1,678 matches
-
-s altceva decât un fel / de mâini barbare care mulează cerul să își / trezească sorii toți lapții pentru noi." («Laptele» - AID, 56 sq.)» (TGrp, 427). După același critic, dincoace de anul 1970, Ioan Alexandru rafinează „geologicul convulsiv“ din creația anterioară, alegoricul, elementarul, parabolicul, „problematica ființei“ etc., punându-le sub pecetea spiritului, Logosului. „Limbul“ noii etape a creației poetice a lui Ioan Alexandru se revelează în toposul "pustiei", al „Pustiei Umblătoare“, nisipos labirint rotativ, „cu dinamica argintului viu“: "Cine are Pustia e
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
de festivități a palatului Luxemburg, din Paris. Opera este terminată în anul 1625, cuprinzând 24 picturi de dimensiuni mari care prezintă „Istoria vieții celebre și a faptelor eroice ale Reginei”. În prezentarea acestor evenimente, pictorul îmbină două abordări, realistă și alegorica. Astfel, în "Debarcarea la Marsilia", Maria de Medici este prezentată nu numai înconjurată de persoanele de la curtea ei, dar și de personaje mitologice, cum sunt cele trei "Naiade" din planul frontal al tabloului și zeița "Gloriei".Rubens a început lucrul
Peter Paul Rubens () [Corola-website/Science/297790_a_299119]
-
cum sfântul individual poate fi triumfător în lupta cu tentațiile minții și ale trupului ce duc la damnațiune. Cartea este scrisă într-un stil narativ direct și prezintă elemente de dramă și biografie, dar în același timp demonstrează aceeași conștiință alegorică întâlnită la Edmund Spenser. În timpul Restaurației cea mai comună modalitate de a primi știri era sub forma publicării unui afiș. Pe o singură foaie mare de hârtie era de obicei scrisă istorisirea unui eveniment. Totuși, în această perioadă a apărut
Literatură engleză () [Corola-website/Science/297762_a_299091]
-
iulie, 1974, Stockholm) a fost un scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1951. Dacă în tinerețe a fost adept al curentelor de avangardă, îndeosebi al cubismului, ulterior evoluează spre o artă realistă. Scrierile sale sunt simbolice și alegorice, fiind critice la adresa dictaturii sau inspirate din ororile celui de-al Doilea Război Mondial, sau de tematică filozofico-religioasă și străbătute de fiorul anxietății cosmice. ""pentru vigoarea artistică și adânca originalitate cu care a căutat în creația sa răspunsul la veșnicele
Pär Lagerkvist () [Corola-website/Science/297873_a_299202]
-
lucie, și care îi reclamă faptul că „și ei sunt Cuba”. Scena e construită și filmată super-elaborat, pentru a enunța un fel de hiperbolă a sărăciei care îl trage la răspundere pe colonist. Departe de a estetiza, scena are forța alegorică a unui strigăt de trezire a conștiinței dinspre țările subalterne spre „lumea întâi”. Iar inventivitatea cinematografică dă forță acestui strigăt. Cel puțin la fel de lipsită de temei mi se pare afirmația că, prin prezentarea excesivă a luxului, filmul lui Kalatozov l-
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
plecarea lui din țară a determinat sfârșirea activității care se micșorase din ce in ce mai mult. În urmă suspendării activității la Partidul Independent din anul 1915, a început să traducă piese de teatru pentru Vinohrady. În Ziarul Poporului (Lidové Noviny) a tipărit proza alegorica “Tajemna dobrodružstvi Alexeje Iványče Kozulinova” (“Aventurile secrete ale Alexei Iványči Kozulinova”). După publicarea acestei lucrări a fost cercetat pentru intenția presei de a incita la ură și dispreț față de Guvern. A fost în cele din urmă arestat pe 20 noiembrie
Viktor Dyk () [Corola-website/Science/307013_a_308342]
-
