1,569 matches
-
la o tranziție paradigmatică dinspre o memorie eroic-celebrativă a trecutului național monumentalizat către o memorie reflexivă post-eroică a unui trecut național deglorificat. Intrarea memoriei istorice românești în condiția postnaționalistă este parte a unui proces mai amplu de reconstrucție identitară pe aliniamentele unui ethos postnaționalist. Această vastă transformare consistă într-o serie de deplasări discursive simultane, pe care le vom despleti din totul organic în care sunt legate din rațiuni strict analitice. După cum se va vedea, ele sunt liniile de forță și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cadrele unui dezbateri ideologice care a cunoscut, în secolul al XX-lea, și spectrul reprobabil al violenței politice nu anulează realitatea că, în pofida misiunii universaliste pe care a anunțat-o Aufklärung-ul, particularitățile diverse ideologic ale epocii moderne au contribuit, de pe aliniamente diferite, la apariția unor tipuri specifice de cunoaștere socio-politică. Din punctul meu de vedere, cele trei ideologii politice ale modernității liberalismul, conservatorismul și socialismul se plasează în câte o epistemă specifică, pe care o influențează, producând expresii ideologice ale cunoașterii
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
o rată mai înaltă a evenimentelor negative din lume și văd problemele mult mai severe decât sunt ele în realitate (Wolman, 1990)191. Perspectiva negativă a viitorului este redată în termeni de eșec sau faliment. Persoana depresivă susține un slab aliniament la expectanțele legate de viitor care ar putea fi asociate cu feedback pozitiv. (Abramson și colab., 1978)192. Viziunea negativă asupra viitorului nu exclude prezentul și trecutul persoanei depresive. Gândurile negative automate sunt un produs cognitiv al schematei depresogene; sunt
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
românești, contribuind în 1928 la fondarea Ligii de prietenie polonezo-română. Publică articole despre România și Polonia, traduce lucrări din limba română, fiind autor al Istoriei polonezilor din Bucovina, Scurtă schiță a istoriei literaturii române cu o antologie, Literatura română în aliniamentele ei generale etc. 10. Gheorghe Bilan (1883-?), sculptor, licențiat în arte frumoase la București, este creator de busturi ale unor personalități bucovinene, precum Simion Florea Marian. Ioan Bilețchi (1881-1962), publicist, traducător, licențiat în litere la Cernăuți, profesor la Liceul din
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
care toți gânditorii de la Saussure la Derrida sunt "structuraliști", majoritatea criticilor consideră că mai degrabă acesta face trimitere la ultima parte a disjuncției. În acest sens, Peter Barry 51 construiește o listă de distincții între structuralism și poststructuralism, pe patru aliniamente importante. În funcție de origini, structuralismul derivă din lingvistică, și împreună cu aceasta împărtășește încrederea în sistem, metodă, rațiune și științificitate. Dimpotrivă, poststructuralismul derivă din filosofie, și, prin alăturare, cele două discipline au în comun scepticismul în legătură cu posibilitățile obținerii unei cunoașteri certe, atacând
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
critică a teoriei moderne și o producere a unor noi modele de gândire, scriitură și subiectivitate, unele dintre acestea fiind mai târziu preluate de către teoria postmodernă"68. Dacă în teritoriul asemănărilor poststructuralismul este inclus în postmodernism, există o serie de aliniamente teoretice în care cele două curente par a se despărți. Ca exemplificare, cei doi autori punctează perspectivele mai elaborate pe care postmodernismul le dezvoltă la nivelul discursului de tip istoric, politic și social. De asemenea, postmodernismul nu reprezintă doar un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
101. În această direcție, conceperea modernității ca o "negare a tradiției" și ca o "tradiție a negației" îi denotă aporia care o caracterizează și care va fi și mai accentuată în cazul postmodernității (văzută ca o "ruptură cu ruptura"). Toate aliniamentele în care s-a dezvoltat (tehno-științific, politic, psihologic, ideologic) au condus la conturarea unei noi retorici a modernității, în care lupta pentru noutate, estetica rupturii, creativitatea și progresul sunt trăsături specifice. Dar, deși "schimbările structurii politice, economice, tehnologice, psihologice sunt
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
problematică valoroasă care apare în cadrul acestei discuții este aceea care reconectează postmodernismul de ideea "sfârșitului", astfel încât întrebarea care se ivește firesc este: "reprezintă postmodernismul sfârșitul filosofiei?". Fără a intra în detaliile unei dezbateri care reprezintă un subiect în sine, câteva aliniamente ale acesteia ne pot ajuta să descriem mai bine cadrul în care se pune în discuție discursivitatea postmodernă. În general, dacă modernismul și-a construit proiectul în jurul ideii de organizare rațională a lumii, proiect considerat de cele mai multe ori ca fiind
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
