2,520 matches
-
unui eu care se construiește prin intermediul relației cu celălalt, și a unui celălalt care există datorită raportării eului la el. Spre deosebire de Heidegger, care concepe problema identității și alterității plecând de la Unul presocratic, filosoful alterității, Emmanuel Lévinas, propune o etică a alterității, construind o filosofie a Celuilalt prin care are loc nu atât apropierea de ceva străin, exterior, cât o altă față a sinelui 423. Așa cum vom vedea mai jos, în opinia filosofului francez, identitatea individului nu poate fi concepută prin intermediul conceptului
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Același prin intermediul locuirii în lume, procesul identificării având nevoie de un loc familiar, denumit de Lévinas acasă și care reprezintă un mediu unde au loc etapele identificării. Pentru a respinge ideea că poate exista o opoziție simplă între identitate și alteritate, Lévinas introduce conceptele de totalitate și infinit, susținând că, dacă Același s-ar identifica prin opoziție în raport cu Altul, atunci ar fi parte dintr-o totalitate care i-ar îngloba pe amândoi, lucru imposibil din moment ce, pentru filosoful francez, Același tinde către
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a spune însă că Altul poate rămâne absolut Altul, că nu intră decât în raportul discursului, înseamnă a arăta că nici măcar istoria identificare a Aceluiași nu ar putea pretinde să realizeze totalizarea Aceluiași cu Altul. Cel Absolut Altul a cărui alteritate este depășită de filosofia imanenței pe planul pretins comun al istoriei își păstrează transcendența și în sânul istoriei. Același este în mod esențial identificare în ceea ce îi este diferit, este istorie, sistem"429. Pentru a sublinia diferențele dintre identitate și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
este depășită de filosofia imanenței pe planul pretins comun al istoriei își păstrează transcendența și în sânul istoriei. Același este în mod esențial identificare în ceea ce îi este diferit, este istorie, sistem"429. Pentru a sublinia diferențele dintre identitate și alteritate, accentul este pus pe ideea unui Altul Absolut, în sensul că acestea nu depind de o anumită calitate, întrucât alteritatea nu se află în aceeași comunitate de gen cu identitatea. În mod evident, acest lucru nu implică faptul că alteritatea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în mod esențial identificare în ceea ce îi este diferit, este istorie, sistem"429. Pentru a sublinia diferențele dintre identitate și alteritate, accentul este pus pe ideea unui Altul Absolut, în sensul că acestea nu depind de o anumită calitate, întrucât alteritatea nu se află în aceeași comunitate de gen cu identitatea. În mod evident, acest lucru nu implică faptul că alteritatea ar respinge sau ar nega total Eul, ci doar că Celălalt rămâne "infinit transcendent, infinit străin"430, nivel la care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
alteritate, accentul este pus pe ideea unui Altul Absolut, în sensul că acestea nu depind de o anumită calitate, întrucât alteritatea nu se află în aceeași comunitate de gen cu identitatea. În mod evident, acest lucru nu implică faptul că alteritatea ar respinge sau ar nega total Eul, ci doar că Celălalt rămâne "infinit transcendent, infinit străin"430, nivel la care Lévinas introduce conceptul de chip, în care are loc epifania celuilalt, reprezentare care se detașează de tot ce ar putea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care rămâne întotdeauna aceeași, ci ființa a cărei existare (exister) constă în a se identifica, a-și regăsi identitatea prin tot ceea ce i se întâmplă. El este identitatea prin excelență, lucrarea (oeuvre) originară a identificării"431. Identitatea este reper pentru alteritate, procesul funcționând și invers, întrucât aceasta din urmă are nevoie de un punct stabil la care să se raporteze, un termen care să rămână în interiorul relației pentru a facilita procesul alterității. Faptul că Eul rămâne în același punct în cadrul relației
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
oeuvre) originară a identificării"431. Identitatea este reper pentru alteritate, procesul funcționând și invers, întrucât aceasta din urmă are nevoie de un punct stabil la care să se raporteze, un termen care să rămână în interiorul relației pentru a facilita procesul alterității. Faptul că Eul rămâne în același punct în cadrul relației nu înseamnă că are o esență a cărui conținut nu se modifică, ci că Eul rămâne Același în fața alterității, confundându-se cu sine și fiind incapabil să se răzvrătească împotriva sinelui
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
raporteze, un termen care să rămână în interiorul relației pentru a facilita procesul alterității. Faptul că Eul rămâne în același punct în cadrul relației nu înseamnă că are o esență a cărui conținut nu se modifică, ci că Eul rămâne Același în fața alterității, confundându-se cu sine și fiind incapabil să se răzvrătească împotriva sinelui. Dimensiunea etică a teoriei lui Lévinas despre alteritate este legată, în principal, de problema responsabilității pe care Eul o are față de Celălalt, mai exact față de chip. Din acest
