1,588 matches
-
Workhouses"", în Germania ""Zuchthäuser"". Aceste așezăminte semănau mai mult a închisori decât a spitale. Bolnavii erau imobilzați în lanțuri, împreună cu vagabonzi, prostituate, invalizi și delicvenți. Nu exista o îngrijire medicală. Încă în secolul al XVII-lea, medicii încep să interpreteze alienarea mintală din punct de vedere medical și descriu tablouri clinice ale bolilor psihice. Medicul scoțian George Cheyne (1671-1743) constată că o treime a pacienților săi prezintă manifestări isterice, neurastenice sau ipohondrice. Georg Ernst Stahl (1660-1734) face deosebirea între boli „simpatice
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
umanizarea tratamentului bolnavilor psihici, care - în 1793 - la spitalul ""Bicêtre"" din Paris - "eliberează alienații mintali din lanțuri". Pinel consideră tulburările mintale drept consecință a unor tulburări fiziologice care necesită o terapie adecvată și - în 1801- publică un „Tratat medico-filozofic asupra alienării mintal” ("Traité médico-philosophique sur l'aliénation mentale"), în care propune o clasificare a bolilor psihice: Reforme asemănătoare întreprinde medicul italian Vincenzo Chiarugi, care - în 1788- asumă direcția spitalului ""Bonifazio"" din Florența și - în 1793 - publică lucrarea " Despre nebunie în general
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
și David Jensen la BBC Radio 1, au început să aibe din ce in ce mai mulți fani, în cazul lui Morrissey fiind chair vorba de un fenomen asemănător unui cult fanatic. Textele lui Morrissey sunt deseori deprimante, abordând teme că dragostea, moartea, vegetarianismul, alienarea, toate fiind îmbibate cu o doză de umor care nu te lasă indiferent. Referințele din texte la idolii săi (cum ar fi Alain Delon, James Dean, Oscar Wilde) au atras spre grup și fani mai „citiți” care altfel poate nu
The Smiths () [Corola-website/Science/309748_a_311077]
-
putere. Organizația Hitler-Jugend (Tineretul Hitlerist) a căutat să mobilizeze toți tinerii germani în sprijinul regimului și, în afară de unele zone rurale catolice, a activat cu succes în toată perioada regimului nazist. După 1938 au început însă să apară anumite semne de alienare în rândul tinerilor germani. Aceasta a luat rareori forma de opoziției politice, ca în cazul aproape singular al grupul Trandafirul alb. Cel mai adesea era vorba de o atitudine pasivă, de neparticipare la acțiunile culturale destinate tinerilor și de căutarea
Rezistența germană () [Corola-website/Science/310531_a_311860]
-
un eu liric profund-paradoxist, elansându-se în „sondarea“ spațiilor memoriei și a „spațiilor“ dintre semnificanți și semnificați, cultivând mai rar „stările de grație“ și tot mai frecvent stările rezultate din izbirea acestui Eu de limitele tragic-existențiale, de la angoasă și stress, la alienare, la reificare etc.» (TGrp, 413): Din pământ un strigăt m-a ajuns, / mâinile-mi umblă pe chip / înstrăinate de lacrimi / și cine mă va crede ? // Ce noapte mă duce în jos, / ce ninsoare zadarnică ? / și sufletul meu vinovat, nu e
Ilie Constantin () [Corola-website/Science/310574_a_311903]
-
s-ar vrea modelul femeii independente, dar este întreținută de bărbați bogați cu care are relații pasagere) și diversitatea sexuală tipice postmodernismului - chiar Holly, eroina principală, măcinată de conflictul dintre nevoia de stabilitate și cea de libertate, dar și de alienarea față de ceilalți, își recunoaște propria diversitate sexuală. Capote fiind un scriitor ale cărui începuturi se află în strânsă legătură cu literatura gotică sudistă, trebuie remarcat faptul că influențele acesteia se regăsesc și în romanul „Mic dejun la Tiffany”. Literatura gotică
Truman Capote () [Corola-website/Science/304766_a_306095]
-
