25,745 matches
-
definitorii pentru istoria de atunci și de acum a României, au amprentat profund destinul națiunii și al Familiei Regale a României. Principesei i-a fost evocată istoria României, începând de la nivelul de înțelegere al copilăriei, până la vârsta când avea capacitatea analitică și a putut să-și vadă din tabloul narativ al Reginei-Mamă, țara pe care Majestatea Sa Regele nu a îndepărtat-o din gând nicio clipă din viață. Regina-Mamă ilustra cu tristețe personalitatea Regelui Carol al II-lea, se confesa îngândurată
TIMP, DESTIN, VOCAŢIE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361631_a_362960]
-
atari situații, lectorul e obligat să gândească, să mediteze și chiar să se pună în locul scriitoarei, pentru rezolvarea situației. Pe de altă parte, grija de a nu omite nici un amănunt din descrierea fișei medicale în urma biopsiei, ar putea părea excesiv analitică, cu informații de uz personal, și ar încărca memoria cititorului, prea puțin interesat de detaliu. Totodată aflăm amănunte din sistemul medical german și grija față de pacientul aflat experimental sub tratament, în corelație cu gravitatea bolii, conform unor cercetări recente efectuate
FRAU MOVIE, DE VIOLETA DĂNĂILĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361645_a_362974]
-
imagini și idei. Ducându-și existența într-un mediu cultural exact, Milena Munteanu știe să stăpânească exuberanța în fața imaginilor locurilor vizitate, poate să-și tempereze emoția prin meditație, prin căutări, prin introspecție, prin sondări spirituale. Totul pare supravegheat de duhul analitic. Însemnările sale au la bază o documentare riguroasă, dar nu încarcă textul cu date care să te trimită cu gândul la reclame turistice, nu sunt lipsite de căldură și înțelegere umană, nu sunt impersonale, se reflectă și pe sine în
MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351862_a_353191]
-
pe aproape? Propunerea de a lua cina împreună, venită într-o seară din partea lui, păru firească, ca și cum această eră direcția în care trebuiau să se îndrepte lucrurile. Diana se trezi că acceptă, înainte chiar de a i se activă spiritul analitic. De ce ar fi făcut-o până la urmă? Analiza ar fi privat-o, cu siguranta, de plăcerea timpului petrecut în compania actorului. După prima cină, urma a doua, încă una, apoi începură să aibă tabieturi comune, extinse și la alte zone
(I) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352228_a_353557]
-
nici o șansă unei relații. Poate că el nici nu o vedea că pe o posibilă relație. Din păcate ea nu o putea trata că pe o simplă amiciție. I se înșuruba în suflet un atașament periculos, iar în mintea să analitică, începuse să-și facă tot mai mult loc persoana lui. Decise deci să nu mai participe la astfel de întâlniri și, hotărând că e timpul să se ocupe de contractele cu Germania, Diana pleca din țară pentru o săptpmână. Ideea
(I) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352228_a_353557]
-
De ce nu, răspunse Bârnă, ai toate calitățile pe care le-ar putea avea o soție și chiar mai mult. - Asta însemnând... - Da, bineînțeles. Teatral. Ireal. Și totuși i se întâmplă ei. Undeva, însă, într-un colț al superbei sale minți analitice, o voce măruntă urlă “Nu va ieși bine! Nu va dura! Acum e momentul să te răzgândești!” Dar era prea măruntă și țipatul prea firav, așa că nu-l bagă în seamă, lasă speranțele să năvălească fierbinți, odată cu trezirea femeii din
(I) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352228_a_353557]
-
1930,Zilele și nopțile unui student întârziat, care a văzut lumina tiparului în 1934, Donna Alba, în 1935, au ca structură narativă principală o tendință a imaginarului psihotic și a conturării trăirilor trupești în patima chemării sângelui. Literatura sa este analitică cu elemente stranii în comportamentul personajelor cu o atmosferă a derutei, a geloziei, a cinismului și suportabilității erotice, glisând, nu de puține ori, spre masochism și agresiune sadică. Locotenentul Ragaiac din nuvela Rusoaica, Andrei Lazăr, din , Mihnea Băiatu, din Zilele
