1,761 matches
-
Suediei Gustaf al V-lea a făcut o declarație publică, prin care refuza cererea finlandeză pentru ajutor al trupelor regulate suedeze. Până la sfârșitul lui februarie, finlandezii își epuizaseră stocurile de muniție. În același timp, Uniunea Sovietică a reușit să străpungă aliniamentul până atunci impenetrabil al liniei Mannerheim. Pe 29 februarie, guvernul finlandez a fost de acord să înceapă negocierile. Până pe 5 martie, Armata Roșie depășise cu 10-15 kilometri linia Mannerheim și intrase în suburbiile orașului Viipuri. Guvernul finlandez a propus un
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
seismică a României, subliniind că, deși există numeroase focare seismice - transilvanice, banatice, danubiene, făgărășene, pontice -, cele mai distrugătoare seisme sunt cele pe care le-a denumit moldave, cu epicentrele aflate în zona Vrancea. Pe harta lui Atanasiu sunt figurate două aliniamente mai importante de sensibilitate seismică în sud-estul României: primul, Urziceni-Lehliu-Călărași, al doilea, București. Ulterior, în perioada postbelică, experții au elaborat noi norme de construcție, care au fost aplicate la toate clădirile.
Cutremurul din 1940 (România) () [Corola-website/Science/302066_a_303395]
-
majoritar arboricolă, cu o compoziție peisagistică apreciată pentru frumusețe, echilibru și valoare ecoprotectivă. Fondul principal este compus din tei, frasin și arțar, complementat de prezența a trei tipuri de arbuști: forsiția, iasomia și liliacul. Peisajele specifice grădinii includ un triplu aliniament de tisă pe latura estică, o pădurice de molid la nord și aliniamente de chiparos californian și de "Thuja gigantea" de-a lungul parterului central. Vegetația sa constituie o zonă de habitat natural pentru diverse specii de animale, în special
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
Fondul principal este compus din tei, frasin și arțar, complementat de prezența a trei tipuri de arbuști: forsiția, iasomia și liliacul. Peisajele specifice grădinii includ un triplu aliniament de tisă pe latura estică, o pădurice de molid la nord și aliniamente de chiparos californian și de "Thuja gigantea" de-a lungul parterului central. Vegetația sa constituie o zonă de habitat natural pentru diverse specii de animale, în special veverițe și păsări. Parcul datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
în imaginația publicului modern parcul devenise un loc simbolic, ai cărui arbori seculari facilitau expresia sentimentelor pozitive față de trecut, cât și a celor de "„incredulitate, amărăciune, alienare ... sau agresivitate generalizată”" față de decizia controversată a administrației locale de a înlocui un aliniament de tei din centrul orașului cu arbuști japonezi pitici (decizie ulterior revizuită în noiembrie 2015, prin replantarea a 110 de tei argintii pe bulevardul principal al orașului). În 1860 s-au descoperit la vechea intrare în parc, pe "„mâna dreaptă
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
Muzeului „Mihai Eminescu” și organizează la rândul ei diverse evenimente culturale, inclusiv festivaluri de poezie, expoziții de fotografie și cursuri de învățare a limbilor străine. Aleea centrală cuprinde parterul intrării, ornamentat vara cu flori de sezon și prezentând pe margini aliniamente incomplete de chiparos californian ("Chamaecyparis lawsoniana") și "Thuja gigantea". Fundalurile sunt alcătuite din tei argintii înalți și mobilier de grădină. Plantațiile se continuă în linie dreaptă dincolo de piațeta obeliscului, pe Aleea Junimii. Un peisaj unic, specific Parcului Copou, perceput atât
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