Bulgariei în Tripla Alianță. În același timp, s-a produs o încălzire a relațiile oficiale dintre România și Franța după ce aceasta a susținut și aprobat acțiunile României și a aprobat termenii tratatului de la București. "Criza balcanică din 1912-1913 a desăvârșit alienarea României față de Austro-Ungaria și Tripla Alianță. [...] În primăvara anului 1914, apropierea dintre România și Tripla Antantă (Marea Britanic, Franța și Rusia) era un fapt real." Starea Armatei României în anii premergători declanșării războiului era una precară, fapt care avea să
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
încercarea de a prezenta viața cu părțile ei întunecate: sărăcia, mizeria, câinele chinuit și omorât, tulburarea liniștii publice de către oamenii autorității, țipetele, strigătele. Autorul, câinele, femeia lovită cu mâna peste gură sunt victime. Elementul modernist întâlnit în această nuvelă este alienarea personajului principal, căruia îi eșuează încercarea de a petrece o noapte liniștită. Pe fondul unei indispoziții cauzate de neodihnă, naratorul ajunge pe înserate în orășelul pe care nu-l mai văzuse de când era copil. Călătorise înghesuit, într-un vagon de
Grand Hôtel „Victoria Română” () [Corola-website/Science/300011_a_301340]
-
anume, nici imaginar, nici real, ci doar de ideea fixă a morții, deși știe exact că nu are nici un motiv; d) Sinuciderea impulsivă sau automatismul sinucigaș - dorința de sinucidere nu ese motivată, nici în raport cu realitatea, nici în funcție de imaginația bolnavului; Între alienarea mintală propiu-zisă și echilibrul perfect al inteligenței, există o serie întreagă de trepte, sunt diversele anomalii reunite de obicei sub denumirea de NEURASTENIE. Durkheim crede că dacă o alterare profundă poate să ducă pas cu pas la sinucidere, o mai
Sinuciderea (studiu de Émile Durkheim) () [Corola-website/Science/313003_a_314332]
-
altă persoană nu există nici o operație intelectuală. Imitația poate da naștere la cazuri individuale mai mult sau mai puțin numeroase, dar nu are contribuție determinantă asupra înclinației spre moarte voluntară. II. CAUZE SOCIALE ȘI TIPURI SOCIALE Sinuciderea egoistă Durkheim numește alienarea de la obiceiurile comune EGOISM. „Omul nu poate trăi dacă nu simte atașament față de ceva care să-l depășească [...] viața nu este suportabilă decât dacă îi intrevedem rațiunea de a fi, dacă are un țel prin care să merite osteneala de
Sinuciderea (studiu de Émile Durkheim) () [Corola-website/Science/313003_a_314332]
-
economiei și societății contemporane supuse unor pericole tehnologice (industrie amenințătoare la adresa resurselor naturale epuizabile, la adresa patrimoniului cultural și a mediului, cu efecte nefaste precum: poluarea, schimbările climatice, distrugerea stratului de ozon, încălzirea globală), economice (consumerism, capitalism ultraliberal, criză financiară), sociale (alienare, egocentrism, lăcomie, creșterea infracționalității și a devianței sociale), politice (extremism, populism, corupție, pierderea încrederii cetățenilor în democrația reprezentativă și în instituțiile statului de drept). Partidul Verde a fost fondat în noiembrie 2005 de către Gheorghe Ionicescu. A participat la alegerile prezidențiale
Partidul Verde (România) () [Corola-website/Science/314658_a_315987]
-
una dintre cele mai importante scrieri ale literaturii arabe, fiind distins de către Academia Literară Arabă de la Damasc cu premiul pentru cel mai bun român arab al secolului XX (premiul a fost decernat în 2001). "Sezonul migrației spre nord" abordează tema alienării culturale prin intermediul a două personaje în oglindă. Naratorul, întors în satul natal de pe malul Nilului după o lungă perioada petrecută în Occident la studii, remarcă în sat un nou venit, "Mustafa Said", care îi atrage atenția prin comportamentul său bizar
Tayeb Salih () [Corola-website/Science/313525_a_314854]
-
