KorAP: Find »[drukola/base=albanez & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...59 60 61 >

1,504 matches

Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286

aveau În continuare prejudecăți (Franjo Tudjman, viitorul președinte al Croației, era de un ecumenism notoriu În această privință, disprețuindu-i fără deosebire pe sârbi, evrei și musulmani), singura discriminare generalizată din ultima vreme era probabil cea care-i viza pe albanezii din sud, categorisiți de mulți sloveni, croați, sârbi, macedoneni și muntengreni drept leneși și delincvenți. Opinia era larg Împărtășită În Serbia 3. Aceasta, din varii motive. Albanezii erau grupul etnic care creștea cel mai repede. Dacă În 1931 ei reprezentau

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
singura discriminare generalizată din ultima vreme era probabil cea care-i viza pe albanezii din sud, categorisiți de mulți sloveni, croați, sârbi, macedoneni și muntengreni drept leneși și delincvenți. Opinia era larg Împărtășită În Serbia 3. Aceasta, din varii motive. Albanezii erau grupul etnic care creștea cel mai repede. Dacă În 1931 ei reprezentau 3,6% din populația Iugoslaviei, În 1948 ajunseseră deja la 7,9% (grație imigrației postbelice din Albania Învecinată). În 1991, datorită unei rate a natalității net superioare

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
Iugoslaviei, În 1948 ajunseseră deja la 7,9% (grație imigrației postbelice din Albania Învecinată). În 1991, datorită unei rate a natalității net superioare (de 11 ori mai mare decât cea din comunitățile sârbă și croată), cei 1.728.000 de albanezi din Iugoslavia reprezentau 16,6% din populația Serbiei. Majoritatea albanezilor iugoslavi trăiau În provincia autonomă Kosovo din Serbia, unde reprezentau 82% din populația locală; alături de ei trăiau doar 194.000 de sârbi, care aveau cele mai bune slujbe și locuințe

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
postbelice din Albania Învecinată). În 1991, datorită unei rate a natalității net superioare (de 11 ori mai mare decât cea din comunitățile sârbă și croată), cei 1.728.000 de albanezi din Iugoslavia reprezentau 16,6% din populația Serbiei. Majoritatea albanezilor iugoslavi trăiau În provincia autonomă Kosovo din Serbia, unde reprezentau 82% din populația locală; alături de ei trăiau doar 194.000 de sârbi, care aveau cele mai bune slujbe și locuințe, precum și alte privilegii sociale. Pentru naționaliștii sârbi, Kosovo avea o

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
bune slujbe și locuințe, precum și alte privilegii sociale. Pentru naționaliștii sârbi, Kosovo avea o semnificație istorică: era ultima fortăreață a Serbiei medievale În calea oștirilor turcești și locul unei bătălii istorice În 1389. Pentru unii intelectuali și politicieni sârbi, preponderența albanezilor În regiune era așadar o amenințare demografică și o provocare istorică - și amintea de faptul că În Bosnia Învecinată musulmanii deveniseră majoritari În locul sârbilor. Aceștia din urmă păreau că pierd teren În defavoarea minorităților altădată supuse, care beneficiaseră de egalitatea federală

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
potențial explozivă, din motive prea puțin legate de sfada balcanică „veche de când lumea”. În anii ’60, André Malraux Îi semnala cu finețe unui vizitator iugoslav În Franța: Le Kosovo c’est votre Algérie dans l’Orléanais. Dacă antipatia sârbilor față de albanezi izvora din proximitate și nesiguranță, la extremitatea nordică a Iugoslaviei disprețul pentru amărâții din sud nu avea substrat etnic și se baza nu pe naționalitate, ci pe situația economică. Ca și În Italia, nordul prosper antipatiza populația mizeră din sud