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în cadrul relației nu înseamnă că are o esență a cărui conținut nu se modifică, ci că Eul rămâne Același în fața alterității, confundându-se cu sine și fiind incapabil să se răzvrătească împotriva sinelui. Dimensiunea etică a teoriei lui Lévinas despre alteritate este legată, în principal, de problema responsabilității pe care Eul o are față de Celălalt, mai exact față de chip. Din acest punct de vedere, felul în care Altul se prezintă în fața Aceluiași stă la baza tuturor relațiilor sociale, fenomen care apare
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
față de celălalt propusă de Lévinas are implicații și la nivelul acțiunilor maleficie ale acestuia, o etică a responsabilității reprezentând faptul că individul este responsabil de răul care-l domină pe celălalt. Fără a impune o teorie religioasă a identității și alterității, Lévinas își extrage argumentul prim al responsabilității față de celălalt cu ajutorul mesajului biblic, subliniind nu atât mesajul unei religii, ci ideea de sacralitate a relației dintre Eu și Altul: "celălalt mă interesează, continuă filosoful alterității, în toată mizeria sa materială. E
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
o teorie religioasă a identității și alterității, Lévinas își extrage argumentul prim al responsabilității față de celălalt cu ajutorul mesajului biblic, subliniind nu atât mesajul unei religii, ci ideea de sacralitate a relației dintre Eu și Altul: "celălalt mă interesează, continuă filosoful alterității, în toată mizeria sa materială. E vorba de a-l hrăni, eventual. E vorba de a-l îmbrăca, eventual. Este exact recomandarea biblică: să hrănești pe cei cărora le este foame, să dai de băut celor cărora le este sete
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
băut celor cărora le este sete, să-i îmbraci pe cei goi, să-i adăpostești pe cei fără adăpost (...) Toate problemele legate de alinarea foamei și setei, în măsura în care se referă la celălalt, devin sacre"433. Acest lucru este posibil deoarece alteritatea nu se rezumă la diferențe de atribute, proprietăți sau așezare în spațiu, ci se referă la altul din perspectiva unei entități cu totul diferite. În acest sens, din punctul de vedere al lui Lévinas, altul trebuie conceput și gândit doar
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
unei entități cu totul diferite. În acest sens, din punctul de vedere al lui Lévinas, altul trebuie conceput și gândit doar ca altul în mod absolut 434. Prin Paul Ricoeur asistăm la o abordare fenomenologico-hermeneutică a identității și implicit a alterității 435, abordare care duce către o teorie narativă a sinelui. Filosoful francez își propune să analizeze în ce măsură termenii de identitate și identic sunt echivalenți cu ipse și idem din limba latină. În acest sens, filosofia lui Ricoeur 436 distinge în interiorul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
un raport de opoziție cu identitatea-ipse, care descrie individualitatea (selfhood). Acest raport impune analiza dialecticii idem-ipse, Ricoeur susținând că în timp ce idem implică o anumită permanență în timp, fiind rezistent la schimbare, ipse se referă la ceea ce s-ar putea numi alteritatea din interiorul sinelui (oneself as another)437. În acest sens, Ricoeur punctează relația intrinsecă dintre identitate și alteritate, sinele putând fi văzut drept un altul, iar acesta din urmă implicând sinele. Astfel, se deschide perspectiva alterității în identitate, idee care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
că în timp ce idem implică o anumită permanență în timp, fiind rezistent la schimbare, ipse se referă la ceea ce s-ar putea numi alteritatea din interiorul sinelui (oneself as another)437. În acest sens, Ricoeur punctează relația intrinsecă dintre identitate și alteritate, sinele putând fi văzut drept un altul, iar acesta din urmă implicând sinele. Astfel, se deschide perspectiva alterității în identitate, idee care reprezintă nucleul teoriei lui Ricoeur. Pentru a analiza și înțelege identitatea-idem, Paul Ricoeur propune trei noi dimensiuni: identitate
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
s-ar putea numi alteritatea din interiorul sinelui (oneself as another)437. În acest sens, Ricoeur punctează relația intrinsecă dintre identitate și alteritate, sinele putând fi văzut drept un altul, iar acesta din urmă implicând sinele. Astfel, se deschide perspectiva alterității în identitate, idee care reprezintă nucleul teoriei lui Ricoeur. Pentru a analiza și înțelege identitatea-idem, Paul Ricoeur propune trei noi dimensiuni: identitate numerică, identitate calitativă și continuitate neîntreruptă. În timp ce prima desemnează caracteristica unui lucru de a fi același, adică de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cum ar fi similaritatea cu stările din trecut și distanța față de un sine care aparține istoriei, un sine anterior. Problema celuilalt din punctul de vedere al temporalității omului poate fi întâlnită și în scrierile lui Ștefan Afloroaei asupra identității și alterității. Temporalitatea, în opinia lui Afloroaei, poate fi considerată un "un gen de recunoaștere trăită a alterității necomune, absolute"441. Semnul, istoria și alteritatea absolută sunt coordonatele dimensiunii alterității, cea absolută fiind fundamentul identității și alterității istorice. Ideea alterității absolute 442
