5,281 matches
-
poezii și tot în acel an, am primit interdicția de a mai publica din partea cenzurii, după volumul Îmblânzitor de vieți furate apărut la Editua Albatros. În România acelor ani, cenzura devenise din vigilentă, absurdă, vâna orice fel de trimitere ori aluzie voită sau nu, reală sau nu, la dictatură și la cuplul de dictatori. Până la revoluție nu am mai avut permisiunea să public decât cărți de copii..., dar a fost o experiență pe care nu o regret, un exercițiu proaspăt, în
INDIA CA SPAŢIU SPIRITUAL INTACT ÎNTR-UN DIALOG CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN, AUTOAREA ROMANULUI “INDIA ÎMPOTRIVA CUVINTELOR” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356068_a_357397]
-
pentru a cumpăra o pălărie. Puteau fi trecute cu vederea aceste păreri infamante ale lui Marin Preda la adresa băieților cu petlițe albastre la veston? Conjunctura le era extrem de favorabila. Aveau acordul cabinetului 2, deoarece soția dictatorului fusese vizată direct în aluzia referitoare la dorința ei de implicare în viata politică, precum și sprijinul logistic al rușilor care se simțiseră ofuscați la apariția volumului "Delirul". Toate aceste fapte au speriat regimul și a intrat în alarmă. Lui Marin Preda trebuia să i se
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” I de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356209_a_357538]
-
acestui caz, Marin Preda devenise deosebit de incomod atât pentru ruși, care nu puteau uita înfrângerile suferite în fata armatei române conduse de Antonescu dincolo de Nistru, cât și pentru cuplul dictatorial din România, deoarece în acest volum el face o subtilă aluzie la pretențiile soției dictatorului de a se afirma în viața politica a țării. De remarcat similitudinea morții lui Marin Preda cu moartea lui Nicolae Labiș sau cu cea a actorului Amza Pellea care a spus intr-unul din monologurile lui
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” I de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356209_a_357538]
-
cea a actorului Amza Pellea care a spus intr-unul din monologurile lui care ne descrețeau frunțile, în contextul unei întâmplări din orașul Băilești: "Leana lui Zăpăcitu din capul satului". "Zăpăcitu" era porecla concetățeanului său pe nume Galiceanu, dar aceasta aluzie avea să o plătească cu viața deoarece a fost dat pe mâna lui "Radu", adică iradiat, cum obișnuia dictatorul să ceară securității lichidarea adversarilor regimului, ai indezirabililor sau ai așa zișilor trădători. Ne amintim de asasinarea fotbalistului Dan Coe, a
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” I de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356209_a_357538]
-
George Mițin Varieșescu stricându-i o roată de la „Căruță cu povești”! Acesta a părăsit terenul șciopătând. A mai bombănit parcă ceva la adresa generalului! Parcă: „Las’ că o să-l faultez eu în revistele mele!”. Nimeni nu a înțeles la ce făcea aluzie! După ieșirea lui GMT, jocul a devenit nervos! Grecea I s-a retras în poarta și a blocat-o total! „Pe aici nu se trece!” a strigat domnia sa cât îl ținea gură, măi ceva decât soldații detașamentului Păuliș. Vlădicii, au
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
să ți-l fure. Și dacă timpu-i / clipă vie, / alb fum - / tămâie-n amintire / ne-mbracă-n / zale de oțel / uitând / de floarea cea de mire." (Și dacă...). Și parcă tot ca o provocare, în interiorul poeziilor întâlnim câte o subtilă aluzie la alți poeți: Topârceanu (amorul e un lucru foarte mare), Sorescu (cafeaua neagră servită de iubită) etc. Poetul ne transmite parfumul și luminile sale interioare, abordând teme emblematice, simboluri mari ale universului de percepții și reprezentări umane, iubirea, moartea, copilăria
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
poveste: -Bunica din partea mamei trăiește! Ai mei sunt certați cu ea de mulți ani și îmi interzic să merg pe la ea, dar eu pe ascuns, merg uneori și o văd! Ea mă iubește mult și uneori în trecut, îmi făcea aluzie la o taină grozavă de care ai mei, se temeau să nu fie dată în vileag! De aceea nu vor, ca eu să merg pe la bunica! Am întebat-o de multe ori, despre ce taină e vorba, însă îmi răspundea mereu
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
