8,962 matches
-
se manifestă tot mai mult în cazul IMM-urilor din agricultura țărilor dezvoltate. Producătorii agricoli intră în relații contractuale ferme cu firmele mari, puternice, aflate în amontele și avalul producției vegetale sau zootehnice. Primele sunt cele care pun la dispoziția agricultorului cea mai mare parte a inputurilor (semințe selecționate, carburanți, consultanță, asistența tehnică etc.), de obicei sub formă de credite, pentru a obține o anumită producție, apoi firmele mari preiau, pe baze contractuale, producția care este prelucrată, porționată, ambalată și distribuită
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
țări. Aceștia lucrau ca îngrijitoare, domestice, muncitori în construcții: 98 % dintre români au avut cel puțin pentru o dată un loc de muncă în acest sector; 88 % dintre femei în domeniul menajer, dar există și infirmieri, medici, muncitori în industria textilă, agricultori (aici raportul între sexe este de 72 % bărbați și 28 % femei) și un anumit număr de cercetători și de profesori. În acest moment lucrează în afara țării aproximativ 450 de cercetători români. Iar în Italia? În Italia geografia emigrărilor nu a
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
analize care poate fi luată în considerare și care a fost realizată în 2008, trei sferturi dintre români au un contract de muncă pe timp nelimitat și câștigă în medie 1030 euro/lună. Vorbim de muncitori care lucrează în construcții, agricultori, bucătari, ospătari, îngrijitoare, reprezentanți comerciali, șoferi de autobuz sau de tir. Nu lipsesc croitori, electricieni, artiști, ingineri sau liberi profesioniști 75. După cum observăm mulți dintre aceștia lucrează în sectoare dificile. Puțini dintre aceștia sunt înscriși în sindicatele italiene. Dintre acestea
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
de locuri de muncă care există pe unul dintre numeroasele site-uri de profil observăm că, în primele luni ale anului 2009, erau căutați români, cu precădere zidari, dulgheri, strungari, frezori, muncitori necalificați, vopsitori, sudori, instalatori, electricieni, șoferi, ospătari, barmani, agricultori (Trieste, 25 martie 2009); dar și oferte pentru angajări în domeniul medical care să fie angajați rapid în spitalele din nordul Italiei. Condițiile necesare cerute sunt următoarele: cererea de înscriere, experiență în domeniu și cunoașterea limbii italiene (Milano, 10 iulie
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
condamnându-i la moarte deopotrivă. Evitând orice suspiciune, Clement Alexandrinul (+216), renumit maestru al școlii catehetice din orașul omonim, considera sprijinirea statului și prestarea serviciului militar o necesitate pentru un creștin, în orice împrejurare: Cultivă pământul, îi spunem, dacă ești agricultor, dar cunoaște-l pe Dumnezeu în timp ce cultivi pământul; navighează, tu care iubești navigația, însă invocă Navigatorul ceresc; cunoașterea lui Dumnezeu te-a cuprins în timp ce erai soldat, ascultă Generalul care îți poruncește ceea ce este drept. De aici aflăm că episcopii impuneau
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
sublinierea faptului că plecând de la condiția de viață și de la meseria exercitată nu trebuie pierdută sintonia cu Dumnezeu. Serviciul militar nu era văzut ca o îndatorire a cetățeanului, ci o activitate profesională egală celorlalte două meserii cunoscute, precum cea a agricultorului și cea a marinarului. Clement cunoaște sau cel puțin ia în considerație numai cazul creștinilor convertiți pe durata stagiului militar, fără a se referi la aceia care intrau în armată îndată după ce au primit botezul ori după convertire. Tot aici
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
reflectăm asupra gândirii sale cu privire la pace, spre ex. Adversus Iudaeos, 3, 9-10, unde legea talionului era considerată abolită în virtutea legii noi, iar simultan ca alternativă la război și la folosirea armelor propune activitatea blândă, indicând ca model pe cea a agricultorului. Conștientizarea profundei diversității dintre Dumnezeu și cezar, dintre religie și stat, a determinat autorul să considere societatea păgână ca fiind demonică. Refuzul structurii militare nu apare numai din adversitatea sa față de cultura idolatrică ci și din convingerea ticăloșiei războiului, a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ziua prost retribuiți, care, răsculați împotriva celor bogați, cereau dreptate socială. Autorul unui panegiric scria cu o oarecare dezamăgire: Cezar, nu știu dacă împins de curaj sau îmblânzit de bunătate, s-a transformat în distrugătorul necioplit, așa cum soldatul dorește starea agricultorului neștiutor, plugarul pe cea a pedestrașilor, păstorul pe cea a cavalerilor, dușmanul barbar pe cea a locuitorilor. Dacă în mijlocul lor nu lipseau tâlharii și prădătorii, cu certitudine erau printre oamenii simpli și creștini. Informația este confirmată de prezența unor dezertori