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
ani la mare preț. Când Miloševiæ a aprobat zgomotos un memorandum patriotic al Academiei de Arte și științe din 1986 sau când a făcut În anul următor o vizită la Kosovo În semn de simpatie față de doleanțele sârbilor cu privire la „naționalismul” albanez, calculele lui nu erau diferite de ale altor lideri comuniști est-europeni din acea perioadă. Cum legitimitatea ideologică a comunismului și a partidului se evapora rapid În era Gorbaciov, o modalitate alternativă de a pune mâna pe putere era patriotismul. Dar

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
de cap lui Woodrow Wilson și colegilor lui la Versailles, cu 70 de ani În urmă. Catalizatorul, cum anticipaseră mulți, a fost Kosovo. În anii ’80 au avut loc, mai ales În capitala provinciei, Priština, demonstrații și proteste sporadice ale albanezilor față de felul cum Îi trata Belgradul. Instituțiile le-au fost desființate, liderii lor și-au pierdut slujbele, iar traiul zilnic le-a fost afectat de reguli aspre de menținere a ordinii și, din martie 1989, de instituirea stării de asediu

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
fost desființate, liderii lor și-au pierdut slujbele, iar traiul zilnic le-a fost afectat de reguli aspre de menținere a ordinii și, din martie 1989, de instituirea stării de asediu. Amendamentele constituționale impuse de sârbi i-au deposedat pe albanezi (deja o subclasă dezmoștenită și deprimată) de orice fărâmă de autonomie sau reprezentare politică - iar tendința a fost accentuată de vizita lui Miloševiæ În regiune În iunie 1989, cu ocazia comemorării a 600 de ani de la bătălia de la Kosovopolje. Adresându

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
ciocniri sângeroase Între poliție și demonstranți, soldate cu morți și răniți, Serbia a dizolvat Adunarea provinciei Kosovo, plasând regiunea sub controlul direct al autorităților de la Belgrad. Evenimentele din sudul țării afectau direct deciziile luate În republicile din nord. Deși soarta albanezilor le stârnea cel mult o compasiune moderată, Zagrebul și Ljubljana erau Îngrijorate de ascensiunea autoritarismului sârb. În alegerile din Slovenia din aprilie 1990, s-a văzut că majoritatea votanților preferau rămânerea În Iugoslavia, dar Îi favorizau pe candidații necomuniști, care

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
Dar, cu toate că Bosnia, Croația și Slovenia erau acum state independente, problema iugoslavă nu era rezolvată. Slobodan Miloševiæ controla ce mai rămăsese din țară, iar problema pe care o exploatase pentru a ajunge la putere era pe punctul de a exploda. Albanezii din Serbia erau În continuare victimele discriminării și represiunii - ba chiar erau mai vulnerabili ca oricând, fiindcă atenția internațională era acaparată de criza din nord. După Dayton, situația internațională a lui Miloševiæ s-a Îmbunătățit considerabil: deși nu reușise să

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
a Început să fie mai atentă. SUA și Uniunea Europeană s-au declarat „Îngrozite de violența poliției În Kosovo”, iar răspunsul belicos al lui Miloševiæ a fost că „terorismul care vizează internaționalizarea conflictului va avea un efect de bumerang”. Toți liderii albanezilor din Kosovo - majoritatea aflați În exil sau În ascunzători - erau acum convinși că numai separarea completă de Serbia putea salva comunitatea. Între timp, Statele Unite și țările din Grupul de Contact au continuat Încercările de mediere Între Miloševiæ și albanezi - În

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
avea contacte externe - o priveau toți cu suspiciune. Existența ei după dezintegrarea Iugoslaviei nu era deloc sigură. Dar, dacă Macedonia se prăbușea, Albania, Bulgaria, Grecia și chiar Turcia puteau fi implicate Într-un conflict. Abuzurile permanente - masacrele - lui Miloševiæ asupra albanezilor din Kosovo i-au atras așadar inevitabil condamnarea din partea statelor occidentale, care În cele din urmă au intervenit. În mod curios, se pare că el nu a anticipat acest lucru, În ciuda avertismentelor În serie primite În vara anului 1998 din partea

