2,328 matches
-
virtuți artistice, proza rămasă de la I. îi asigură autoarei un loc important în memorialistica de călătorie românească. SCRIERI: Scrisori bănățene, București, 1924; ed. îngr. și pref. Petre Pascu, Timișoara, 1975. Repere bibliografice: Claudia Millian, Recitind „Scrisorile bănățene” de Cora Irineu, ALA, 1922, 105; Camil Petrescu, „Scrisori bănățene” de Cora Irineu, RVVR, 1924, 4; Sadoveanu, Cărți, I, 164-165; Perpessicius, Opere, II, 101-103, 261-262; Iorga, Ist. lit., II, 335; Predescu, Encicl., 445; Petre Pascu, Cuvânt înainte, în Cora Irineu, Scrisori bănățene, Timișoara, 1975
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
Nae Antonescu, „Mihail Sebastian”, T,1987, 6; Emil Manu, „Mihail Sebastian sau Ironia unui destin”, CNT, 1987, 31; Constantin Teodorovici, „«Bătălia» Arghezi»”, ALIL, 1985-1987, 244-247; Grigurcu, Peisaj, II, 293-300; Dicț. scriit. rom., II, 443-444; Al. Săndulescu, „Caragiale în presa vremii”, ALA, 2003, 653; Raluca Dună, „Caragiale în presa vremii”, LCF, 2003, 4; Cornelia Ștefănescu, Citirea periodicelor vechi, RL, 2003, 10; Sergiu Ailenei, Caragiale în oglinda presei, CL, 2003, 5. N.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287344_a_288673]
-
Dostoievski”, RL, 1987, 29; Gabriel Dimisianu, „Poetica lui Dostoievski”, TRB, 1988, 360; Cornelia Cârstea, „Poetica lui Dostoievski”, R, 1988, 5; Constantin Crișan, Visul hermeneutic, VR, 1988, 8; Kozma Dezső, Művek, műfajok, „Látó”, 1990, 3; Cornelia Cârstea, Dostoievski la cumpăna veacurilor, ALA, 2001, 2; Ioan Holban, Posteritatea lui Dostoievski, RL, 2001, 48. E.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287723_a_289052]
-
Constantinescu, Un mai vechi pretext al abuzurilor istorice: Dracula, ADV, 1992, 663; Cristea, A scrie, 114-122; Gabriela Rusu-Păsărin, Dizidență sau rezistență prin cultură, Timișoara, 1993, 228-267; Ierunca, Dimpotrivă, 167-169; Lovinescu, Unde scurte, IV, 237-241; Constantin Trandafir, Martiriul lui Panait Istrati, ALA, 1995, 266; C. Stănescu, Metamorfozele criticii „gheriste”, ALA, 1996, 302; Gheorghe Grigurcu, Chipul postideologiei, RL, 1997, 1; Dicț. esențial, 852-854; Alexandru George, Alte întâlniri, București, 2000, 173-183; Micu, Ist. lit., 491; Marian Barbu, Trăind printre cărți, I, Petroșani, 2001, 296-303
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
Dracula, ADV, 1992, 663; Cristea, A scrie, 114-122; Gabriela Rusu-Păsărin, Dizidență sau rezistență prin cultură, Timișoara, 1993, 228-267; Ierunca, Dimpotrivă, 167-169; Lovinescu, Unde scurte, IV, 237-241; Constantin Trandafir, Martiriul lui Panait Istrati, ALA, 1995, 266; C. Stănescu, Metamorfozele criticii „gheriste”, ALA, 1996, 302; Gheorghe Grigurcu, Chipul postideologiei, RL, 1997, 1; Dicț. esențial, 852-854; Alexandru George, Alte întâlniri, București, 2000, 173-183; Micu, Ist. lit., 491; Marian Barbu, Trăind printre cărți, I, Petroșani, 2001, 296-303, II, Petroșani, 2002, 421-423; Popa, Ist. lit., II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
în afară, cu gât scurt cilindric de la care se trece lin la corpul cu pereții foarte puțin arcuiți. Această formă a fost identificată și la Trușești, Hăbășești, Drăgușeni și Târpești (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 277, fig.168/2; DUMITRESCU et alii 1954, 280, fig30/1c; MARINESCU-BÎLCU, BOLOMEY 2000, fig. 83/6, 9-10 ; MARINESCU-BÎLCU 1981 fig. 179/8, 181/2 ) (Pl. 43/5-6; Pl. 44/3-4). 1.d2. Această formă este caracterizată de buza dreaptă sau ușor răsfrântă în afară, gât cilindric
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