gestica tradițională, desemnată de efort, la aceea modernă, reprezentată de control și funcționalitate "termen care ascunde toată puterea de seducție a modernității"347. Prin urmare, funcționalitatea modernă este atât o depășire, cât și un refuz al sistemului tradițional pe trei aliniamente principale: al funcției primare a obiectului, al nevoilor și pulsiunilor primare și al relațiilor simbolice. Naturalitatea este înlocuită de funcționalitate, și acest lucru este observabil și în ceea ce privește extensiile spațiului casnic, în simbolurile luate de automobil, sau în "aberația funcțională" desemnată
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
receptare predominant estetică, ce îi conferă discursului publicitar un caracter "gratuit". În acest sens, de pildă, Leo Spitzer 364 a făcut o analiză a discursului publicitar în termenii asemănării cu discursul poetic, și deși se situează pe cu totul alte aliniamente teoretice decât Jean Baudrillard, concluziile studiilor lor despre publicitate au fost receptate sub semnul congruenței, ambii gânditori subliniind rolul discursului publicitar în ceea ce privește adeziunea la "valorile subiacente, idealizate. Chiar dacă nu determină cumpărarea pe loc a produsului, strategia influenței publicitare creează și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
motivele pentru care acest scriitor a fost integrat în curentul postmodernist. Dincolo de subiectele abordate, maniera în care își elaborează propria scriitură, mai ales în această etapă, reprezintă un exemplu de stil postmodern de a scrie, care exemplifică în practică majoritatea aliniamentelor pe care le-am prezentat în capitolele anterioare. Începând cu 1980, Baudrillard renunță la o parte dintre temele abordate în analizele timpurii, dar mai ales la o serie dintre filtrele de lectură și interpretare pe care și le fixase inițial
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de o parte, de regulile specifice genului căruia îi aparține respectivul text, iar, pe de altă parte, de regulile care definesc acea intenționalitate, uneori mascată, a oricărui discurs, de a atesta sau a confirma ceva (discurs testimonial). De asemenea, de pe aliniamente logico-retorice, Chaϊm Perelman și Lucie Olbrechts-Tyteca vor arăta că "aceleași tehnici de argumentare se regăsesc la toate nivelurile, la cel al discuției din jurul mesei familiale, ca și la acela al unei dezbateri dintr-un mediu foarte specializat"539, astfel încât oratorul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
precum moartea autorului, scriitura ca eveniment, practică, putere, deconstrucție etc.). Reflecțiile pe marginea acestor subiecte au ținut cont, pe lângă teoriile realizate de reprezentanții grupului Tel-Quel, de contribuțiile hotărâtoare ale lui Barthes, Derrida și Foucault, și au contribuit la schițarea unor aliniamente generale ce se răgăsesc în mod constant în descrierea postmodernismului. Astfel, radicalizarea temelor, a metodologiilor și a schemelor discursive sunt în acord cu refuzul fundamentelor, al consistenței și gândirii categoriale, cu descentrarea, supralicitarea, practicarea unei politici a opiniei ce vine
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
168, Hassan notează că "un filosof "radical", Jürgen Habermas, încearcă să distingă în zadar, după părerea mea între "premodernismul vechilor conservatori", "antimodernismul tinerilor conservatori" și "postmodernismul neoconservatorilor"". 114 Este deosebit de interesat de urmărit și "disputa" Habermas Rorty, în special pe aliniamentul implicațiilor public privat. Habermas îl critică pe Rorty pe motivul complacerii în ceea ce se numește filosofia vieții, în sensul că intenția sa principală ar fi aceea a "poetizării" și nu a raționalizării, cultura "poetizată" pe care ar promova-o Rorty
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
p. 168. 210 Conceptul de indeterminare cunoaște o istorie complexă în secolul XX. El intervine cu forță în disputele epistemologice și de filosofia limbajului, că să indicăm doar două ilustrări. Quine, de exemplu, face o lectură negativă a conceptului pe aliniamentele experimentului mental propus în Word and Object și care se finalizează cu teza indeterminării traducerii radicale. Această teză trebuie pusă în legătură cu aceea a inscrutabilității referinței pentru că ambele ne dau limitele încercării de construire a unei semantici a limbajului natural, în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
discursului pe care o propune poststructuralismul; Paul Bové consideră că acum sunt importante identificarea legăturilor care survin între "putere, cunoaștere, instituții, intelectuali, controlul populațiilor și statul modern așa cum se intersectează ele în cadrul funcțiilor sistemelor de gândire" (ibidem, pp. 54-55). Aceste aliniamente vor fi, de altfel, regăsite și în analiza discursului în cadrul postmodernismului. Tot despre o lărgire a înțelegerii discursului se referă într-o anumită parte a studiului său și Jan Blommaert (Discourse. A Critical Introduction, Cambridge University Press, Cambridge, 2005), atunci când