DIMENSIUNEA PSHIPATOGRAFICĂ ŞI DE OBIECTIVIZARE ÎN PROZA LUI GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352306_a_353635]
-
din țară”. Cu un punct de vedere original, scriitorul și istoricul Viorel Roman are o mare și valoroasă capacitate de a analiza și interpreta istoricește actualitatea și, cu o amplă cunoaștere politică și o critică obiectivă lucida, face un exercițiu analitic asupra societății romanești raportate la fenomenul european și la cel mondial. În „Statul și Biserica, 2014”, citim: „Privit din Centru, realitatea românească nu se deosebește de cea din alte țări de la Periferie. Altele sunt firește, perspectivă și speranța Periferiei, raportându
BISERICA-STATUL de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/352291_a_353620]
-
rară capacitate de expresie - devin file ale unui jurnal itinerant, prin care autorul reușește să dea sens și valoare propriilor sale convingeri. Rememorând trecutul, dar dovedindu-se pe deplin ancorat în prezent, George Nicolae Podișor dispune de un variat instrumentar analitic, având privilegiul de a putea compara ierarhiile valorice ale diverselor epoci și de a stabili o nouă ierarhie a valorilor, printr-un minunat exercițiu de investigare. Concluzionând, se poate spune că prezența sa în peisajul cultural contemporan este una necesară
SINCERE CONDOLEANŢE FAMILIEI ÎNDOLIATE ŞI ZBOR LIN CĂTRE PATRIA ÎNGERILOR, GEORGE NICOLAE PODIŞOR! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352448_a_353777]
-
concursul de eseuri ! PILDUITOR !!! ROMÂNIA MEA: „ȚARA CONTROVERSELOR!” LOCUL ÎNTÂI DIN 52 DE PARTICIPANȚI. CÂȘTIGĂTOAREA CONCURSULUI DE ESEURI „ROMÂNIA MEA” Mi se spune că sunt un copil îndrăzneț aflat pe treptele maturizării... Frumoasă caracterizare... Mă simt cuprinsă de un vârtej analitic și mă gândesc că aș putea să decupez scurte fragmente de viață autentic românească, într-o dimineață frumoasă de vară. De comun acord cu gândurile mele, mai ridic odată binoclul și privesc în zare pentru a da frâu liber vocii
O ELEVĂ DE MODĂ VECHE , CUM NU CREDEAM SĂ MAI EXISTE PE BĂNCILE ŞCOLILOR DIN ROMÂNIA! de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351421_a_352750]
-
de pe o stradă anume, locuiesc într-un bloc, fost gri, actualmente colorat fără nicio noimă, colț cu maneaua vecinului de la parter și cu bormașina celui de la 3 care sparge și meșterește de cel puțin un an. Mă uit în oglindă analitic, cred că arăt bine, părul îmi cam face figuri, dar deja nu-l mai iau în seamă. Cobor scările prudent, mi-e teamă să nu alunec, a spălat proaspăt femeia noastră de serviciu. La capătul culoarului deja zăresc aceleași siluete
O ELEVĂ DE MODĂ VECHE , CUM NU CREDEAM SĂ MAI EXISTE PE BĂNCILE ŞCOLILOR DIN ROMÂNIA! de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351421_a_352750]
-
realitate. Și după cum spunea cineva că “realitatea este doar un aspect al probabilității”, atunci și creativitatea o putem supune acestei legi. Chintesența creativității suntem noi, restul fiind doar o încercare de a înțelege această axiomă printr-o gândire sintetică sau analitică, ambele potrivite în cazul de față. Rămân la părerea că dorința de a-ți dovedi într-un fel sau altul capacitatea creativă este un impuls homeostatic spre a fi noi înșine și a excela în această postură. „Trăim într-o
PĂRĂSIT DE CREATIVITATE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350812_a_352141]
-