tei argintii înalți și mobilier de grădină. Plantațiile se continuă în linie dreaptă dincolo de piațeta obeliscului, pe Aleea Junimii. Un peisaj unic, specific Parcului Copou, perceput atât de pe trotuarul bulevardului Carol I, cât și din interiorul grădinii, este creat de aliniamentul triplu de tisă ("Taxus baccata var. Nidiformis"), specie ocrotită de lege. Aceste plante cu cetina toxică sunt veșnic verzi și, beneficiind de un temperament de umbră, rezistă de câteva decenii sub coroanele accentuate ale teilor marginali din partea estică a parcului
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
iar introducerea salcâmilor ar putea fi legată de această influență. În această zonă se găsește și un loc de joacă amenajat pentru copii, aflat într-o stare oarecum degradată din cauza vandalismului și a lipsei de întreținere. Există și un mic aliniament de duzi, arbori cu viață scurtă și de mici dimensiuni, originari din Asia, într-o stare fitosanitară depreciată, necesitând întreținere și reînnoire. Exemplarele de "Thuja occidentalis - Fastigiata" oferă un aspect sobru și ocazional grandios parcului. O alee cu mesteceni verticali
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
Prezența castanilor porcești se combină cu alte pâlcuri de tei, salcâmi japonezi, precum și cu peisaje secundare create de garduri vii de "Spiraea", "Deutzia scabra", "Philadelphus coronarius", "Acer tataricum" și altele. În toamna 2013 specialiști în domeniu au recomandat municipalității completarea aliniamentelor existente cu exemplare în concordanță cu indivizii actuali, precum și introducerea unor specii de plante adiționale, de exemplu rășinoase cu port columnar și cetină albastră ("Chamaecyparis lawsoniana 'Columnaris' "și "Juniperus scopulorum 'Skyrocket' "), câteva exemplare izolate de Arborele Țarinei ("Paulownia tomentosa" sau
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
spatele flotei, respetiv porturile ei de retragere și realimentare, oștirea ligii panelene trebuia să împiedice pătrunderea pe uscat a forțelor persane, forțe ce se prelingeau dinspre nord, dinspre Macedonia și Tessalia. Trebuia stabilită o poziție de rezistență pe uscat, un aliniament unde să poată fi oprită mulțimea asiatică. Prima alegere a vizat ocuparea trecătorii Tempe, dar aceasta presupunea două riscuri. În primul rând, la nord de ea, câteva trecători traversau munții spre apus, spre Tessalia, trecători prin care perșii s-ar
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
iar conducătorul ei se numea katepan, duce sau arhonte. Această temă, fără alte subdiviziuni, va rămâne sub stăpânirea bizantină până în secolul al XII-lea (cu scurte întreruperi în 1047/48-1053, 1056-1059, 1064-1065, 1072-1091, când granița a fost retrasă temporar pe aliniamentul Munților Balcani). În 1072, împăratul Nicefor III Botaneiates l-a trimis în zona Dobrogei de sud pe generalul Nicefor Bryennus să îl pedepsească pe răsculatul Tatrys. În 1087, împăratul Alexios I Comnen, împreună cu aliații săi cumanii, duce o campanie la
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
antropice, râuri). Apele freatice sunt cantonate, mai ales în stratele de Fratești, în depozitele de terasă și în aluviunile de pe văile principalelor râuri; sunt alimentate de precipitații și prin deplasarea apelor din stratele de Cândești, fiind puse în evidență prin aliniamente de izvoare, unde văile adânci le intersectează. La nivelul câmpurilor, adâncimea stratului acvifer depășește 20 m, iar în dreptul crovurilor și versanții văilor scade sub această valoare. Hidrochimic, apele din stratele de Fratești și din depozitele de terasă au mineralizări între
Valea Glavaciocului () [Corola-website/Science/302530_a_303859]
-
