proces activ și cu durată limitată În timp. Acest concept va căpăta un rol
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
cercetători s-au concentrat asupra patologiei caracterului În adicții și au considerat dependența ca reprezentînd o formă de tulburare de caracter. De asemenea, a existat o absență a sublinierii diferitelor condiții psihiatrice care pot predispune și acompania dependența de drog. Agresivitatea este o noțiune ce definește În general tendințele heteroși/sau autodistructive ale unui individ sau grup social. Comportamentul agresiv este un proces complex determinat de: factori biologici (diverse formațiuni nervoase, influențe hormonale sau biochimice); factori psihosociali (structura de personalitate, nivelul
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
dozei folosite. În caz de supradoza sau atunci cînd barbituricele sînt asociate cu alte droguri (precum alcoolul) decesul poate surveni rapid datorită depresiei centrului respirator din creier. Nu s-a demonstrat o relație direct cauzala Între consumul de barbiturice și agresivitate. Consumul de inhalanți pe o perioadă scurtă de timp poate produce efecte că: dureri de cap și abdominale, senzații de slăbiciune variații severe ale dispoziției și comportament violent. Iar În cazul consumului pe o perioadă mai lungă de timp apar
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]