2,495 matches
-
până în 1945, când datorită urmărilor nefaste ale războiului, a unei inflații fără precedent și în final a schimbării orânduirii sociale și de stat, a fost sufocată. Scopul acestei instituții, care în fond era o Bancă Populară a fost acela al ajutorării reciproce a acționarilor ei precum și a altor săteni care puteau lua bani cu împrumut în condiții foarte avantajoase. S-a intreprins această activitate financiar bancară așa după cum e consemnat chiar pe « Acția» în sine, « În loc de Buteanu pierdut». Explicația acestui înscris
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
căror inimi doreau să le cucerească. Spre miezul nopții, întâlnirea se încheia într-o atmosferă de voie bună cu stabilirea locului viitoarei șezători. În șirul tradițiilor frumoase ale satului de altădată, Dumitru Dascălu include și claca - o formă de într-ajutorare prin muncă, având adânci rezonanțe etice și umane, la care participau persoane de diferite vârste, de la copilandri până la cele încărcate de ani, meseriași sau simpli pălmași, prieteni sau oameni cu suflet mare, sensibili la nevoile altora. Făceau obiectul clăcii construcția
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
mai spună laspovadă nimic din trecut; și din acea zi fu eliberat de scrupule, fiind sigur că Domnului nostru I-a plăcut să-l elibereze, prin îndurarea Sa1. Potolire 26. Pe lângă cele șapte ore de rugăciune, se îndeletnicea și cu ajutorarea câtorva suflete 2 care îl căutau cu privire la lucruri spirituale, iar în timpul care-i mai rămânea cugeta la cele ale lui Dumnezeu sau la ceea ce meditase sau citise 3 în acea zi. Cu toate acestea, adesea, când mergea la culcare, i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
consolare spirituală. A văzut aceasta atât de limpede, încât, dacă ar spune altfel, i s-ar părea că minte. Din Monte Cassino l-a luat cu sine pe Francisco Estrada 1. După ce s-a întors la Roma, s-a consacrat ajutorării sufletelor. Stăteau în casa de la vie2, iar el dădea exerciții spirituale mai multora în același timp, unul dintre ei stând la Santa Maria Maggiore, altul la Ponte Sixto 3. Apoi începură din nou prigoanele. Miguel începu să-i facă neplăceri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
numai în București, în anii 1990-2005, au fost finalizate 18 biserici parohiale, 23 erau în construcție, iar 17 în perspectivă. Alte 126 biserici și capele militare, 153 capele amenajate în incinta spitalelor, multe așezăminte de ocrotire și îndrumare socială, de ajutorare a celor nevoiași au fost construite, se aflau în lucru sau urmau să se ridice. A sperat până în ultimele sale clipe că va avea bucuria de a vedea urnindu-se lucrările de înălțare a Catedralei Mântuirii Neamului, vis al primului
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
din primul număr al primei gazete evreiești de limbă română, Întemeiată În 1857 de dr. Iuliu Barasch și intitulată Israelitul român. Tot acolo se publica o rugă către Dumnezeu pentru binecuvântarea României și se cerea „israeliților” să facă donații pentru ajutorarea fraților români („avuții să dea galbeni, săracii parale”). Ei sperau astfel că „românii [...] vor vedea că și ovreii sunt buni” (Israelitul român, București, nr. 1, 1857). Tot atunci, chiar și un „mărunțișar ambulant” (cum Îl definea Caragiale) precum Cilibi Moise
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care cere autorizație, pentru un ceai dansant pentru ziua de 6 ianuarie 1935 în folosul cantinelor studențești. În mai 1935 președintele Cercului studenților evrei din Dorohoi cere aprobare pentru o serată pentru ziua de 4 mai , în școala izraelită, pentru ajutorarea studenților săraci. În septembrie 1935, președintele Cercului studenților evrei din Dorohoi era N.Berariu, care cere aprobare pentru o serată în 21 septembrie 1935 în folosul studenților săraci, la școala evreiască. În august 1935 președintele Cercului studenților evrei era Liviu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
președinte pe avocat Solomon Zalman, vicepreședinți 159 Idem, Fond poliția Dorohoi, Președintele cercului cultural al tineretului evreu a fost și Abramovici. Cercul cultural al tineretului evreu din Dorohoi organiza baluri, conferințe, procese literare, cu scopul de a strânge fonduri pentru ajutorarea studenților săraci. Corespondența dintre prefectura județului și poliția orașului pune în evidență atitudinea corectă a autorităților care autorizează desfășurarea activităților. De exemplu, cu adresa nr.6874 din decembrie 1933, prefectul județului, A. Beiu comunică șefului poliției că a aprobat Cercului
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
