1,931 matches
-
anormali sau inculți - era pe vremuri un fel de a visa mai semnificativ, mai interesant și mai disciplinat" (T.S. Eliot). Imaginea are caracter universal, este accesibilă vederii oricui. "Limbile se deosebesc între ele, dar ochii noștri văd la fel. Iar alegoria nu era un obicei local italian, ci o metodă general europeană" (T.S.E.). Pentru Dante, citim în Il Convivio (Banchetul), în plăsmuirea poetică, așa cum va aplica mai tîrziu în Divina Commedia, sînt patru sensuri suprapuse: literal, alegoric, moral și anagogic. Ce
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cînd Dumnezeu a explicat cauza pentru care Moise a permis evreilor repudierea soțiilor, din cauza asprimii inimilor lor (Matei, XIX, 8). Există în fine analogia atunci cînd se subliniază că adevărul unui pasaj din Scriptură nu contrazice adevărul altuia. Rămîne doar alegoria, între cele patru, care ține locul celor trei spirituale. 3. La a treia obiecție spun că sensul parabolic este inclus în cel literal. Căci prin vorbele folosite se semnifică ceva în sens propriu și ceva în sens figurativ și în
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
întîlnesc și se combină în moduri creatoare, deschise spre viitor". "Scriitorii își inventează predecesorii" (Borges, apud V.N.). Literatura este, cum ar spune Stendhal, oglinda în care se reflectă lumea. Pentru Virgil Nemoianu situația din literatură e ca un fel de alegorie a ceea ce se întîmplă în lume, în general. E greu de crezut și foarte puțin probabil că natura umană s-ar lăsa văduvită de narațiune, de epic. Dispariția acestor nevoi pare posibilă numai odată cu dispariția umanității din noi. Moartea literaturii
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
dintre adevăruri, si sa il privească drept în fața]37. Ea are, drept urmare, o înaltă valoare cognitivă. Având și un domeniu propriu de explorat - Sufletul - creația poetica vizează o experiență, cu totul specială, ce transcende evidență, pe care, folosind simbolul sau alegoria, poetul o ordonează și îi conferă semnificații umane. Prin puterea lui imaginativa, artistul înlătura, "puțin câte puțin, pleava inconsistentelor", din realitatea confuză ce îl înconjoară, "până când, în sfârșit, apare, liberă, consistentă [s.n.]"38, i.e., frumusețea necontingentă, si poate, astfel, să
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
De aceea, pentru a-și apropria "inspirația" autorului american, care, pentru Bergson, este chiar esență judecății estetice, autorul "Veghii" încearcă să adopte percepția celui dintâi,11 demersul facilitat și de faptul, observat de Robert Shulamm, ca "peisajele lui Poe sunt alegorii ale viziunii sale asupra minții și lumii"12. "Orice poem", observă Henri Brémond, într-un text critic, cu vădite înrâuriri bergsoniene, "își datorează caracterul propriu-zis poetic, prezenței, radiantei, acțiunii transformatoare și unificatoare a unei realități misterioase pe care o numim
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ritual expiator: "Patru scoici, cu fumuri de iarbă de mare, / Vindeca de noapte steaua-n tremurare"49. Aceste imagini nu constituie un "pastel cosmic"50, cum presupune Pompiliul Constantinescu, nici unul "vesperal", cum crede G. Călinescu 51, ci sunt, mai curând, alegorii / figurații ale invenției poetice. Să revenim la textul parafrazei barbiene: Implicatele pajuri, lacul silabic, alfabetul alveolar și distrat al pietrelor ilustrului Leagăn, armau nemăsurat, ori alungau infuz tablele unei nerepetate Physici 52. "Implicatele pajuri", ca și imaginea, foarte asemănătoare, din
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
prin termenii viziunii, pe care o propune oamenilor. Chiar dacă Platon pare suspicios față de puterea poeziei de a afecta, în sens negativ, psihicul uman, de multe ori, el evidențiază faptul că poiesis-ul reprezintă o componentă esențială a vieții. Inelul lui Gyges, alegoria cavernei, mitul lui Er, demonstrează capacitatea ficțiunii de a ne conduce la adevăruri mai înalte. Plăsmuirea literară nu oferă dovadă peremptorie a Adevărului, dar instalează, în noi, dorința de a face tot posibilul pentru a-l găsi, de a ne
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
mai sus conduce la un trop central, unul din "riturile rapsodice" fundamentale pentru Barbu - figurația - pe care, într-o cronică literară din 1930 - "Salut în Novalis" - , dedicată poeziei lui Alexandru Philippide - o descrie astfel: Ar fi deci între figurație și alegorie deosebirea cunoscută între operație și formula. Operația: transformare liberă permutare de chipuri în domeniul aceluiași grup. Formulă, doar memoria consemnata a uneia singure din aceste operații. Iată un exemplu de figurație, de regiune fastuoasa, novalisiană. Pământul simplificat, înălțat pe coturnele
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