trecere lină la corpul ușor bombat. Deși această variantă este specifică așezării de la Hoisești, variante diferite ale acestei forme au fost identificate la Trușești, Hăbășești și Târpești (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU. 1999, 277, fig168/1,3-4; 169/1-9; DUMITRESCU et alii 1954, 280, fig. 30/1d; MARINESCU-BÎLCU, BOLOMEY 1981 fig. 179/7) (Pl. 43/7; Pl. 44/5). Din punctul de vedere al pastei, șase exemplare se încadrează în categoria ceramicii fine și un exemplar se încadrează în categoria ceramicii semifine
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
obicei, cu gura restrânsă, pentru a preveni evaporarea rapidă în cazul mâncărurilor care necesită fierbere (CULWICK 1935, 167, fig. I/1,4-5, fig. II/2; DEBOER 1974, 336; DORMAN 1938, 99, fig. 5; HARRINGTON 1908, 401; LINTON 1944, ERICSON et alii 1972 apud HENRICKSON, MCDONALD 1983, 631; NICHOLSON 1929, 48, fig. 1/2b; NICHOLSON 1931, 189, fig. 4). Nu există informații asupra densității sau durității vaselor de gătit, dar puținele date existente asupra grosimii pereților confirmă faptul că aceștia sunt relativ
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
alb se caracterizează printr-un zgomot de fond (BN) și o fluorescență (F) ridicată. Absența unor linii spectrale Raman, chiar și difuze (Tabel 13), este datorată unei paste argiloase foarte fine, de compoziție caolinitică. În urma unor analize XRF, (CONSTANTINESCU et alii 2007) s-a arătat faptul că pigmentul alb este o argilă ușoară de tip caolin, însă foarte ciudat, aceiași autori menționează Ca ca element chimic principal în pigmentul alb (argila caolinitică are un conținut foarte scăzut de Ca, elementele principale
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
și de intensitatea ridicată a liniilor spectrale din regiunea 200-300 cm-1 și intensitatea scăzută a liniei Raman de la circa 1320 cm-1, care este cea mai intensă bandă Raman a hematitului în cristale mai mari (ZOPPI et alii 2008; BUZGAR et alii 2009). De asemenea, spectrele Raman ale pigmentului roșu sunt foarte asemănătoare cu cele ale pastei, ceea ce indică obținerea acestuia tot dintr-o argilă bogată în fier. Prezența cuarțului este demonstrată de apariția liniei spectrale cea mai intensă a acestuia, cea
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
este susținută și de dovezile obținute pe calea arheologiei experimentale. Astfel, ceramica fină, fără degresant în compoziție, prezintă o toleranță redusă la șocuri termice, în timp ce, prezența oricărui tip de degresant sporește rezistența vaselor ceramice (BRONITSKY, HAMER 1986, 96; SCHIFFER et alii 1994, 201; SKIBO, SCHIFFER, REID 1989, 133). Din punctul de vedere al standardizării formelor și decorului ceramic, lotul de materiale susceptibile a ne oferi date interpretabile s-a dovedit a fi de dimensiuni mult prea reduse pentru a ne furniza
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
rezultă din descoperirile arheologice de până la acest moment, singura formă de vas reconstituibilă pe care au fost aplicate aceste protome este castronul (MANTU 1994, 167, fig. 4/1; URSULESCU, IGNĂTESCU 2003, 91, 93 și fig. 43/2 3; DUMITRESCU et alii 1954, pl. CXII/2,5,11, CXIV/6, 10, 16, 18, 22, 25; PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 417 ; NIȚU, MANTU 1987, fig. 2). Pornind de la solidaritatea mistică dintre fecunditatea pământului și forța creatoare a femeii, pe de o parte, și
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