temporare sau pot fi așezați saci de nisip. Deoarece debitele de viiturp cresc dacă există diguri pe ambele maluri și deoarece depozitele de aluviuni determină o ridicare a albiilor râului, o proiectare corectă și luarea unor măsuri auxiliare este esențială. Aliniamentul este adeseori retras față de mal pentru a permite o secțiune de scurgere mai largă iar incintele îndiguite sunt separate prin diguri de compartimentare astfel încât o eventuală rupere să nu afecteze suprafețe prea mari. Pentru a evita asemenea situații, există în
Dig () [Corola-website/Science/302590_a_303919]
-
10 iulie armata finlandeză a început înaintarea spre Istmul Karelia și nordul Lacului Ladoga. Ordinele lui Mannerheim erau clare în privința caracterului ofensiv al acțiunilor finlandeze. Până la sfârșitul lui august 1941, finlandezii atinseseră vechile granițe de dinaintea Războiului de Iarnă. Traversarea acestui aliniament a dus la tensiuni în armată, guvern, partidele parlamentare și în opinia publică. Continuarea atacului a câștigat numeroși adepți, dar și numeroși opozanți. Relațiile internaționale ale Finlandei erau încordate în special cu Marea Britanie și Suedia, în special după ce ministrul de
Războiul de Continuare () [Corola-website/Science/302583_a_303912]
-
planului Dyle”. Aceasta ar fi presupus înaintarea francezilor pe teritoriul olandez. Două mari formațiuni franceze - Armata I și Armata a IX-a - urmau să apare linia defensivă din Belgia, de la Wavre la Givet. Armata a VII-a urma să apere aliniamentul Escaut și să colaboreze cu forțele olandeze. Armata belgiană trebuia să apere linia Ghent-Antwerp. Belgienii urmau să fie sprijiniți de corpul expediționar britanic, care trebuia să apere secțiunea frontului de la est de Brussels, de la Wavre la Louvain. Gamelin a înțeles
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
de superioritatea artileriei grele. Francezii nu au luat în considerație gradul scăzut de pregătire a soldaților proprii și nici faptul că artileria era destinată luptei împotriva infanteriei, nefiind potrivită pentru lupta antitanc sau apărarea antiaeriană. Avangarda forțelor germane a atins aliniamentul râului Meuse în seara zilei de 12 mai. Pentru asigurarea traversării râului de către cele trei armate ale Grupului A, germanii au cucerit trei capete de pod: la Sedan în sud, la Monthermé în nord-vest și la Dinant în extremitatea nordică
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
20 mai, Maurice Gamelin a ordonat trupelor prinse în capcana din Belgia să lupte pentru ieșirea din încercuire, să se îndrepte spre sud și să facă joncțiunea cu trupele franceze care ar fi trebuit să forțeze înaintarea spre nord de pe aliniamentele de pe râul Somme. În dimineața zilei de 19 mai însă, premierul francez Paul Reynaud îl demisese pe Gamelin și l-a înlocuit cu Maxime Weygand. Weygand părea că nu își dădea seama de gravitatea situației de pe front. El avea să
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
Poarta de Est și cele două clădiri adosate ei, respectiv Corpul de gardă și grajdurile. Curtina ridicată între 1582-1583 pentru a face legătura dintre bastioanele Aurit și Roșu nu a avut prevăzută o poartă de acces în cetate pe acest aliniament estic. Pe mai multe planuri, schițe sau descrieri (descrierea lui Szamosközy (1603), nici în planurile lui Benzini (1752) si Marini (1769)) făcute până în anul 1776, când este datat planul lui Lodovico Marini, aici nu apărea nicio poartă. Ea a fost
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
maghiare atacă la Ciucea și Țigani (actualmente, Crișeni - jud. Sălaj) posturile înaintate ale armatei române. Generalul Gheorghe Mărdărescu arăta că se impunea ca prim obiectiv ofensiva totală pentru a trece Munții Apuseni și a atinge cursul Tisei care era un aliniament favorabil din punct de vedere militar. La 16 aprilie, contraofensiva română a atins în patru zile zona Munților Apuseni și, apoi, linia stabilită. Acțiunea a fost salutată de populația din regiune. La Oradea, români, unguri, germani și slovaci „întâmpină pe