al Ministerului de Interne nr.8760 din 29 iunie 1940, în atribuțiile autorităților civile și militare din Dorohoi cădeau rezolvarea unor probleme legate de regruparea și concentrarea unităților militare ce se retrăgeau și mai ales, probleme legate de primirea și ajutorarea populației refugiate din teritoriile ocupate. Situația era dramatică pentru că, localități din partea de nord a județului. În baza ordinului telegrafic nr.8760 din 29 iunie 1940, Dumitru Giurgiuveanu, prefectul județului Dorohoi a convocat în ședință șefii tuturor instituțiilor, cu scopul de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ocupate. Situația era dramatică pentru că, localități din partea de nord a județului. În baza ordinului telegrafic nr.8760 din 29 iunie 1940, Dumitru Giurgiuveanu, prefectul județului Dorohoi a convocat în ședință șefii tuturor instituțiilor, cu scopul de a constitui comitetul pentru ajutorarea refugiaților din teritoriile ocupate de sovietici. Comitetul trebuia să organizeze centre în care refugiații să poată fi cazați și să li se asigure aprovizionarea cu alimente. Potrivit procesului verbal din 2 iulie 1940, la ședință au participat 33 de persoane
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
participat 33 de persoane, care îndeplineau funcții de răspundere în conducerea diferitelor instituții din orașul și județul Dorohoi. La ședința din 2 iulie 1940 a participat și președintele Comunității evreilor din Dorohoi, dr.Isac Axler, care și-a asumat problema ajutorării refugiaților evrei. Aspectul este deosebit de important întrucât, demonstrează că evenimentele dramatice din 1 iulie 1940 nu au fracturat relațiile dintre Comunitatea evreilor și reprezentanții autorităților locale. Un merit în această privință l-a avut desigur și dr.Isac Axler, de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ai Comunității, cu motivația că au în administrație întreaga activitate a comunității, administrarea spitalului, a școlilor primare de băieți și fete, asistența socială a tuturor săracilor din oraș, iar în ultimul timp întreaga grijă și conducere a acțiunii pentru de ajutorarea , cazarea și alimentarea celor 6000 de suflete de evrei evacuați din județ și aflați la Dorohoi. Dr.Isac Axler își exprima îngrijorarea că fără funcționarii Comunității, ar urma închiderea cantinelor, la care sunt hrăniți evacuații, precum și a instituțiilor noastre”. În
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
internațional al Crucii roșii, prin secțiunea de asistență București, reprezentată în comisie de avocatul Rorlich Bernhard. Comunitatea evreilor din Dorohoi primește 5000000 lei pentru orfelinat 1500000 lei, 100000 pentru nevoile deținuților politici eliberați din lagăre și închisori, 3400000 lei pentru ajutorarea celor pauperi din orașul și județul Dorohoi 924. Între 29 februarie și 4 martie 1944, președintele Comunității era Vaserman. După evenimentele din august 1944, prefectul județului Dorohoi devine Al.Faliboga. Acesta desființează Oficiul Județean Dorohoi și se implică în reorganiarea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
iunie 1941, au fost evacuați și cantonați din comunele Mihăileni, Săveni, Darabani și Rădăuți, un număr de 2688 persoane 1046. De asemenea, cu adresa nr.423 din 29 septembrie 1941, președintele Comunității, dr.Isac Axler și Solomon, președintele comitetului de ajutorare, trimit un Memoriu Federației în care, se spune: În orașul Dorohoi se află astăzi evacuată întreaga populație evreiască din comunele: Darabani, Mihăileni, Săveni, Herța în număr de 7000 de suflete. Concentrarea evreilor din județ în orașul Dorohoi a generat probleme
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
populația evreiască din oraș, care de altfel, a oferit adăpost pentru evacuați sau a donat alimente și bani pentru întreținerea cantinelor ce asigurau în parte, hrana pentru cei nevoiași. Pincu Polak, președintele girant al Comunității a constituit un Comitet pentru ajutorarea evacuaților, alcătuit din: Marcu Cotter, Marcu Solomon, Lazăr Știubiener, Samoil Birenbaum, Oscar Haichesc, L.Brul. La 27 iunie 1941 au solicitat Prefecturii să autorizeze colecte de la evreii din Dorohoi, pentru alimentarea și îngrijirea nevoiașilor evrei evacuați din Săveni, Rădăuți, Mihăileni
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în așa fel încât să poată asigura hrana celor nevoiași; interesul și ajutorul pe care conducerea Federației l-a oferit în sprijinul evacuaților, mai ales după ce, prin adresa MAI nr.14417 din 6 iulie 1941 s-a autorizat opera de ajutorare În argumentarea aspectelor menționate găsim relevante și suficiente, două exemple, pe care le redăm așa cum sunt ele prezentate în raportul din 12 septembrie 1941 și memoriul din 29 septembrie 1941. În raportul din 12 septembrie 1941, în care se menționa
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evreiești. Hotărârea, ca evreii să revină în capitalele de județ de unde au fost evacuați, genera mari dificultăți comunităților evreiești, obligate să asigure întreținerea acestora prin hrană și adăpost. Comunitățile erau îndemnate și de Federația Comunităților Evreiești să facă plan de ajutorare colectivă, să facă bucătării populare, să poată oferi ajutor evreilor nevoiași. La 26 august 1941, președintele Federației, dr.W.Filderman, trimite o adresă Comunității evreiești din Dorohoi în care precizează: „în urma dispozițiilor date de autoritățile de resort, evacuații evrei din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