în fața realității regimului comunist), ca elev preferat al lui Noica. Volumele "Jurnalul de la Păltiniș" și "Epistolar", mărturii ale acestui parcurs formativ, au în epoca un ecou important în rândul publicului cultivat. Prin ideile valorizate și comentate cu precădere în opera (alienarea, contingenta, libertatea, aporia morală, facticitatea), tematica gândirii sale poate fi definită că existențialista și agnostica („Unei probleme reale nu-i poate corespunde o cunoaștere reală”, cf. "Ușa interzisă"). Ideile sale și-au primit influență cu predilecție din idealismul platonician, Kant
Gabriel Liiceanu () [Corola-website/Science/297563_a_298892]
-
luna ianuarie a anului 1883, Eminescu este internat pentru o vreme în spital. În lipsa lui se citește la Maiorescu, în două rânduri, „Luceafărul” în limba germană. La București, în 23 iunie, pe o căldură înăbușitoare, Eminescu a dat semne de alienare mintală, iar la 28 iunie, boala a izbucnit din plin. În aceeași zi a fost internat în sanatoriul doctorului Șuțu, cu diagnosticul de „manie acută”. Conform părerii dr. Ion Nica, exprimată în cartea „Eminescu, structura somato-psihică” (1972), poetul suferea de
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
postbelice. Cu mesaje adesea codificate în parabole ce pot genera multiple interpretări, operele sale se caracterizează printr-o viziune halucinantă, grotescă, tragicomică asupra realității, caracteristică expresionismului și suprarealismului. Narațiunea evoluează de multe ori labirintic și fragmentar, iar temele abordate sunt alienarea, brutalitatea fizică și psihologică, conflictul oedipal dintre tată și fiu, complexitatea absurdă a birocrației și imposibilitatea omului de a înțelege sensul propriei existențe. Printre cele mai importante creații kafkiene se numără romanele "Procesul", "Castelul" și "America", nuvela "Metamorfoza" sau povestirile
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
Søren Kierkegaard și Regine Olsen. De la Freud, cea mai importantă influență au exercitat-o psihologia conflictelor oedipale sau teoriile despre subconștient, super-ego, refulări și vise. Marx se face simțit mai ales în "America", condamnarea capitalismului sau temele exploatării și ale alienării sociale intrând cu siguranță în exegeza acestui roman. Darwin se manifestă mult mai imprecis în opera kafkiană, dar influența lui nu este neglijabilă: în "O dare de seamă către o Academie" o maimuță se transformă în om, în timp ce în "Metamorfoza
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
Steiner vorbește chiar despre o « abstinență » a lui Kafka de la orice formă de exces verbal; « transparența » discursului se manifestă prin evitarea unor figuri de stil care l-ar putea ambiguiza (metafore, comparații, epitete etc.). Ei i se adaugă sentimentul de alienare și inadecvare pe care limba germană, ca limbă a unei culturi străine, i-a inspirat-o scriitorului. Kafka era de asemenea și un perfecționist exigent: o demonstrează nemulțumirea constantă cu propriile creații, precum și alter ego-uri ca artistul foamei, Josephine sau
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
prin vehemența cu care tații își cer înapoi statutul de capi ai familiei, neadmițând să fie înlocuiți în acest rol de către fii. În centrul conflictelor dintre generații stau așadar echilibrele de putere, transferurile de autoritate. O altă temă importantă este alienarea, manifestată prin izolarea fizică și emoțională ("Metamorfoza") sau îndepărtarea omului de propriul temei ("Castelul", "Marele zid chinezesc"). În "Un artist al foamei", Kafka se întreabă care este condiția artistului într-o societate modernă și dacă mai poate exista artă fără
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