Gheorghe Mărdărescu () [Corola-website/Science/302701_a_304030]
-
La 30 aprilie și 1 mai, trupele române au ajuns la Tisa pe întreaga lungime a frontului, reușind să facă joncțiunea cu trupele cehoslovace în zona Csap-Munkács (Muncaci). Ionel Brătianu și întreg guvernul român au arătat că ocuparea unui asemenea aliniament nu însemna revendicarea unor teritorii din Ungaria, ci că era determinată de necesitatea de a avea o poziție mai ușor de apărat, până când Republica Sovietică Ungară renunța la planurile expansioniste asupra teritoriilor românești. Justețea poziției guvernului român era demonstrată de
Gheorghe Mărdărescu () [Corola-website/Science/302701_a_304030]
-
acestuia, plus 28 de primării din județ. Atunci era președintele organizației județene PAC și coordonatorul campaniei electorale. Antonesei s-a remarcat prin atitudinea vocală împotriva administrației Iașiului, ca urmare a deciziei primarului Gheorghe Nichita de a tăia, în februarie 2013, aliniamentul de tei din centrul orașului și a-l înlocui cu arbuști japonezi pitici. Scriitorul a publicat un număr de editoriale virulente în acest sens, sprijinind totodată inițiativele civice de protest ale altor intelectuali și studenți. Interviuri
Liviu Antonesei () [Corola-website/Science/299015_a_300344]
-
și să le vândă în Italia, Franța și Austria. Întreprinderea vindea cinci tipuri de tunuri antigrindină și transmitea cumpărătorilor instrucțiuni detaliate de utilizare. Costul tunurilor varia între 110 și 240 coroane. Aceste instrucțiuni recomandau să se instaleze tunurile în patru aliniamente, în lungime de 10 km lungime, distanțele dintre aliniamente și dintre tunurile de pe fiecare aliniament fiind de 1 km. Se acoperea astfel o suprafață de 4.000 ha. Firma constructoare făceau și recomandări asupra modului de selecționare a tipurilor de
Tun sonic () [Corola-website/Science/304672_a_306001]
-
Întreprinderea vindea cinci tipuri de tunuri antigrindină și transmitea cumpărătorilor instrucțiuni detaliate de utilizare. Costul tunurilor varia între 110 și 240 coroane. Aceste instrucțiuni recomandau să se instaleze tunurile în patru aliniamente, în lungime de 10 km lungime, distanțele dintre aliniamente și dintre tunurile de pe fiecare aliniament fiind de 1 km. Se acoperea astfel o suprafață de 4.000 ha. Firma constructoare făceau și recomandări asupra modului de selecționare a tipurilor de tun în diferite amplasamente. Succesul acestor operații a fost
Tun sonic () [Corola-website/Science/304672_a_306001]
-
antigrindină și transmitea cumpărătorilor instrucțiuni detaliate de utilizare. Costul tunurilor varia între 110 și 240 coroane. Aceste instrucțiuni recomandau să se instaleze tunurile în patru aliniamente, în lungime de 10 km lungime, distanțele dintre aliniamente și dintre tunurile de pe fiecare aliniament fiind de 1 km. Se acoperea astfel o suprafață de 4.000 ha. Firma constructoare făceau și recomandări asupra modului de selecționare a tipurilor de tun în diferite amplasamente. Succesul acestor operații a fost atât de mare încât în 1899
Tun sonic () [Corola-website/Science/304672_a_306001]
-
din Polonia rusească, adică au fost alungați la sute de kilometri depărtare de granițele Puterilor Centrale, îndepărtând orice amenințare rusă de invazie în Germania sau Austro-Ungaria. La sfârșitul anului 1915, cea mai mare parte a frontului a ajuns pe un aliniament care nu s-a mai schimbat în mod semnificativ până la prăbușirea Imperiului Rus din 1917. În 1916, rușii au încercat să declanșeze o contraofensivă de proporții sub conducerea generalului Alexei Brusilov. Atacul concentrat asupra porțiunii de front apărată de austro-ungari
Frontul de răsărit (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/304694_a_306023]