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Porțiunile mai dure, între care domurile granitice, au rămas neafectate, constituind azi tot atâtea elemente de peisaj extrem (El Capitain). Fundul văii de azi provine din fostul lac Yosemite, care s-a format după topirea ghețarilor, prin acumularea apei dincolo de aliniamentul mai înalt al morenelor terminale. Lacul s-a umplut treptat cu sedimente și a devenit ceea ce numim azi Valea Yosemite. Varietatea biogeografică din cadrul parcului este justificată de amplasarea acestuia pe un teritoriu cu particularități morfometrice variate, ce determină o etajare
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
parcursul anului, cu unele stațiuni montane care s-au dezvoltat înainte de 1940 (Chamonix, Mégève, Aix les.Bains) dar și cu foarte multe stațiuni mai noi, dezvoltate fie pe malul lacurilor alpine, fie în lungul răurilor care traversează Alpii. Se remarcă aliniamentul Grenoble - Annecy - Geneva, care oferă acces spre văile superioare ale afluenților Rhônului. Rivierele lacurilor Leman, Annecy, Bourget prezintă condiții ideale pentru dezvoltarea unor stațiuni, între care: Thonon-les-Bains, Evian, Aix-les-Bains (care au fost la modă în perioada “belle epoque”, dar unde
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
2. cea de-a doua etapă (etapa acumulărilor calitative) - cuprinsă între anii 1864-1916 - în care, pe măsura consolidării statului român și a creșterii rolului administrațiilor locale, apar și primele semne ale sistematizării urbane: construcția trotuarelor, intensificarea proiectelor ce vizau realizarea aliniamentului stradal, demolarea clădirilor cu o structură de rezistență precară, amenajarea Grădinilor Publice, proiectele privind canalizarea și alimentarea cu apă potabilă, introducerea energiei electrice, pavarea străzilor principale, ridicarea Palatelor Administrative ș.a. Schema propusă este aplicabilă în cazul majorității orașelor din Moldova
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
trebuia să conțină următoarea documentație: un plan de situație la scara 1/10.000; un plan de detalii al parcelelor la scara 1/5.000 cu străzile nou create; anteproiectul de parcelare; profilul în lungime al străzilor; stabilirea reperelor de aliniament și de nivel. Deși intențiile inițiale ale primarului au fost dintre cele mai bune, proiectul a rămas doar pe hârtie. Instrumentele precare puse în slujba materializării acestui plan ambițios, unele dintre ele aflate chiar la limita legalității, au determinat noua
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
I. Hechlinger” (1893). La sfârșitul secolului al XIX-lea, economia orașului Bacău era concentrată în dou) zone importante - zona centrală (strada Mare), cunoscută sub denumirea de „cartierul comercial”, și zona de nord și nord-est, cunoscută sub numele de „cartierul industrial”. Aliniamentul întreprinderilor urma îndeaproape cursul râului Bistrița sau direcția indicată de principala arteră de circulație din zona de Nord - strada Bacău-Piatra -, permițând accesul rapid pentru alimentarea cu materii prime sau comercializarea produselor. Evoluția industriei locale în primele patru decenii ale secolului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de piatră, este în esență o cameră funerară. Menhirele sau "pietrele lungi"sînt din punct de vedere cronologic mai puțin sigure și au putut fi făcute în epoci mai tîrzii. Rolul lor rămîne enigmatic, chiar și cînd e vorba de aliniamente precum cel de la Carnac. Construirea acestor mari monumente, ca acelea de la Barnenez în apropiere de Morlaix sau tumulii de la Bougon (Deux-Sèvres), presupune o societate organizata și ierarhizată; apariția acestor forme originale de arhitectură trebuie să fi corespuns unor modificări economice
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de operațiuni, este numai o recomandare a RAR. Inspectorii trebuie să se asigure în cazul în care nu respectă schema de mai sus că toate sistemele și subansamblurile ce trebuie supuse verificării, conform planului de operațiuni, au fost controlate. C. Aliniamentul roților la mopede și motociclete cu 2 roți Orice nealiniere vizibilă, suficientă pentru a afecta manevrabilitatea sau conducerea autovehiculului impune respingerea acestuia. D. Verificare anvelope Anexa 2 la Reglementări Prevederi privind efectuarea ITP - clasele a II-a și a III
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173112_a_174441]
-
de probe 1. Probele de navigație prevăzute la pct. 2.02 trebuie să se desfășoare în zonele căilor de navigație interioară stabilite de către autoritățile competente. 2. Aceste zone de probe trebuie să se situeze pe un tronson pe cât posibil în aliniament drept, cu o lungime de cel putin 2 km și o lărgime suficientă, în apă străbătuta de curenți sau în apă stătătoare și trebuie să fie prevăzute cu repere foarte distincte pentru determinarea poziției navei. 3. Dacă este posibil, inspecția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176561_a_177890]
-
de probe 1. Probele de navigație prevăzute la pct. 2.02 trebuie să se desfășoare în zonele căilor de navigație interioară stabilite de către autoritățile competente. 2. Aceste zone de probe trebuie să se situeze pe un tronson pe cât posibil în aliniament drept, cu o lungime de cel putin 2 km și o lărgime suficientă, în apă străbătuta de curenți sau în apă stătătoare și trebuie să fie prevăzute cu repere foarte distincte pentru determinarea poziției navei. 3. Dacă este posibil, inspecția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177406_a_178735]