7 cm (Pl. 65/10; 66/10). Unii cercetători atribuie acestor miniaturi o valoare spirituală, considerându-le piese votive, amulete, simboluri ale unei clase de meșteșugari sau, pornind de la interpretarea pieselor originale, însemne ale puterii (BOGHIAN 2004, 155; DUMITRESCU et alii 1954, 469; MARINESCU BÎLCU 1981, 71). În cursul cercetărilor de la Hoisești, în locuința numărul 3 a mai fost descoperită și o brățară de aramă cu trei spire. Datorită unui concurs nefericit de împrejurări nu putem decât să îi semnalăm prezența
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
adăugat faptul că, spre deosebire de vite, ciclul de reproducere al porcului este mult mai rapid, acesta având loc de două ori pe an și cu un număr total de până la 30 de pui pentru fiecare femelă (CRABTREE 1989, 212; DIENER et alii 1978, 498), toate aceste trăsături caracterizând creșterea porcilor ca o sursă sigură de proteine animale cu o toleranță sporită la risc. Studiul utilajului litic din așezarea cucuteniană de la Hoisești relevă locul însemnat pe care instrumentarul litic îl ocupă în economia
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
sau foarte ușor răsfrântă în afară, cu gât cilindric de la care se trece lin la corpul cu pereții foarte puțin arcuiți. Această formă a fost identificată la Trușești și Hăbășești (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 277, fig.168/2; DUMITRESCU et alii 1954, 280, fig. 30/1c) (Anexa 2/1c). 1.d. Pahare cu buza dreaptă sau ușor răsfrântă, cu trecere marcată la corpul mai mult sau mai puțin bombat sau bitronconic. Sunt prezente la Trușești (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU. 1999, 277
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
mai puțin arcuiți și fundul plat mai mic decât gura. Se constată și existența a unul sau două șiruri orizontale de tortițe și proeminențe, simple sau alăturate, ori apucătoare dispuse pe corp (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 426; DUMITRESCU et alii 1954, 387-390). 14.a. Vase tronconice, cu pereții drepți sau foarte arcuiți și prevăzute cu unul sau două șiruri de proeminențe (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 426) (Anexa 2/14a). 14.b. Vase tronconice cu marginea adusă spre interior și cu
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Este dragostea o pasăre de pradă?, „Renașterea bănățeană”, 1996, 1 838; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 138-139; Gheorghe Mocuța, „Dragoste și alte păsări de pradă”, „Arca”, 1997, 1-3; Rodica Opreanu, Capcanele limbajului, „Orient latin”, 1997, 12; Valeriu Drumeș, „Ziua tip vagon”, ALA, 1997, 379; Dan Silviu Boerescu, „Cavalerul după-amiezii”, „ArtPanorama”, 1999, 14; Al. Florin Țene, „Cavalerul după-amiezii”, „Curentul”, 1999, 210; Ivo Muncian, Sub semnul metaforei, „Nașa reci”, 1999, 7; Luminița Marcu, „Noaptea orgoliilor”, RL, 2000, 3; Adrian Țion, Cunoaștere de noapte, ST
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289571_a_290900]
-
culturii românești, VR, 1984, 6; Eugen Simion, Sfidarea retoricii. Jurnal german, București, 1985, 198-201; Braga, Tradiție, 40-58, 175-176; Hommage à Mircea Vulcănescu (1904-1952), Paris, 1989; Constantin Noica, Amintiri despre Mircea Vulcănescu, O, 1990, 1; Edgar Papu, Credință, speranță și dragoste, ALA, 1990, 36; Arșavir Acterian, Câteva rememorări din pușcăriile comuniste și o preciziune a lui Mircea Vulcănescu, „22”, 1990, 47; Arșavir Acterian, Schiță de portret fizic și spiritual al lui Mircea Vulcănescu, APF, 1991, 12; Ștefan J. Fay, Sokrateion sau Mărturie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