proceselor”. Exteriorul clădirii are influențe urbane, iar corpul central este construit într-un stil al Renașterii franceze. Partea centrală a fațadei este puțin decroșată și marcată de șase pilaștri puternici. Sub bolțile construcției, deasupra intrării principale, sunt amplasate șase statui alegorice, care semnifică (de la stânga la dreapta): "Atenția, Vigoarea, Legea, Justiția, Elocința" și "Adevărul", sculptate de Carol Storck, Frederic Storck, Wladimir Hegel și George Vasilescu. Alte două statui, care flanchează ceasul de pe acoperiș, semnifică "Forța" și "Prudența". Clădirea Palatului de Justiție
Palatul de Justiție din București () [Corola-website/Science/307283_a_308612]
-
piatră de Rusciuc. Relieful, distrus la numai 80 de ani de la construcția sa, în timpul bombordamentelor aeriene americane din 4 aprilie 1944, o prezenta pe Minerva încununând artele și științele. În scena centrală, Minerva întindea o cunună de lauri unei figuri alegorice cu o liră în mână, alegoria poeziei. La dreapta și la stânga zeiței apăreau științele și artele, drapate sau nude. Frontonul nu a mai fost refăcut, fragmente recuperate dintre ruine se păstrează la Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck
Palatul Universității () [Corola-website/Science/307285_a_308614]
-
personaje principale Lyra Belacqua și Will Parry, pe masură ce aceștia călătoresc printr-o serie de universuri paralele. Povestea începe cu "Northern Lights", conținând mai multe elemente fantastice precum vrăjitoare și urși înarmați. Dar pe măsură ce trilogia progresează sunt adăugate elemente alegorice și din domenii precum fizică, fizică cuantică, filozofie, metafizică, filozofia religiilor și simbolism religios. Cu toate că seria a fost promovată ca adresându-se unui public tânăr, din rândul cititorilor fac parte mulți adulți. Pullman a declarat: Când mă gândesc la ce
Materiile întunecate () [Corola-website/Science/308586_a_309915]
-
statuare, portetistice și al celei decorativ-monumentale. A fost autorul, în colaborare cu Paul Focșeneanu, al basoreliefului de pe frontonul Universității din București (distrus în timpul bombordamentelor aeriene americane din 4 aprilie 1944), executat în stil neoclasic, care a introdus simbolistica mitologică și alegorică în sculptura românească. Frontonul o prezenta pe Minerva încununând artele și științele. În scena centrală, Minerva întindea o cunună de lauri unei figuri alegorice cu o liră în mână, alegoria poeziei. La dreapta și la stânga zeiței apăreau științele și artele
Karl Storck () [Corola-website/Science/308693_a_310022]
-
aeriene americane din 4 aprilie 1944), executat în stil neoclasic, care a introdus simbolistica mitologică și alegorică în sculptura românească. Frontonul o prezenta pe Minerva încununând artele și științele. În scena centrală, Minerva întindea o cunună de lauri unei figuri alegorice cu o liră în mână, alegoria poeziei. La dreapta și la stânga zeiței apăreau științele și artele, drapate sau nude. Frontonul nu a mai fost refăcut, fragmente recuperate dintre ruine se păstrează la Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck
Karl Storck () [Corola-website/Science/308693_a_310022]
-
naturală, dispuse în șase registre care se succed, ilustrând comerțul românesc de-a lungul timpului. În aceeași perioadă artista primește o altă comandă prestigioasă, anume plafonul din Sala Tronului a Palatului Regal, astăzi Muzeul National de Artă al României. Compoziția alegorică în format tondo se intitulează "Apologia artelor românești". În 1937 este invitată să participe la decorarea Pavilionului Românesc la Expoziția Internațională de la Paris cu compoziția "Petru Cercel și curtea sa". În afară de compoziții murale, Cuțescu-Storck a creat compoziții de factură simbolistă
Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/308694_a_310023]
-