dată în vileag! De aceea nu vor, ca eu să merg pe la bunica! Am întebat-o de multe ori, despre ce taină e vorba, însă îmi răspundea mereu, că voi afla când voi mai crește și nu cumva să scap vreo aluzie în fața mamei că e vai și amar! Cu vreo trei săptămâni în urmă, cam de când i-a intrat în cap mamei, să mă mărite cu urâtul acela și la atras și pe tata de partea ei cu ideea asta, eu
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
și maladive, spunea: „ Despre poet nu aflăm mare lucru nou și interesant. O mulțime de amintiri fără rost, redarea poetului de către o ființă cu totul inferioară, preocupată mai mult de dânsa și de soarta ei, decât acea a fratelui său ( aluzia era la Henrieta n.n.), o colecție întreagă de intrigi, de mahalagisme și de lucruri mici, care nu pot adăuga nicio iotă la viața nenorocitului poet”. A existat tendința de a reface portretul poetului și din scrierile autobiografice. Trăsăturile lui Toma
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
ziua la muncă. Atunci când se întâlnesc, își dau seama că sunt doi străini. Nu au ce să își spună. Ea și-a găsit între timp, pe altcineva. Și îl compară pe el cu celălalt. Și el știe de celălalt. O aluzie venită de la el este scânteia ce aprinde focul și face să iasă la lumină supărările mocnite. “Orice e mai bun decât singurătatea”? „Din greșeală în greșeală, spre victoria finală”, acesta era unul din sloganurile ce ne devenise familiar, pe vremuri
“GHIDUL RELAŢIEI DE CUPLU PE CARE ŢI-O DOREŞTI”, O CARTE DE ANCA MĂLUREANU DESPRE UN JOC ÎN DOI de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371032_a_372361]
-
obsesiv ori de câte ori are ocazia. Explicarea etimologiei și a sensurilor cuvintelor „ursitoare” și „moange” pentru cei doi extratereștri oferă autorului prilejul de a realiza două pseudo-eseuri în care jocul de cuvinte, calamburul își dau mâna cu gluma și ironia atunci când face aluzii fie la tare omenești, fie la tarele societății de ieri și de azi în care demagogia, arivismul și fuga după înavuțire sunt valorile cultivate cu obstinație, de către „foștii”, mai ales din „eșalonul doi”, care „au învățat cum să pună mâna
UN CICERONE INEDIT de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369452_a_370781]
-
de alegeri, semnificativă fiind aventura electorală a prostituatei Vasilisa de Buhuși, care candidează la Președinția țării sub deviza „O femeie bună pentru toți!”, campanie desfășurată sub semnul „iorguleților”, al covrigilor cu susan și bere, „că pe aici asta se cere”. Aluzia la falsificarea alegerilor, la trecerea dintr-o barcă politică în alta („La urcare, Vasilisa avea pantaloni roșii, la plecare, aceștia s-au decolorat, adică au căpătat culoarea oului de rață.”) la mijloacele necinstite de a obține voturi este întărită și
UN CICERONE INEDIT de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369452_a_370781]
-
vedere faptul că unul dintre personajele romanului Craii de Curtea - Veche este văzut a fi având acele trăsături pe care fiul crezuse a le fi observat la tatăl său, comparația, nedreaptă de altfel, fiind flagrantă și, mai ales evidentă prin aluziile la „schițe”, „maestrul” (aluzie la felul cum îl numea cu dragoste Alexandrina pe soțul său) și la cunoașterea lumii mahalalei. Este vorba despre Pirgu, căruia, odată ajuns scriitor, „i s-ar fi zis «maestrul», și-ar fi arvunit statui și
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
dintre personajele romanului Craii de Curtea - Veche este văzut a fi având acele trăsături pe care fiul crezuse a le fi observat la tatăl său, comparația, nedreaptă de altfel, fiind flagrantă și, mai ales evidentă prin aluziile la „schițe”, „maestrul” (aluzie la felul cum îl numea cu dragoste Alexandrina pe soțul său) și la cunoașterea lumii mahalalei. Este vorba despre Pirgu, căruia, odată ajuns scriitor, „i s-ar fi zis «maestrul», și-ar fi arvunit statui și funeralii naționale. Ce mai
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
ducea la excluderea, pentru totdeauna, a celui vinovat, din rândul acestui foarte respectat cin. Și aici se poate face o paralelă cu mai vechea practică a spargerii armoariilor. Putem afirma deci că, în societățile tradiționale, gradul militar, numit și rang (aluzie directă la originea sa nobiliară), avea un statut bine definit, demn de admirație și considerație, însă impunea multe restricții, răspunderi și responsabilități. Nimic mai firesc, pentru o demnitate ce-și avea obârșia în aristocrație (aristo crates, puterea celor drepți; gr.
