7,050 matches
-
Intelligence in the Second World War: Its Influence on Strategy and Operations (Cambridge University Press, New York, 1979), vol. 1, anexa 9 („Intelligence in advance of the GAF Raid on Coventry, 14 November 1940”), pp. 528-548. 21. Pentru a face o analogie, vă puteți imagina că vă confruntați cu un set de grafice care nu au nici inscripții și nici gradații pentru axele x și y și că vi s-a comunicat doar natura fenomenului ale cărui diferite aspecte sunt prezentate în
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Simon, François Mauriac ș.a., derivată din specificitatea poeziei moderne care, ca și romanul poetic, nu comunică informații, nu instruiește, nu descrie și nu povestește. Într-o astfel de literatură - afirmă exegeta - deschiderea permanentă este programată, ca și obținerea obscurității prin analogii și simboluri, ca și tendința autoreflexivă și relativizarea viziunii prin pluralitate spațio-temporală ori fenomenologizarea răsfrângerii esențialiste. Toate, descoperiri mai vechi ale literaturii, radicalizate însă de novatorii contemporani. Această schiță va fi dezvoltată în Romanul poetic (1977) pe o plajă extinsă
MAVRODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
popor, București, 1876; Irod național, Roman, 1895. Traduceri: F. Ph. Wilmsen, Prietenul tinerimei, Iași, 1856. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 221-223; Alex. Epure, Profesorul Gh. Melidon, Roman, 1943; Ist. lit., II, 758-759. Dicț. lit. 1900, 560-561; Faifer, Semnele, 146-147; Mănucă, Analogii, 233-237; Dicț. scriit. rom., III, 168-170. F.F.
MELIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288084_a_289413]
-
întâmpină oricine dorește să aibă o percepție globală a gândirii sale. În afară de faptul că lipsa unor ediții serioase ale scrierilor sale îngreunează teribil munca de interpretare, în plus, preocupările sale se dispersează în sfera gramaticii și a retoricii (etimologii, diferențe, analogii, glose) și acest lucru conferă întregii sale producții un caracter aproape impersonal; aceasta pare a fi exclusiv fructul unor compilații unde sunt juxtapuse adesea izvoare sacre și izvoare profane; pe deasupra, s-au pierdut corespondența și omiletica sa. Toate acestea fac
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
la Logos în afara situației determinate de economia întrupării, cum sunt suferința, slăbiciunea, strigătul pe cruce. El a suferit cu carnea sa, natura divină rămânând neatinsă, într-un fel pe care rațiunea umană nu-l poate pricepe; ca să ofere o vagă analogie, Chiril recurge la imaginea fierului înroșit în foc: dacă acesta primește o lovitură, fierul e cel afectat nu și focul care l-a pătruns. Problema kenozei și a implicațiilor sale este dezbătută îndelung în ultima parte a dialogului care se
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
după care se trece la discutarea termenilor ce pot fi folosiți pentru a vorbi despre umanitatea Logosului divin. Autorul insistă asupra uniunii (henôsis) Logosului cu natura umană, superioară oricărei posibilități omenești de a concepe unirea dintre două entități (ca o analogie imperfectă este acceptată doar cea exprimată prin raportul dintre cărbune și focul care îl face să ardă), cele două naturi rămânând totuși distincte (asynchyta). Ca de obicei, Chiril respinge în mod explicit opinia celor care concep întruparea ca un act
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
unirea sufletului cu trupul nu derivă din natura proprie a acesteia, ci se produce prin voință divină, în timp ce pentru Leontie din Ierusalim trupul și sufletul sunt unite printr-o necesitate naturală. Acest lucru îi permite primului să se folosească de analogia cu ființa umană pentru a explica relația dintre divin și uman în Cristos; în schimb, cel de-al doilea renunță complet la un asemenea procedeu. Bibliografie. Ediții: Contra monofiziților: PG 86/2, 1769-1901. Contra nestorienilor: PG 86/1, 1400-1768. Studii
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