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
și genocid”. Plauzibilitatea acestor capete de acuzare creștea cu fiecare zi. Unități de poliție speciale recrutate din Serbia Îi omorau acum cu sutele pe „teroriștii” albanezi și existau dovezi indubitabile că, sub pretextul acestui conflict, Belgradul plănuia să „Încurajeze” exilul albanezilor, obligându-i să-și părăsească pământurile și mijloacele de trai pentru a scăpa cu viață. Toată iarna 1998-1999 au circulat rapoarte despre incursiuni ale poliției sârbe - de obicei, execuții În grup ale uneia sau a mai multor familii extinse, uneori

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
nu ar fi supralicitat la Începutul anului 1999cu o serie de măceluri brutale: mai Întâi, pe 15 ianuarie, În satul Racak din sudul enclavei, apoi, În martie, În toată provincia Kosovo. Atacul de la Racak, În care au murit 45 de albanezi (dintre care 23 se pare că au fost executați), a declanșat În sfârșit - precum masacrul din piața Sarajevo - reacția comunității internaționale 11. După negocieri zadarnice la Rambouillet Între Madeleine Albright și o delegație iugoslavă, blocate de refuzul previzibil al autorităților

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
NATO au intrat În acțiune pe teritoriul iugoslav, declarând efectiv război regimului de la Belgrad. Ultimul război iugoslav a durat mai puțin de trei luni: forțele NATO au produs pagube serioase În Serbia propriu-zisă, dar nu au reușit să frâneze exodul albanezilor din Kosovo: În timpul războiului, 865.000 de refugiați (jumătate din populația albaneză din enclavă) au fugit peste graniță În tabere improvizate din Muntenegru, Bosnia, Albania și regiunile albaneze din vestul Macedoniei. Deși președintele Clinton a comis imprudența de a solicita

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
fost nevoiți să accepte o Bosnie independentă și să renunțe la planul de a decupa din ea un stat sârb suveran; au fost Învinși În Kosovo, iar majoritatea populației sârbe a părăsit regiunea, temându-se (pe bună dreptate) de răzbunarea albanezilor; iar În Iugoslavia ciopârțită (de care până și Muntenegru a Încercat să se desprindă) nivelul lor de trai a atins minime istorice. Evenimentele au exacerbat vechea tendință a sârbilor spre autocompătimire colectivă În fața nedreptăților istoriei și e adevărat că, pe

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
țării. În România și Serbia, proprietățile statului au avut o soartă asemănătoare, cu excepția cazurilor În care nu au fost vândute, baronii locali rezistând tentativelor inițiale de privatizare și preferând să-și păstreze puterea și influența prin vechile metode. Românii (și albanezii) În căutare de profit instantaneu au fost atrași În scheme piramidale care promiteau câștiguri uriașe pe termen scurt și fără nici un risc. La apogeul său, una dintre ele (escrocheria „Caritas”, care a funcționat din aprilie 1992 până În august 1994) a

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
solicitările comunităților germane expulzate din diverse țări la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. De ce, Întreabă ei, ar fi victimizarea lor mai puțin importantă? Doar ce le-a făcut Stalin polonezilor - sau, mai recent, ce le-a făcut Miloševiæ albanezilor - nu este fundamental diferit de ce le-a făcut președintele cehoslovac Beneš germanilor din regiunea sudetă după război, nu-i așa? În primii ani ai secolului XXI se vorbea chiar, În cercuri respectabile, despre Înființarea la Berlin a unui alt memorial

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
ceea ce autorul numește „stalinismul național” (fiind, din acest punct de vedere, În deplin acord cu Vladimir Tismăneanu). Spre deosebire de titoism (o formulă „opresivă, nu represivă”, scrie Tony Judt), de gulaș-comunismul maghiar sau de cel emancipat, din Cehoslovacia, românii au Împărtășit soarta albanezilor, aceea a unei „societăți Închise, oprimată, condusă tiranic de un autocrat din partidul local, paranoic și atotputernic”. „Calea independentă” a României, Începând cu 1958, n-ar fi, În aceste condiții, decât Încercarea liderilor comuniști de la București de a se menține