esența? Aici e aici! Cred că pentru poetă aparența și esența sunt sinonime, cu alte cuvinte, acestea reprezintă aceeași curgere heracliteană, neexistând, în existența noastră efemeră, repere absolute, eleate (Dumnezeu, suflete nemuritoare, iubire absolută, artă eternă etc). Eugenia Țarălungă cercetează analitic (avalanșă de organe, țesuturi și nume proprii - bărbătești, firește - culese din anatomia umană, stau mărturie), mărunțind existența până la mici unități de percepție; dialoghează cu semenii; descrie faptele oamenilor dar nu le comentează/judecă. Cu bună știință, rămâne captiva condiției umane
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
arhetipuri, Cumpene pe iris, Ciutura de cristal; Livada de oțetari, Lunga vamă a tăcerii, Casa fără ferestre, Lunga vamă a tăcerii, Lumină cât să vezi, Războiul lui Puf, între 1999-2011; critică literară, două cărți: Revelația și relevanța textului literar, critică analitică, Ion Barbu - categorii abisale matematice, critică carteziană, între 2010-2011. În curs de tipărire, un nou roman, Moșia. Este membru al Uniunii scriitorilor din România, stagiar, din 2011, Filiala Sud - Est. Membru al Societății literare C. Negri, din 1998. A publicat
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
astăzi. Citiți, meditați, considerați. Fiind vorba de date istorice, documente istorice, puse la dispoziția cititorilor de limbă româna, voi păstra subtitlurile capitolelor folosite de autor, subliniind doar esențialul lor, dar îmi permit să adaug idei și comentarii personale, critic și analitic. Prima campanie transilvaneană 1918-1919(paginile 76 - 86) La început , autorul face o scurtă biografie a evreului ardelean Bela Kun (și-a auto maghiarizat numele din Kohn) care, fiind prizonier în Rusia între 1914-1917, a devenit comunist și s-a înrolat
LARRY L. WATTS: „FEREŞTE-MĂ, DOAMNE, DE PRIETENI ... ” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351137_a_352466]
-
evaluarea hermeneutică a profilului existențial - poetic bacovian, exegeta se sprijină în pătrunzătoarea ei demonstrație pe nume autorizate ale gândirii europene și nu numai ( ... ), citând însă și nume românești”; 4. „Lucrarea conține idei remarcabile, unele chiar insolite, înserate într-o evoluție analitică de mare intuiție și abilitate hermeneutică”. Apoi, îngrijitoarea ediției, descoperă latura spengleriană a autoarei tocmai acolo unde aceasta consideră geografia și istoria ca mediu determinant, totul pornind de la un spirit al locului (spiritus loci ) european și unul occidental la marginea
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
prea sensibilă, poate, ca un suvoi greu de stăvilit, o fântână de curiozitate și nedumerire, copilul găsește în mama sa leacul febrei sale de a cunoaște și nu oricum: nu pot să țin minte decât ce înțeleg, deci o fire analitică, devenit peste ani Emanuel Iovi, fostul profesor, dresorul de himere, călător prin cotloanele scrisului,căutător de pulberi siderale prin policromia gândurilor. Felul de a fi al mamei, blândă și iubitoare, îl făceau să treacă peste lipsuri: Erau și zile seci
TRAIAN GHE. CRISTEA de TEO CABEL în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345706_a_347035]
-
dogmatică și morală, pe care le examinăm în această expunere, unii cred că trebuie să se transmită corect elevilor sensurile (noțiunile) dogmatice și morale ale creștinismului, în timp ce alții că trebuie să-i învețe cum să devină oameni buni. În programa analitică de Gimnaziu în Grecia scopul lecției de religie în clasa a treia (clasa a IX-a în România) este: Să-i inițieze pe adolescenții în dogmele fundamentale ale Credinței Ortodoxe, ca să învețe ce trebuie să creadă. Să fundamenteze teoretic și
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