pentru că de comportamentul lor depinde viața Statului roman și a Bisericii. Această convingere era răspândită și în cultura păgână, de exemplu la retorul Temistios, un literat foarte influent la curtea din Constantinopol. Poate istoricul intenționa să propună din nou, prin analogie cu concepțiile păgâne referitoare la idealul perfectului „suveran”, o concepție referitoare la „bunul împărat” creștin. În orice caz, atenția sa e îndreptată mai cu seamă spre tulburările din sânul Bisericii și, cu toate acestea, când povestește luptele dintre ortodocși și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Eminescu ar ilustra astfel tentativa (eșuată) a veacului pozitivist de a (re)cuceri „mitul interiorității”. Capodopera eminesciană e radiografiată în sine și în contextul întregii opere, ca depozit de mituri și de simboluri culturale, dar și într-o rețea de analogii, uneori neașteptate (de exemplu, cu Madame Bovary de Flaubert). Cartea a fost controversată, comentariile pendulând între elogiu (N. Steinhardt) și desființare (George Munteanu). O interpretare inedită încearcă G. și în cazul prozei lui Mateiu I. Caragiale, comentată ca organic „triptic
GORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]
-
același tip cu cea pe care Huntington o oferă politicienilor occidentali ca soluție impracticabilă la sfârșitul „războiului rece”, într-o formă, desigur, adaptată. Diferența dintre cele două paradigme, ambele create în secolul al XIX-lea, poate fi ilustrată printr-o analogie extrem de contemporană. Potrivit lui Marx și Toffler, superioritatea capitalismului constă în capacitatea sa de a produce mai eficient decât oricare altă economie. Eficiența superioară - care este o condiție suficientă pentru economie - nu este însă o condiție suficientă și pentru civilizație. Marx
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
partid Începând din anii ’50, concomitent cu deschiderea porților universităților pentru „fiii poporului” și cu declasarea relativă a reprezentanților fostelor elite intelectuale, a condus la controlul spațiului universitar de către instituțiile de partid și la promovarea rapidă a noii elite. O analogie cu mișcarea academică sub Vechiul Regim În Franța, așa cum a fost analizată de Nathalie Heinich (1993, p. 11), relevă că, Într-o măsură comparabilă, este vorba despre o reacție față de modelul universitar tradițional și criteriile sale de selecție. Școlile de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
acest sens „contra universități”, dar, spre deosebire de academiile clasice, unde admiterea se făcea pe bază de cunoștințe, În dublu sens, de competențe intelectuale și de relații mondene, școlile de partid aveau În primul rând un caracter birocratic din cauza obligativității acestor studii. Analogia cu ordinea feudala a ordinii politice din societățile controlate de partidele comuniste este destul de frecvență și permite Înțelegerea uneia dintre dimensiunile procesului de autonomizare a elitelor intelectuale, inclusiv În domeniul științelor sociale (desprinderea de Învățământul de partid), cât și a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
apariție a „oamenilor politici de profesie”, care obțin puterea În cadrul unei democrații, cu pluripartidism și piața electorală, de sistemele bazate pe violență, precum nobilimea din Evul Mediu, fie de partidele revoluționare, observând contradicția fundamentală căreia acestea Îi erau prizoniere. În analogia să cu partidele din orașele medievale, cel al Ghelfilor și cel al Ghibelinilor, a căror organizare militară se sprijinea pe o armată de cavaleri În care nobilii ocupau posturile de conducere, Weber constată mai Întâi o serie de caracteristici comune
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
consolidarea lor. Dimpotrivă, angajarea intelectualilor militanți comuniști, unii În condițiile excepționale ale războiului și rezistenței, este denunțata a posteriori drept parte a unui complot internațional vizând subordonarea intelectualilor și culturilor naționale puterii Kominternului. Funcțiile politice ale câmpului literar transpar În analogiile posibile dintre reconversiile care au avut loc după 1989 sau chiar Inainte În țările care au cunoscut un regim de dictatură comunistă cu cele ale autorilor compromiși sub regimurile fasciste. Discreditarea urmată de abandonarea oricărei luări de poziție ideologică, consacrarea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