a Catedralei din Constanța, pe care a executat-o alături de arhitectul Ion Mincu. Lucrarea sa a fost distrusă în timp, fiind înlocuită. De asemenea, în perioada 1887 - 1888 a executat pictura plafonului Casei Vernescu din București, dar și patru panouri alegorice. Și-a început cariera pedagogică mai întâi ca profesor de desen la Școala Normală de învățători de la Câmpulung, iar în anul 1891 a fost numit profesor la Școala de Belle-Arte din București, unde era deja suplinitor din 1889. Opt ani
George Demetrescu Mirea () [Corola-website/Science/308735_a_310064]
-
tablourile pe care acesta intenționa să le expună la o expoziție la Ateneu. Cu această ocazie s-a născut o simpatie reciprocă. Epigon al lui Nicolae Grigorescu, creația sa, bogată și variată ca genuri (portrete, peisaje, scene de gen, compoziții alegorice), se distinge printr-o notă idilică, prin preocuparea de a reda efectele de lumină, dovedind mai ales o bună cunoaștere a meșteșugului („Două prietene”, „Femei cosind”, etc.). Ipolit Strâmbu a absolvit Școala de arte frumoase având ca lucrare de diploma
Ipolit Strâmbu () [Corola-website/Science/308734_a_310063]
-
poate totuși realiza binele. Această operă are mai multe variante. Pe plan secund apare și tema educației, cultivată mai apoi de scriitorii secolului al XVIII-lea. Tot în acest al doilea registru duce la perfecțiune așa-numitul „"auto sacramental"”, piese alegorice de un singur act, reprezentând tema euharistiei. Pentru a da câteva exemple, se pot menționa „"El gran teatro del mundo"” („"Marele teatru al lumii"”) sau „"La cena del rey Baltasar"” („"Cina regelui Baltazar"”).
Pedro Calderón de la Barca () [Corola-website/Science/307982_a_309311]
-
în două jumătăți de căte șapte silabe, printr-o cezura ce corespunde sfârșitului cuvântului și al grupului fonic, împiedicând apariția sinalefei și cu o singură rimă consonanta în toate versurile. Opera principala a lui Gonzalo de Berceo are o introducere alegorica, în care autorul se prezintă pe sine însuși în cadrul Naturii idealizate, servind odihnii omului și simbolizând virtuțile și perfecțiunea Fecioarei. Mai departe se succed douăzeci și cinci de miracole realizate de Fecioara Maria pentru cei care au demonstrat a avea multă credință
Gonzalo de Berceo () [Corola-website/Science/307990_a_309319]
-
Largesse.La influența Zeului Dragostei acest om se îndrăgostește de un trandafir și de aici viața lui are doar un singur scop, să rupă un boboc de pe acest trandafir. În realizarea acestui țel este ajutat sau împiedicat de diferite figuri alegorice, de exemplu Politețea, Pericolul, Mintea, Mila, Rușinea, Teama. În final intervine Natura și eroul poate rupe trandafirul dorit. La sfârșitul secolului al XII-lea, asemenea idei au fost exprimate de Andreas Capellanus la eleganta curte a Mariei, contesă de Champagne
Trubadur () [Corola-website/Science/307555_a_308884]
-
el. Octav Băncilă a preluat în arta sa tot ce a putut de la profesorii săi ieșeni. Acest lucru se poate vedea în lucrarea sa "Caritate" pe care a făcut-o la vârsta de douăzeci și unu de ani. Ea are o temă alegorică și exprimă mai mult un simț moral decât o imagine critică a realității. "Caritatea" dezvăluie privitorului sentimentele profunde ale pictorului, care, sensibil la necazurile oamenilor s-a agățat în acel moment de o înfățișare cu tentă umanitaristă. Stilul practicat a
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
care au rămas a fi totuși convenționale: un portret de fată romanticizată intitulat " Melancolie" și chipul unei fete neprihănite încadrat de flori numit "Între crini". Tuturor acestor lucrări făcute în spiritul capitalei Bavariei li s-au alăturat tablouri de inspirație alegorică antică, care erau la modă pe atunci la München: "Bancantă, Bancante" și un "Bachus" încununat cu lauri, obez, gol până la brâu și cu o căutătură porcină. Tematica socială, care arată înclinarea spre realism a pictorului Octav Băncilă, a fost prezentă