dacă mai poate exista artă fără public. "Vizuina" are în prim-plan teroarea perpetuă, paranoia, angoasa, iar "Vânătorul Gracchus" prezintă, ca și "Castelul", o existență futilă. O temă aproape omniprezentă este birocrația, care însumează multe din problemele înșirate mai sus: alienare, futilitate, teroare, autoritate, culpabilizare și lege arbitrară. Majoritatea personajelor principale ale lui Kafka sunt bărbați care trăiesc în celibat. În fragmentul "Nefericirea burlacului", Kafka detaliază ce înseamnă o astfel de existență neîmplinită, condamnată ratării: Câțiva protagoniști reflectă, mai mult sau
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
românească, cu accente creștine și mistice, "trăirismul"). Emil Cioran a început prin a fi un gânditor torturat de sentimente și senzații violente. Preocupat de problema morții și a suferinței, este atras de "ideea" sinuciderii ca idee care ajută supraviețuirii. Tema alienării omului, temă existențialistă prin excelență, prezentă la Jean-Paul Sartre sau Albert Camus, este formulată astfel, în 1932, de tânărul Cioran: "Să fie oare pentru noi existența un exil și neantul o patrie?" Câteva teme mari străbat opera lui Emil Cioran
Emil Cioran () [Corola-website/Science/297107_a_298436]
-
soțul trădător, Iason, fiul lui Eson, regele din Iolcos, cu care se căsătorise și care a părăsito pentru Creuse, fiica lui Creon, regele Corintului, își ucide cei doi copii comuni, pe Medeios și Eriopis. Sindromul Medeea, confundat adesea cu Sindromul alienării părintești (sau Sindromul alienării parentale, în ), ete o variantă a Sindromului Münchausen prin transfer care descrie o stare psihotică ce impune asasinarea, sau tentativa de asasinare a propriilor copii ca o pedepsire sau răzbunare față de un soț/soție considerați vinovați
Sindromul Münchausen () [Corola-website/Science/297238_a_298567]
-
lui Eson, regele din Iolcos, cu care se căsătorise și care a părăsito pentru Creuse, fiica lui Creon, regele Corintului, își ucide cei doi copii comuni, pe Medeios și Eriopis. Sindromul Medeea, confundat adesea cu Sindromul alienării părintești (sau Sindromul alienării parentale, în ), ete o variantă a Sindromului Münchausen prin transfer care descrie o stare psihotică ce impune asasinarea, sau tentativa de asasinare a propriilor copii ca o pedepsire sau răzbunare față de un soț/soție considerați vinovați de vinovății reale sau
Sindromul Münchausen () [Corola-website/Science/297238_a_298567]
-
era aceea că se vor înlocui fermele mici, nemecanizate și ineficiente cu ferme puternic mecanizate, care vor produce recolte cu mult mai multă eficiență. Colectivizarea a însemnat schimbări sociale dramatice, de o amploare nemaivăzută de la abolirea iobăgiei din 1861 și alienarea țărănimii față de controlul asupra pământului și a producției agricole. Colectivizarea a însemnat și o cădere dramatică a standardului de viață a numeroși țărani (dar nu a tuturor, cei mai săraci țărani au simțit o creștere a nivelului de trai). Colectivizarea
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
de elegia "". O vreme a fost ofițer, dar a demisionat (1837). Din pricina unor scrieri ( și ) este întemnițat. A ocupat funcții mărunte. În 1848 e redactor al ziarului "Poporul suveran". În ultimii 25 de ani de viață a fost marcat de alienare mintală. A murit sărac la București în anul 1885. Vasile Alecsandri, într-o scrisoare trimisă din Paris lui Alexandru Papadopol-Calimah, deplângea nepăsarea față de cel mai de seamă fabulist român: A debutat cu poezii publicate în "Curierul Românesc" condus de Ion
Grigore Alexandrescu () [Corola-website/Science/297553_a_298882]
-
(sau Sindromul alienării parentale) este definiția propusă de profesorul american de psihiatrie Richard A. Gardner (1931 - 2003) cu privire la activitatea de denigrare sistematică a unui părinte de către celălalt părinte, cu intenția alienării (înstrăinării) copilului de celălalt părinte. În general, scopul alienării este câștigarea custodiei
Sindromul alienării părintești () [Corola-website/Science/317168_a_318497]