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
anii urgiei comunismului, când mulți creștini înspăimântați de ororile sistemelor agresive din anii aceia grei, când au fost arestați și torturați cu sutele de mii, și au ajuns să-și făcă cruce în cerul gurii, de teama opresorilor atei. Făcând aluzie la fariseii și saducheii contemporani cu Iisus și la modul cum I-a certat Mântuitorul, Dan Puric - adevărat trezitor al conștiințelor neamului, adevărat misionar creștin modern - condamnă indirect: pasivitatea, neimplicarea intelectualilor, dar și pe guvernanții actuali, trimițând în acest sens
DRAGOSTEA CREȘTINĂ, DRAGOSTE JERTFELNICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370598_a_371927]
-
belgian așezat pe șoseaua principală DN 29, ce aparținea oficial de Tongrinne, însă casele făceau corp comun cu localitatea Sombreffe, comună de care aparținea administrativ satul Tongrinne. Domnul Bonte obișnuia să-mi spună că locuiește în Afumații de Belgique făcând aluzie la cuvântul “sombru” de la Sombreffe, care tradus în românește ar însemna fumuriu, închis la culoare etc. Așa că am traversat din nou intersecția, despărțindu-mă cu greu de cei doi falnici și înmiresmați cireși japonezi, promițându-le că voi reveni pentru
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370754_a_372083]
-
era necesar să se instituie un protocol de verificare a produsului, de către trei specialiști veniți din capitală! Unul verifică dacă corespunde din punct vedere artistic, altul dacă nu conține materiale radioactive, iar al treilea, un politruc, dacă nu reprezintă vreo aluzie ascunsă la conducător, partid, sau la bunăstarea țării. Ne dă și un exemplu: „Fiind o perioadă în care lipsa de ulei comestibil este simțită pe piață, floarea soarelui ar putea deveni un apropou periculos!” Și totuși, datorită timpului scurt, totul
FLOAREA SOARELUI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369652_a_370981]
-
să-și ascundă căscatul. - Filip, spuse atunci soția lui, în nici un caz nu-ți permit să te urci la volan în starea în care te găsești. O să cerem voie dumnealor să te odihnești măcar o jumătate de oră. Noi înțelegem aluzia. - Nu-i nici o problemă. Oricum s-a făcut târziu. Copiii noștri o să doarmă la vecinul Menașe, noi o să ne strângem nițel, îndată aranjăm paturile. Acum faceți repede un duș. Mâine dimineață, după micul dejun, n-aveți decât s-o porniți
SCHIŢE UMORISTICE (46) – DATORIA DE ONOARE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369749_a_371078]
-
un zâmbet larg, se apropie de Daniela, care se afla în brațele Emanuelei, îi luă mânuța și i-o sărută galant. Fetița chicoti veselă. - Mmm! Și ce frumos miroși domnișoară! - Bună ziua, domnule doctor! rosti Emanuela cu un ton ferm, pricepând aluzia și dorind să pună punct acestui asalt deranjant al doctorașului, chiar din primul moment. „Ce și-o fi închipuind el? O fi având impresia că eu, Emanuela, sunt o muierușcă proastă, care să se topească la farmecele lui și să
ÎN MÂNA DESTINULUI...( XIV ) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368063_a_369392]
-