neîncetat / Să ferece fugă spre cer. / Pe dinăuntru un tainic brâu / Se-nfășoară pe supușii împărăției, / Iar norii pe peretele de stâncă-n jos, / Fâlfâie că steaguri de izbândă (germ.)] Figurația e mai abstractă decât intuiția simbolică mai naivă că alegoria. A o confundă cu alegoria e o eroare sistematică, din acelea care altădată făceau pe domnul Lovinescu să ia poezia intelectualista că poezie parnasiana. Procedeul figurației (Pastel pustiu, Priveliște), așa de frecvent în Philippide, se acoperă de precedentul indiscutabil al
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
cer. / Pe dinăuntru un tainic brâu / Se-nfășoară pe supușii împărăției, / Iar norii pe peretele de stâncă-n jos, / Fâlfâie că steaguri de izbândă (germ.)] Figurația e mai abstractă decât intuiția simbolică mai naivă că alegoria. A o confundă cu alegoria e o eroare sistematică, din acelea care altădată făceau pe domnul Lovinescu să ia poezia intelectualista că poezie parnasiana. Procedeul figurației (Pastel pustiu, Priveliște), așa de frecvent în Philippide, se acoperă de precedentul indiscutabil al lui Novalis 52. Interesant ni
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
41, 72, 79, 88, 112, 159, 169, 170 actualizare, 98 Aderca, Felix, 63, 68, 117, 142, 166, 197 adevăr, 18, 28, 70, 74, 88, 93, 104, 111, 119, 141, 148, 166, 170, 187, 194 Agathos, 81 aiodos, 69 alegere, 144 alegorie, 174 amintire, 58 analiza, 24, 125, 158, 184 analogie, 26, 94 anamneza, 133 apolog, 90, 108 ardere, 43, 62, 63, 164 Arghezi, Tudor, 117, 135, 142, 198 armonie, 70, 92, 101, 191 artă, 20, 30, 31, 36, 39, 54, 57
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
și proza, 1984, p. 172. 10 Henri Bergson, "La pensée et le mouvant", în Oeuvres, 1970, p. 1426: "Âme une certaine inquiétude de vie". 11 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher", în Versuri și proza, 1984, p. 213. 12 Vezi alegoria celor trei paturi, Plato, "Republic", în Complete Works, 1997, p. 1201. 13 Plato, "Republic", în Complete Works, 1997, pp. 1203-1205. 14 Idem, p. 1209. 15 Idem, p. 1212. 16 Edgar Allan Poe, "Joseph Rodman DrakeFitz-Greene Halleck", în Essays and Reviews
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
S. Eliot, în eseurile fin care îl ridică în slăvi pe Dante și îl atacă pe Molton, ține parcă în mod special să pună mai dogmatic accentul pe Bildlichkeit. Imaginația lui Dante, spune el, "este o imaginație vizuală". El folosește alegoria și, "pentru un bun poet, alegoria înseamnă "imagini vizuale clare", în schimb, din nefericire, imaginația lui Milton este o "imaginație auditivă". Imaginile vizuale din L'Allegro și din Il Penseroso sunt, toate, generale... Milton nu vede un anumit plugar, o
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
îl ridică în slăvi pe Dante și îl atacă pe Molton, ține parcă în mod special să pună mai dogmatic accentul pe Bildlichkeit. Imaginația lui Dante, spune el, "este o imaginație vizuală". El folosește alegoria și, "pentru un bun poet, alegoria înseamnă "imagini vizuale clare", în schimb, din nefericire, imaginația lui Milton este o "imaginație auditivă". Imaginile vizuale din L'Allegro și din Il Penseroso sunt, toate, generale... Milton nu vede un anumit plugar, o anumită lăptăreasă sau un anumit păstor
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
în întregime de ureche și este legat de noțiunile de plugar, lăptăreasă și păstor. *6 248 în toate aceste afirmații, accentul cade mai mult pe caracterul particular al imaginii și pe asocierea unor lumi diferite (pe calea analogiei, de pildă, alegoria ; sau pe calea "unificării unor idei disparate") decât pe elementul senzorial. Imaginea vizuală este o senzație sau o percepție, dar în același timp ea reprezintă, se referă la ceva invizibil, la ceva "lăuntric". Ea poate fi, simultan, atît prezentare cât
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
prezentate, în numele realităților transcendentale, morale sau filozofice, aflate dincolo de ele. O altă concepție consideră simbolismul drept ceva calculat și făcut cu bună știință, drept o traducere mintală deliberată a conceptelor în termeni ilustrativi, pedagogici, senzoriali. Dar, după cum spune Coleridge, în vreme ce alegoria nu reprezintă decât "transpunerea unor noțiuni abstracte într-un limbaj, pictural, care nu este nici el altceva decât rezultatul unei abstractizări a obiectelor ce cad sub simțuri...", simbolul se caracterizează prin exprimarea speciei în individ, sau a genului în specie
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
15 Mitul", un termen îndrăgit de critica modernă, este asociat cu o importantă sferă de gândire, care cuprinde religia, folclorul, antropologia, sociologia, psihanaliza si artele frumoase, în mod obișnuit el este opus termenilor de "istorie", de "știință", de "filozofie'', de "alegorie", sau de "adevăr". *16 In secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, în epoca luminilor, termenul a avut în general o implicație peiorativă : un mit era o ficțiune - neadevărată științific sau istoric. Dar încă în Scienza Nuova a lui