pușcăriaș, București, 1996, 155-158; Cicerone Poghirc, Mircea Vulcănescu sau Seninătatea conștiinței, JL, 1997, 43-48; Marin Diaconu, O viziune asupra lumii, JL, 1997, 43-48; Dan C. Mihăilescu, Biblioplan de aprilie, „22”, 1997, 337; Emil Manu, Paradisul pierdut al lui Mircea Vulcănesu, ALA, 1997, 357; Dan C. Mihăilescu, Întoarcerea lui Mircea Vulcănescu, „22”, 1997, 379; Marta Petreu, Ideologia generației ’27, APF, 1999, 11; Paul Al. Georgescu, Cartea întâmplărilor, București, 1999, 101-123; Mihai Sorin Rădulescu, Genealogii, București, 1999, 117-125; Simion, Fragmente, III, 189-199, IV
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
Poetica simetriei, AFT, 1983, 8; Valentin F. Mihăescu, Poezie și prozodie, LCF, 1984, 3; Bogdan Mihai Mandache, Decantări alchimice, CRC, 2000, 10; Popa, Ist. lit., II, 582; Barbu Cioculescu, Rondelul ca o virtute, LCF, 2002, 7; Daniel Cristea-Enache, Accentul enigmatic, ALA, 2002, 620; Dicț. scriit. rom., IV, 386-389; Constantin Cubleșan, „Lupta cu îngerul”, „Caligraf”, 2003, 11; Lidia Vianu, George Virgil Stoenescu și poezia desperado, VR, 2003, 11-12. L.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
primul rând lecția experienței. Cât privește pe acel “viteaz” al înțelepciunii care a fost D. Cantemir, lui nu i-au rămas străine noțiunile de poetică și retorică, despre care pomenește în opere sale, în deosebi în „Istoria ieroglifică”.În secolul ala VIII-lea, preocupările de această natură sunt mai numeroase și ele se reflectă , mai ales, în operele gramaticilor.Așa este „Gramatica” lui D.Eustatievici, a cărei parte a IV-a este consacrată prozodiei și versificației.Mai dezvoltate, vădind erudiție și
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
în loc?, București, 1949; Atunci, în februarie, București, 1951; Multe, multe luminițe, București, 1951; Votez pentru prima oară, București, 1952; Marea bătălie de la Iazul Mic, București, 1953; Are tata doi băieți, București, 1956; Mai e un loc pe genunchi, București, 1956; Ala, bala, portocala, București, 1957; Schițe în pantaloni scurți, București, 1958; Cartea cu ochi albaștri, București, 1959; Scrisori pe adresa băieților mei, București, 1960; Făt-Frumos când era mic, București, 1963; Ariciul din călimară, București, 1964; Punct și de la capăt, București, 1967
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288653_a_289982]
-
ținut strâns lângă el și am ieșit împreună la suprafață. Dar nu se sprijinea de nimic. O clipă a fost lipit de stâncă, de parcă adera la piatră, ca un liliac. Pe urmă a stat pur și simplu în picioare pe ală. Și apoi...“ Aici scrisul se termina, pierzându-se în niște mâzgăleli ilizibile. M-am așezat la masă, răsuflând din greu, am citit de câteva ori rândurile așternute, și atunci lucrul ascuns, care tot încercase să atingă suprafața minții mele, izbucni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Dicț. poeți, 23-27; Petraș, Panorama, 119-121; Adrian Pintescu, Horia Bădescu sau Sentimentul capodoperei, „Poezia”, 2002, 1; Ioan Holban, Un înger răstignit pe gură, CL, 2002, 4; Ioana Bot, În apărarea poeziei, CNT, 2003, 3; Ioan Adam, Cum răsuna tomnaticul Eheu, ALA, 2003, 655; Dicț. analitic, IV, 53-56. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
vameși români. Deși era vară, vameșii purtau mantale lungi și largi. Răscolind prin bagajele noastre întrebau: „ce e asta?” Ziceam eu „cafea solubilă”. La care vameșul zicea cu profesionalitate „Aha” și obiectul dispărea subit într-unul din numeroasele buzunare interioare ala mantalei sale „de serviciu”. Am încercat să mi asigur o relație la vamă, având în vedere mulțimea de „cadouri” preluate de ei de la mine. L-am întrebat: „Domnule Ionescu, la viitoarea mea intrare în țară, pot să vă dau în
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]