de pagini. Caz rar la noi, Dorel Schor iese, de regulă, câștigător în lupta cu banalitatea, principalul inamic al zicerilor sapiențiale sau cu haz. Citez câte una din aceste bijuterii aforistice și nu mă satur să admir subtilitatea câte unei aluzii morale. De pildă: „Am două vești: una bună și una adevarată!”, „Vrei să pui degetul pe rană? Spală-ți, mai întâi mâinile!”. Mai sunt apoi și grăitoarele jocuri de contrarii: „Când e prezent, e in plus. Când e absent îi
CELE TREI TICHII FERMECATE ALE LUI DOREL SCHOR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368215_a_369544]
-
Relațiile dintre oameni fac și ele obiectul a numeroase ziceri: „Tu îl împingi din urmă și el ajunge înaintea ta.”, „Despre ce nu se poate vorbi, se șopteste sau se urlă”, „Cel care tace poate fi cu greu contrazis.” Alte aluzii fine țâșnesc din jocuri logice sau de cuvinte: „Daca te crezi foarte deștept, mai gindește-te!” După cum vedem, Dorel Schor cunoaște prețul cuvintelor și ponderea lor. Le cântărește cu balanța farmaceutică. Nu-și permite să risipească nici un cuvânt. Orice condeier poate
CELE TREI TICHII FERMECATE ALE LUI DOREL SCHOR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368215_a_369544]
-
dominată de senzualitate violență verbală și erotică debordantă, sună ciudat și aproape incredibil ca soții să-și se vorbească cu curtoazie și respect plin de politețuri fin nuanțate... În acest roman raporturile dintre Ari și Iulia abundă de drăgălășenii, de aluzii cuceritoare și complimentări. În toate gesturile pe care și le fac e o permanentă grijă de a nu-l supăra pe partener nici măcar cu o floare. La fel de surprinzător, pentru că e contrar modei la zi și trend-ului contemporan, limbajul personajelor
HEIDI S. SIMON: „DRAGOSTE TÂRZIE” de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368216_a_369545]
-
Vârtosu îmbină elemente specifice epicii tradiționale, cu altele țintind spere modern”, concluzionează obiectiv și încurajator doamna Bahna, despre cea de a patra scriitoare de pe aceste meleaguri cu adânci rezonanțe culturale naționale. După cum afirmă autoarea volumului „Dintre sute de femei...” - o aluzie probabil la „Dintre sute de catarge” a avut grijă să nu se oprească asupra unei autoare mai mult sau mai puțin cunoscute prin vastitatea creației lor. „Scriitoarele pe care le-am pomenit creează o proză viguroasă, care, de pildă, lecturată
PREZENŢE FEMININE ÎN SCRISUL ROMÂNESC”, SEMNAT DE MIOARA BAHNA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362732_a_364061]
-
Vârtosu îmbină elemente specifice epicii tradiționale, cu altele țintind spere modern”, concluzionează obiectiv și încurajator doamna Bahna, despre cea de a patra scriitoare de pe aceste meleaguri cu adânci rezonanțe culturale naționale. După cum afirmă autoarea volumului „Dintre sute de femei...” - o aluzie probabil la „Dintre sute de catarge” a avut grijă să nu se oprească asupra unei autoare mai mult sau mai puțin cunoscute prin vastitatea creației lor. „Scriitoarele pe care le-am pomenit creează o proză viguroasă, care, de pildă, lecturată
PLECĂCIUNE DOAMNELOR de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353357_a_354686]