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
loan) de Bale. Deși lipsită de un scop unitar, lucrarea lui W. W. Greg Pastoral Poetry and Pastoral Drama (Poezia pastorală și drama pastorală) este un exemplu timpuriu de bună istorie a genurilor *24 iar mai târziu Allegory of Love (Alegoria iubirii) *25 de C. S. Lewis s-a remarcat prin claritatea sistemului de evoluție pe care l-a conceput, în Germania există cel puțin două foarte bune studii de istorie literară, Geschichte der deutschen Ode (Istoria odei germane) de Karl
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
toate civilizațiile din jurul Mediteranei dar nu numai. Dar textele arată clar că a dorit în realitate să impună mozaismul printr-o reinterpretare personală, ca unică religie a lumii și pentru că Neamurilor nu le intra pe gît, i-a ajutat cu ,,alegoriile”. Dar după mintea noastră mioritică, treaba asta cu alegoriile se cheamă ,,a bate cîmpii” și nimic mai mult, iar asemenea indivizi și-au găsit liniștea la balamuc. Ca să fie sigur pe sprijinul fariseilor din Ierusalim dar și a altor grupuri
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
arată clar că a dorit în realitate să impună mozaismul printr-o reinterpretare personală, ca unică religie a lumii și pentru că Neamurilor nu le intra pe gît, i-a ajutat cu ,,alegoriile”. Dar după mintea noastră mioritică, treaba asta cu alegoriile se cheamă ,,a bate cîmpii” și nimic mai mult, iar asemenea indivizi și-au găsit liniștea la balamuc. Ca să fie sigur pe sprijinul fariseilor din Ierusalim dar și a altor grupuri interesa-te, a făcut mai multe vizite în orașul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
era meserie bănoasă și căutată, ajungînd pînă în zilele noastre cu marele prooroc Elie Wiesel, care este chinuit sub lumina reflectoarelor de taina marilor minciuni ivrite inclusiv a industriei holocaustului. Și snoava lui Filon cu interpretarea textelor mozaice numai prin alegorie, este tot o mare minciună pusă la cale de acest întunecat în acțiunea lui de iudaizare a religiei geților. În cartea Contra Christianos, Porphyrios, ironizează metoda alegoriei folosită de acesta în interpretarea Vechiului Testament. Adică pentru mozaici era interzisă interpretarea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
a industriei holocaustului. Și snoava lui Filon cu interpretarea textelor mozaice numai prin alegorie, este tot o mare minciună pusă la cale de acest întunecat în acțiunea lui de iudaizare a religiei geților. În cartea Contra Christianos, Porphyrios, ironizează metoda alegoriei folosită de acesta în interpretarea Vechiului Testament. Adică pentru mozaici era interzisă interpretarea textul scris dar pentru Neamuri care erau sărace cu duhul, trebuiau să asculte numai de minciunile și aiurelile mozaicilor ca singurii pricepuți în manipu- lare numită de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
acesta în interpretarea Vechiului Testament. Adică pentru mozaici era interzisă interpretarea textul scris dar pentru Neamuri care erau sărace cu duhul, trebuiau să asculte numai de minciunile și aiurelile mozaicilor ca singurii pricepuți în manipu- lare numită de ei subțire - alegorie sau revelație. El susține că textele lui Moșe sînt clare și deschise pentru înțelegerea oricui dorește să le citească iar alegoria este nu- mai un mijloc de a vedea și crede altceva decît scrie. Același lucru este dovedit de manuscrisele
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
trebuiau să asculte numai de minciunile și aiurelile mozaicilor ca singurii pricepuți în manipu- lare numită de ei subțire - alegorie sau revelație. El susține că textele lui Moșe sînt clare și deschise pentru înțelegerea oricui dorește să le citească iar alegoria este nu- mai un mijloc de a vedea și crede altceva decît scrie. Același lucru este dovedit de manuscrisele descoperite la Qumran unde fanaticii farisei îi condamnă pe cei care nu respectă ce scrie în Tora cu punct și virgulă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
punea sub lumină asemenea idei. Celsus cri-tică cu ironie și maliție mozaismul și iudeo-cretinismul pentru lipsa de logică, de argumentație și de coerență a dogmelor ce aveau pretenții de adevăruri sacre. Cer-cetînd Tora o consideră o înșiruire de povești și alegorii iar autorii ei ,,istorisesc un mit oarecare ca pentru niște femei bătrîne’’. O caracterizare a iudeo-creștinilor, la fel de plastică, o face Saul în textele lui revelate unde în Epistola lui Pavel către Tit la 1,7 ne descrie ce nu trebuie
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]