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
inferioară a Parlamentului, numărul deputaților a fost redus de la 387 la 258. Proveneau din reprezentanții celor trei categorii de profesii sau activități, constituite în secții ale Frontului Renașterii Naționale și îndrumate de către un secretar general. Astfel, 86 proveneau din rândul agricultorilor și ai celor ce efectuau munci manuale, 86 din comerț și industrie și 86 din profesiuni liberale. Senatul, Camera superioară, era compus tot din trei categorii de membri: 88 de senatori, din cei aleși pentru nouă ani, 88 din cei
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
creștin-democrat, conservatorii sînt cei care susțin voința politică a țăranilor, ca în cazul Angliei sau Franței. În țările catolice, credința religioasă a țărănimii face din aceasta din urmă o susținătoare fidelă a democrației creștine. Crearea partidelor care să apere interesele agricultorilor apare ca un fenomen conjunctural. Acesta se limitează la Scandinavia și Elveția unde se regăsesc două elemente favorizatoare: protestantismul și o autonomie istorică a țăranilor față de aristocrația funciară. Vom găsi, astfel, partide agrariene în Suedia, Norvegia, Finlanda, Islanda și în
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
eliberat un spațiu centrist pe care liberalii democrați au încercat să-l ocupe, contrar scrutinului majoritar care favoriza menținerea la putere a dreptei. În Danemarca, stînga liberală Liberale Venstre și-a găsit adevărata vocație în a mediatiza voința politică a agricultorilor. Ea a reușit să strîngă și voturile categoriilor celor mai religioase ale societății daneze. În Franța, tendința centristă sau moderată, se regăsește în Centrul Social-Democraților creat de Jean Lecanuet. CDS a rezultat din regruparea, în jurul vechilor creștin-democrați, a diferitelor tendințe
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
numără, dimpotrivă, un procentaj reprezentativ de sindicaliști muncitori. Socialiștii belgieni ca și comuniștii italieni au recunoscut, de altfel, caracterul specific al democrației creștine. Caracterul "interclasist" al partidelor creștin-democrate este dezechilibrat de un singur aspect: suprareprezentarea țăranilor. Interesul acestor formațiuni față de agricultori este așa de mare, încît partidele agrariene n-au putut să se dezvolte niciodată în țările sau regimurile catolice. Cantonul elvețian Fribourg constituie singura excepție. Lumea rurală, care prezintă un grad mai ridicat de practică religioasă decît restul societății, va
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
să facă parte din guvernul federal elvețian. Bilanțul agrarienilor este semnificativ, menținînd, acolo unde ei existau, prețurile agricole nu numai la o cotă superioară cursului pieței mondiale, dar și față de cel practicat în interesul CEE. Astăzi, presiunea GATT amenință acești agricultori nelăsîndu-le o marjă de manevră în viitor. Suedia și Finlanda au optat pentru Europa, centraliștii fiind mai rezervați, în timp ce în Norvegia ei au preluat conducerea mișcării împotriva aderării. Celălalt punct forte al agrarienilor îl constituie politica privind mediul. Este suficient
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
acesta adăugîndu-se faptului că partidele comuniste din Est dispuneau de o carte sfîntă: lucrarea, practic nulă, pe care tovarășul Stalin o consacrase problemei naționalităților. În Polonia, oportunismul Partidului a dus la menținerea, perinde ad cadaver, unei politici demagogice în mediul agricultorilor. În schimb, puterea comunistă și-a împlinit sarcina principală de distrugere a capitalismului și a tot ce constituia fundamentul puterii burgheziei. Pe lîngă aceasta și cu scopul de a acredita ideea că victoria comunismului însemna triumful și revenirea la putere
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Englez. 1 Attlee, Clement om politic britanic născut la Londra în 1883, lider al partidului laburist, prim-ministru între 1945-1951. 1 babouvism doctrina lui Gracchus Baboeuf și a discipolilor săi, aspirînd spre instaurarea unui comunism egalitar. 2 Categorie ce cuprinde: agricultori, pescari, profesiuni liberale, cadre de conducere și patroni. 3 trade-union (în țările anglo-saxone) sindicat muncitoresc. 4 Vatican II prima sesiune a consiliului ecumenic ținută la Roma în 1962. 5 René Rémond, Les droites en France, Paris, Aubier-Montaigne. 6 boulangism nume
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
8 Educație Școală profesională 2,5 Școală profesională 2,5 Studii superioare 2,6 Școală elementară 2,9 Școală elementară 3,6 Ocupație Patron 2,3 Patron 2,3 Muncitor 2,1 Funcționar 3,3 Technician / muncitor calificat 3,1 Agricultor 3,7 Technicia / muncitor calificat 2,8 Marimea și tipul localității Urban > 200 mii locuitori 2,5 Urban între 30 și 100 mii locuitori 2,4 Rural 2,8 Urban între 30 și 100 mii locuitori 2,4 Evaluarea rezultatelor