Cultul ortodox. b. Dogmele credinței ortodoxe: revelații ale vieții Din cauză că scopul se leagă direct cu conținutul lecției, nu e posibil să dăm corect conținutul, dacă nu pornimde la scopul corect. Și din cauză că scopul, cel puțin așa cum este formulat în programa analitică, e destul de discutabil, vom începe de la observațiile noastre despre el. Ca prim scop în parte al predării lecției de religie în clasa a treia a Gimnaziului se prezintă ca „să-i inițieze pe adolescenții neliniștiți în vârstă de 15 ani
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
și duhul ce trebuie să caracterizeze lecția de religie, în deosebi lecția de morală creștină, este duhul libertății și reînnoirii în Hristos . În acest punct trebuie să observăm că scopul lecției de morală creștină este formulat foarte corect în programa analitică a clasei a treia de Liceu, când se spune că este „îndrumarea tânărului om de a accepta în mod liber chemarea lui Dumnezeu, de a trăi printr-o cunoaștere conștientă viața în Iisus Hristos în spațiul Bisericii și Tradiției Ortodoxe
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
autorul să le eternizeze în operă! Cît despre cursurile de vară ale centrului cultural, ele se vor ține pe punte și pe dealuri, la umbră și la soare, în apa cea răcoroasă cît și în desișurile molcome ale pădurii. Fișe analitice, texte grilă, sinteze și diplome la sfîrșitul cursurilor, inscripționate pe o coajă de copac. Referință Bibliografică: PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN - CAP 4 / Ioan Lilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 318, Anul I, 14 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
CAP 4 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356356_a_357685]
-
fapt și ultima de până la reforma din 1948, după care elevele trec la școala elementară de 7 ani. Așadar, existența gimnaziului unic este doar de trei ani, din 1945 până în 1948, el funcționând în localul centrului permanent până la lichidare. Programa analitică se va conduce după cea a unui liceu teoretic din acea vreme. Profesorii cu studii corespunzătoare n-au avut decât pe Maria Mănescu (franceză) în 1947/48), Georgeta Dănescu (lucru de mână, 1947/48), Cecilia Brănescu (română, 1948/49) și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
publicul este derutat, mistificat, sedus, și cum se mai spune pe la noi:”dus de nas “. Pentru cei obsedați de succes- literar în speță și cu orice preț-, cei din jurul autorilor celor două Istorii ale Literaturii Române, un mic duș rece analitic și metodic le poate fi cum nu se poate mai util. ceea ce nu înseamnă că succesul nu are și unele aspecte pozitive, obiective și legitime.Succesul poate fi privit simultan din două direcții diametral opuse.Fapt ce-l relativizează fără
RELATIVITATEA SUCCESULUI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355767_a_357096]
-
ușure. Grauri , gaițe și presuri, Basme, vechi povești, eresuri. După umbră să știu ora, La-ndemâna tuturora, Clipa să-și suspende zborul Șisă murmure izvorul. Bat potecile alene, Din poieni culeg catrene, Vântur frunzele uscate, Pace și singurătate. Lapidar și analitic: Parc-aș fi în neolitic! Gândul străpungând mistere, Pașii uriași prin ere. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Evadare, de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 272, Anul I, 29 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
EVADARE, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355913_a_357242]
-
soldată cu moarte, cu sfârșitul inevitabil. Pe tema ovoidului, în creația lui Brâncuși, se comentează că el avea să realizeze forma pură, liberă de orice gravitate terestră, o formă atât de liberă în propria ei viață ca aceea a geometriei analitice ( “Începutul lumii”) : forma este simplă, perfectă - un ovoid clasic, de bronz, cu suprafața lustruită, în așa fel încât acționează ca o oglindă. Astfel, în adâncul Începutului Lumii se oglindește privitorul, cu propriul său univers imediat. Materialul efemer se reflectă în
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]