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
un sine anterior. Problema celuilalt din punctul de vedere al temporalității omului poate fi întâlnită și în scrierile lui Ștefan Afloroaei asupra identității și alterității. Temporalitatea, în opinia lui Afloroaei, poate fi considerată un "un gen de recunoaștere trăită a alterității necomune, absolute"441. Semnul, istoria și alteritatea absolută sunt coordonatele dimensiunii alterității, cea absolută fiind fundamentul identității și alterității istorice. Ideea alterității absolute 442 este omniprezentă în abordarea lui Ștefan Afloroaei întrucât aceasta determină o nouă perspectivă asupra lumii, care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de vedere al temporalității omului poate fi întâlnită și în scrierile lui Ștefan Afloroaei asupra identității și alterității. Temporalitatea, în opinia lui Afloroaei, poate fi considerată un "un gen de recunoaștere trăită a alterității necomune, absolute"441. Semnul, istoria și alteritatea absolută sunt coordonatele dimensiunii alterității, cea absolută fiind fundamentul identității și alterității istorice. Ideea alterității absolute 442 este omniprezentă în abordarea lui Ștefan Afloroaei întrucât aceasta determină o nouă perspectivă asupra lumii, care trebuie înțeleasă ca o reprezentare a celuilalt
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
poate fi întâlnită și în scrierile lui Ștefan Afloroaei asupra identității și alterității. Temporalitatea, în opinia lui Afloroaei, poate fi considerată un "un gen de recunoaștere trăită a alterității necomune, absolute"441. Semnul, istoria și alteritatea absolută sunt coordonatele dimensiunii alterității, cea absolută fiind fundamentul identității și alterității istorice. Ideea alterității absolute 442 este omniprezentă în abordarea lui Ștefan Afloroaei întrucât aceasta determină o nouă perspectivă asupra lumii, care trebuie înțeleasă ca o reprezentare a celuilalt. Argumentul dat de autorul român
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Ștefan Afloroaei asupra identității și alterității. Temporalitatea, în opinia lui Afloroaei, poate fi considerată un "un gen de recunoaștere trăită a alterității necomune, absolute"441. Semnul, istoria și alteritatea absolută sunt coordonatele dimensiunii alterității, cea absolută fiind fundamentul identității și alterității istorice. Ideea alterității absolute 442 este omniprezentă în abordarea lui Ștefan Afloroaei întrucât aceasta determină o nouă perspectivă asupra lumii, care trebuie înțeleasă ca o reprezentare a celuilalt. Argumentul dat de autorul român este legat de faptul că lumea presupune
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
identității și alterității. Temporalitatea, în opinia lui Afloroaei, poate fi considerată un "un gen de recunoaștere trăită a alterității necomune, absolute"441. Semnul, istoria și alteritatea absolută sunt coordonatele dimensiunii alterității, cea absolută fiind fundamentul identității și alterității istorice. Ideea alterității absolute 442 este omniprezentă în abordarea lui Ștefan Afloroaei întrucât aceasta determină o nouă perspectivă asupra lumii, care trebuie înțeleasă ca o reprezentare a celuilalt. Argumentul dat de autorul român este legat de faptul că lumea presupune o permanentă raportare
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
celuilalt. Argumentul dat de autorul român este legat de faptul că lumea presupune o permanentă raportare la un altul, indiferent că este vorba despre un altul din interiorul individului sau străin acestuia. Se deschid astfel două puncte de vedere asupra alterității: cel istorico-fenomenologic și cel metafizic: "Supoziția de la care am plecat este aceea că temporalitatea omului, situarea în timp și în durată (aion) înseamnă, în cele din urmă, raportarea sa esențială oareceum definitivă la celălalt. Înseamnă, cu alte cuvinte, întâlnirea noastră
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și asemeni celui care trezește suficientă adversitate"443. Punctul de vedere istorico-fenomenologic este tratat de Ștefan Afloroaei prin intermediul imaginarului mitic și al dimensiunii arhetipale, dezvoltând în acest sens problema celuilalt ca element esențial de la creația lumii. Se dezvăluie astfel o alteritate care există atât istoric, cât și fenomenologic. La acest nivel, alteritatea completează creația și implicit identitatea, făcând posibilă existența eului prin contrast. Investigând imaginarul mitic românesc, Afloroaei susține că există trei înfățișări ale celuilalt, acesta putând fi întâlnit ca "Nefrate
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]