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
Askar 600 al doilea război mondial; campanii de bombardare - vezi campanii de bombardare; distrugeri cauzate de Î 88-89; experiența civilă 27-28; experiența universală 28; impactul economic 89; revenirea după Î 89-91; revoluția socială 46 Albania; discriminare și represiune 620-621; masacrarea albanezilor ordonată de Miloševiæ 620-621; reforme economice 396; stalinism național 396; statistica populației 611; surogatul european al Chinei 396 Albright, Madeleine 621-622 alegeri pentru Parlamentul European 483 Alexandru I (țar) 120-121 Algeria 261-267 Aliații occidentali; asistență umanitară 40; campanii de bombardare

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
190 Maritain, Jacques 210 Marshall, George C. 96, 118 Marx, Karl 199, 370; scrierile de Început 372 marxism; apogeul 371; eșecul 517; Europa de Est 393; redescoperirea 372; vezi și comunism masacre; masacrarea ustașilor 614-616; masacrul de la Srebrenica 618; Miloševiæ ordonă masacrarea albanezilor 620-622 masacrul de la Srebrenica 618 Masaryk, Jan 97, 137 Masaryk, Tomáš 136, 171, 569, 688 mass-media 710-711 Mastroianni, Marcello 354-355 mașini de spălat 314 Mauriac, François 74, 189, 206 Mauroy, Pierre 506 Maurras, Charles 469 Mayer, René 734 Mazowiecki, Tadeusz

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
Mihoels, Solomon 176, 180 Mikoian, Anastas 291 Miko³ajczyk, Stanis³aw 135 Milans del Bosch, Jaime 478 Milices Patriotiques 52 Mill, John Stuart 368, 644 Millett, Kate 440 Miloševiæ, Slobodan (președinte al Serbiei) 612-614, 618-622; acuzat pentru crime de război 621; masacrarea albanezilor 620-622; rolul În catastrofa Iugoslaviei 624 Mi³osz, Czes³aw 190-192, 199, 524, 714 minorități etnice 676-677 mișcare disidentă; Cehoslovacia 519-521; Germania de Est 526; În Europa Centrală 528; Polonia 521-522; România 527; Ungaria 521; Uniunea Sovietică 392, 519-530 Mișcarea de Reorganizare

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
282 Schumann, Maurice 87 Schüssel, Wolfgang 678 scutere 316 Se questo è un uomo (Levi) 735 securitate socială 336 Seifert, Jaroslav 288 Semprún, Jorge 298, 481, 755 separatiști basci 478-479, 488, 641 Serbia-Muntenegru 583; acțiuni În Kosovo 614-622; antipatia față de albanezi 611; atacuri aeriene NATO Împotriva pozițiilor sârbilor 618; bombardarea orașului Sarajevo 618; campania Statelor Unite de bombardare 618; discriminarea și reprimarea albanezilor 620-621; efectul războaielor croat și bosniac 624; epurarea etnică a sârbilor 619; epurarea etnică realizată de sârbi 616-618; Miloševiæ

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
288 Semprún, Jorge 298, 481, 755 separatiști basci 478-479, 488, 641 Serbia-Muntenegru 583; acțiuni În Kosovo 614-622; antipatia față de albanezi 611; atacuri aeriene NATO Împotriva pozițiilor sârbilor 618; bombardarea orașului Sarajevo 618; campania Statelor Unite de bombardare 618; discriminarea și reprimarea albanezilor 620-621; efectul războaielor croat și bosniac 624; epurarea etnică a sârbilor 619; epurarea etnică realizată de sârbi 616-618; Miloševiæ, președinte al 612-622; privatizarea 628; văzută ca outsider 688 Sereni, Emilio 197 Serge, Victor 514 Serres, Michel 694 Seydoux, Jacques 270

[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]