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
care o citise într-o revistă locală în 1813 și pe care nu o recitise niciodată în acest interval. Macaulay afirma că ar fi capabil să reproducă în întregime poemul “Paradisul Pierdut (Paradise Lost)” al lui John Milton, sau romanul alegoric ‘’Progresul Pelerinului (Pilgrim’s Progress)’’ al lui John Bunyan în eventualitate în care toate exemplarele acestor lucrări ar fi fost pierdute. Studiile universitare le-a urmat la Trinity College din Cambridge. În perioada studiilor sale universitare la Cambridge, a început
Thomas Babington Macaulay () [Corola-website/Science/307734_a_309063]
-
(în , din grecește: δεκα - "zece" și εμερον - "zile", subtitlu: "Prencipe Galeotto") este o colecție de o sută de nuvele, scrise între 1349 și 1351 de umanistul italian Giovanni Boccaccio (1313-1375). Este o operă alegorică, cunoscută pentru poveștile sale despre iubire, care apare sub toate aspectele sale, de la punctul de vedere erotic până la cel tragic. Dincolo de popularitatea sa, "" rămâne un document important despre viața și obiceiurile din Italia secolului al XIV-lea.
Decameronul () [Corola-website/Science/306576_a_307905]
-
se găsește în prezent la Muzeul ""Prado"" din Madrid, reprezintă una dintre cele mai reușite și mai armonioase versiuni ale acestui motiv pictat de Veronese. În "Marte și Venus" avem de-a face cu interpretarea originală a unui alt motiv alegoric, frecvent abordat de Veronese. Zeul războiului și zeița frumuseții și iubirii îi servesc pictorului la prezentarea unei lumi pașnice, în care iubirea triumfă asupra agresivității omenești. În anii optzeci, Veronese, acum în vârstă de pește cincizeci de ani, simte din ce in ce mai
Paolo Veronese () [Corola-website/Science/306658_a_307987]
-
a supraveghea personal amplasarea pânzelor. Probabil aceasta este singura lui călătorie în afara Veneției. Unii istorici de artă presupun că în tinerețe ar fi vizitat și Romă, lucru sugerat de influență evidență exercitată de sculpturile lui Michelangelo asupra creației sale. Compoziții alegorice și pe teme laice Pe data de 30 martie 1594, Tintoretto își redactează testamentul în care își desemnează soția ca fiind principalul său moștenitor. Câteva luni mai târziu se îmbolnăvește în cursul epidemiei de ciumă și moare la 31 mai
Tintoretto () [Corola-website/Science/306686_a_308015]
-
sosirea la Veneția - la invitația lui Pietro Aretino - a doi pictori florentini, Francesco Salviati (1510-1563) și Giorgio Vasari (1511-1574), manierismul devine mai delicat, îndepărtându-se de tiparele tradiționale. Se schimbă stilul tablourilor, artiștii își aleg din ce în ce mai des teme mitologice și alegorice. Manierismul se manifestă în operele târzii ale lui Tintoretto (1518-1594) și Paolo Veronese (1528-1588), precum și în cele ale lui Jacopo Bassano (1515-1592), dar nici Tițian nu a rămas indiferent la stilul "importat", el admirând cu sinceritate acuratețea desenului, precizia tușelor
Renașterea venețiană () [Corola-website/Science/306716_a_308045]
-
punct de vedere financiar. Asta deoarece a fost contemporan cu Lope de Vega, ale cărui formule dramatice, mai îndrăznețe și mai inovatoare, i-au făcut pe impresari să desconsidere comediile cervantine. Operele lui Cervantes urmăreau un scop moralizator, includeau personaje alegorice și se subordonau unității aristotelice de acțiune, timp și spațiu, în timp ce operele lui Lope rupeau această unitate și din punct de vedere moral erau mai lipsite de pudoare, iar versificația era mai variată și mai reușită. Cervantes n-a putut
Miguel de Cervantes () [Corola-website/Science/307858_a_309187]