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Educație Liceu 2,8 Studii superioare 3,7 Studii superioare 2,1 Studii superioare 3,8 Fără școală 3,4 Școală elementară 2,9 Ocupație Angajat cu studii superioare 3,0 Patron 2,5 Angajat cu studii superioare 3,5 Agricultor 2,6 Agricultor 3,3 Marimea și tipul localității Urban < 30 mii locuitori 2,8 Urban între 30 și 100 mii locuitori 2,0 Rural 2,8 Evaluarea activității guvernului Bună 4,7 Satisfacția față de viața curentă Satisfăcut 3,5
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
8 Studii superioare 3,7 Studii superioare 2,1 Studii superioare 3,8 Fără școală 3,4 Școală elementară 2,9 Ocupație Angajat cu studii superioare 3,0 Patron 2,5 Angajat cu studii superioare 3,5 Agricultor 2,6 Agricultor 3,3 Marimea și tipul localității Urban < 30 mii locuitori 2,8 Urban între 30 și 100 mii locuitori 2,0 Rural 2,8 Evaluarea activității guvernului Bună 4,7 Satisfacția față de viața curentă Satisfăcut 3,5 Satisfăcut 4,1
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
2 sub 24 ani 5,1 > 65 ani 4,3 Sex Feminin 2,6 Feminin 3,6 Masculin 2,4 Feminin 3,2 Educație Studii superioare 2,8 Studii superioare 2,2 Școală elementară 6,7 Ocupație Student 2,4 Agricultor 2,5 Pensionar 3,0 Mărimea și tipul localității > 200 mii locuitori 2,1 Rural 3,3 Evaluarea activității guvernului Bună 3,4 Satisfacția față de viața curentă Nesatisfăcut 3,1 Satisfăcut 5,1 Nesatisfăcut 3,7 Nesatisfăcut 5,8 Autoevaluarea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
2,2 Sex Feminin 2,8 Feminin 2,4 Educație Studii superioare 3,9 Liceu 2,9 Postliceală 2,2 Școală elementară 3,4 Ocupație Angajat în sectorul serviciilor 2,0 Personal studii superioare 3,6 Technician/ maistru 2,5 Agricultor 3,3 Mărimea și tipul localității >200 mii locuitori 2,3 Rural 3,0 Între 100-200 mii locuitori 2,6 Rural 3,3 Evaluarea activității guvernului Bună 2,8 Bună 2,2 Satisfacția față de viața curentă Satisfăcut 2,1 Satisfăcut
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ochii bl ajin i și înțelegători ai administratorilor de orice fel...”; „cum în țara pâinii, plugarii, înspăimântați de „binefacerile cametei” își lasă căminurile în părăsire și aleargă la orașe, cerșind slujbe... slujbe de măturători de stradă, și de servitori, cum agricultorii - producători ai grâului, umblă-n zdrențe, iar morarii „gomoși” își înalță clădiri somtuoase, împodobite... anapoda; „Cum fel de fel de funcționari comerciali... după ce au delapidat banii diferitelor instituții se pli mbă liberi și candizi, ca și cum ar fi băut un pahar
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
prețul semințelor și al arăturii, despre recoltare și prețul grâului la producător... Dar care, cine-i producătorul grâului, după 1989? La cine ajung subvențiile pentru agricultură și cât de acoperitoare a costurilor sunt? Nici despre asta nu sunt întrebați țăranii, agricultorii. Nici G. Tutoveanu nu mai este în măsură să in tervină!... G.Tutoveanu sprijinea sporirea natalității La 27 aprilie 1931, în localul prefecturii ju dețu lui Tutova, a avut loc instalarea noului prefect G. Tutoveanu. După câtva timp, în ziarul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
fi considerat vecinul aflat un pic mai sus decât noi, adică cel despre care credem că are venituri confortabile și care este încă ușor de observat și de reprezentat. Micul întreprinzător de cartier, înaltul funcționar și chiar mai puțin sofisticatul agricultor pot apărea drept bogați într-o lume de săraci, trecând, și atunci când nu este cazul, drept burghezi. În 2006, pentru jumătate din francezi, bogăția începe cu un patrimoniu egal sau mai mare de 482 000 euro (sondaj CSA, Challenges, nr.
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
nivel global) a creat situația dificilă în care există un câmp de cercetare imens pentru care nu s-au creat încă unelte adecvate și eficiente. Astfel, cercetătorii care își propun un travaliu în acest domeniu pot fi asemănați cu niște agricultori care încearcă să cultive terenuri de dimensiuni considerabile fără a beneficia de avantajele mecanizării. În condițiile în care crearea unor metode noi de investigare a domeniului comunităților virtuale este un proces laborios, care se realizează în salturi calitative urmate de
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
ci împreună cu colegii săi, destui băieți și destul de multe fete, însoțiți de câțiva asistenți mai tineri, undeva pe malul lacului Fundata, la Gospodăria Agricolă de Stat "Gheorghe Doja", din raionul Slobozia. Două veri la rând, câte trei săptămâni, alături de adevărații agricultori au arătat ce pot tinerii și bune și rele. Toți, în funcție de nevoile Gostatului și de posibilitățile fiecăruia în parte, aveau sarcini zilnice precise. Unii ajutau la zootehnie, alții la diferite munci din incinta gospodăriei: la câmp, la prășit sfeclă de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]