București a 500 de femei și copii din Darabani, care pleacă spre Dorohoi. Scopul prezentei este: să fiți pregătiți pentru a oferi acestor persoane hrană și adăpost, să ne comunicați numărul și nevoile lor, să ne faceți cunoscut planul de ajutorare colectivă, bucătării populare și vă vom ajuta după posibilități. Situația Comunității evreilor din Dorohoi era foarte grea. Federația Uniunii Comunităților Evreiești din România a fost singura instituție care a sprijinit Comunitatea din Dorohoi în întreținerea evreilor evacuați. Opera de ajutorare
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ajutorare colectivă, bucătării populare și vă vom ajuta după posibilități. Situația Comunității evreilor din Dorohoi era foarte grea. Federația Uniunii Comunităților Evreiești din România a fost singura instituție care a sprijinit Comunitatea din Dorohoi în întreținerea evreilor evacuați. Opera de ajutorare a fost autorizată de Ministerul de Interne cu adresa nr.14417 din 6 iulie 1941. Federația a ajutat conducerea comunității prin indicații cum să se organizeze, pentru a veni în ajutorul evacuaților: organizarea unui comitet de ajutorare a evreilor evacuați
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evacuați. Opera de ajutorare a fost autorizată de Ministerul de Interne cu adresa nr.14417 din 6 iulie 1941. Federația a ajutat conducerea comunității prin indicații cum să se organizeze, pentru a veni în ajutorul evacuaților: organizarea unui comitet de ajutorare a evreilor evacuați, acțiuni de colectare a donațiilor în bani și alimente, organizarea unor cantine populare, găzduirea evreilor evacuați la cei din oraș. Corespondența între Federație și conducerea comunității scoate în evidență că Federația a ajutat cu bani. La solicitarea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cei din oraș. Corespondența între Federație și conducerea comunității scoate în evidență că Federația a ajutat cu bani. La solicitarea președintelui Pincu Polak, cu adresa 323 din 3 august 1941, Federația trimite cu nr.1349 din 18 august 1941 „pentru ajutorarea întreținerii evacuaților din Săveni, Darabani, Mihăileni, Rădăuți, pentru care ne informați că ați făcut trei cantine, în care primesc hrană vă trimitem suma de 30000 lei, restituiți chitanța semnată și timbrată. Rugăm a trimite o listă nominală cu evreii evacuați
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
trei cantine, în care primesc hrană vă trimitem suma de 30000 lei, restituiți chitanța semnată și timbrată. Rugăm a trimite o listă nominală cu evreii evacuați, cuprinzând vârsta, profesiunea, localitatea de origine, starea materială, fiind necesare în vederea examinării posibilităților de ajutorare și un buget de venituri ș cheltuieli privind acțiunea de ajutorare. La 1/23 septembrie 1941, președintele comunității, dr.Isac Axler confirmă Federației că a primit 100000 lei ajutor pentru evacuații evrei. Deportarea evreilor din județul Dorohoi Deportările evreilor din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
lei, restituiți chitanța semnată și timbrată. Rugăm a trimite o listă nominală cu evreii evacuați, cuprinzând vârsta, profesiunea, localitatea de origine, starea materială, fiind necesare în vederea examinării posibilităților de ajutorare și un buget de venituri ș cheltuieli privind acțiunea de ajutorare. La 1/23 septembrie 1941, președintele comunității, dr.Isac Axler confirmă Federației că a primit 100000 lei ajutor pentru evacuații evrei. Deportarea evreilor din județul Dorohoi Deportările evreilor din Bucovina și Basarabia au constituit cele mai grave măsuri excepționale în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
bolșevizați. Dintre organizațiile obștești, semnatarul remarcase prezența Joint-ului și a organizației de ajutor reciproc a meseriașilor numită „Fraterna”. Joint-ul a fost, după cum se știe, o organizație pur evreiască ce-și avea sediul În SUA și care a contribuit masiv la ajutorarea și refacerea economică a celor sosiți la domiciliile vechi din România din refugiile forțate de genul Transnistriei. De altfel, după deplina acaparare a puterii, comuniștii au interzis Joint-ul, trecându-l În rândurile „ organizațiilor reacționare anglo-americane”. c. Realizări și neîmpliniri Raportul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
parazita, n.n.) În ea pentru o activiza”, evident, În formatul comunist pe care și-l dorea el. Pe lângă aceste nereușite, iată și una pozitivă, sigur pe placul boșilor bucureșteni: „Asistența socială a grupului de femei evreice care are ca activitate ajutorarea repatriaților, am luat contact și au fost convocate la o ședință a C.D.E. unde s’a hotărât contopirea cu secțiunea noastră de asistență socială”, care nici măcar nu fusese „activizată” potrivit recunoașterii scrise a lui Terdiman. ș. Alt responsabil, aceleași probleme
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]