au apărut noii ideologi și ideologiile nonsau anti-comuniste au fost reabilitate. Această schimbare de statut a producțiilor ideologice este o consecință directă a democratizării politice și a schimbărilor structurale intervenite În câmpul intelectual după 1990, inclusiv prin politizarea intelectualilor. Prin analogie cu definiția câmpului politic propusă de Christian de Montlibert (1997), am reținut drept axioma a acestei lucrări faptul că câmpul ideologiilor se deosebește de alte câmpuri prin eterogenitatea capitalurilor ce pot conduce la constiuirea unui capital specific. Teorii și concepte
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mărește probabilitatea ca partenerii să se angajeze expresiv-emoțional într-o relație mai de lungă durată. Oricum, e greu de admis că o relație de permanență între femei și masculi ar fi posibilă fără intervenția altor factori decât cel pur sexual. Analogiile cu lumea animală sau cu manifestările superioare imediat precedente omului și căutarea rădăcinilor unor comportamente umane în comportamentele acestora sunt contestate de mulți sociologi și antropologi. Faptul că omul ca animal are o calitate specială, rațiunea, și trăiește într-un
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
efectul „greu de cucerit”" Date empirice (experimentale și de anchetă) relevă că intervenția de opoziție a părinților în cristalizarea și sedimentarea unor prietenii și iubiri, precum și în încheierea de căsătorii are de multe ori rolul de a le consolida. Prin analogie cu vestita poveste de dragoste din Italia medievală, efectul a fost numit „Romeo și Julieta”. (O piesă de teatru americană contemporană, Fantasticii, are ca subiect acest efect. Doi tați care doreau neapărat să-și căsătorească fiica și fiul între ei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cazul familiei funcționează un model asemănător celui al cunoscutei teorii a ierarhiei motivelor lui Maslow, adică faptul că intră în acțiune condiții de reușită pe măsură ce sunt satisfăcute cele de bază (sex, confort etc.). Desigur, ar fi vorba doar de o analogie sugestivă, pentru că dacă Maslow se referă la motivația individuală, în familie avem de-a face cu interacțiunea (conviețuirea) a cel puțin doi membri. Iar dacă teoria ierarhiei motivelor este valabilă doar ca o tendință statistică în sens foarte general, cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o strânsă conexiune, în funcție de activitate și context, una este dominantă. Metafora se adresează preponderent celei drepte, fiindcă metafora presupune o gândire analogică, și nu una digitală (discret-numerică). Dincolo de considerațiile neurologice, apare evident că metafora, în înțelesul ei larg (parabole, fabule, analogii, mituri, anecdote, dar și gesturi și obiecte metaforice), are o înaltă semnificație în psihoterapie, în procesele de redefinire și reîncadrare a problemei, în schimbarea percepției celuilalt, în optimizarea comunicării, în schimbarea comportamentelor, până la urmă. Aceasta deoarece în fața materialelor metaforice - verbale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
auzit adeseori este că America duce greul și pentru Europa. Voci mai temperate recunosc probabil că există un rol pentru ambele modele strategice de politica externă și de securitate și ca ele ar putea fi chiar complementare - un fel de analogie În domeniul politicii externe la modelul polițist bun-polițist rău. Ideea este ca Statele Unite ale Americii, cu un potențial militar superior, să-și folosească dominația necontestată pentru a acționa ca un profesor sever, pedepsind pe răufăcători pentru Încălcările și comportamentul lor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
format din mai multe creaturi”43. Dacă această descriere a structurii vieții pare remarcabil de asemănătoare „rețelei Europa” cu straturile ei de rețele implantate - localități, regiuni, organizații ale societății civile, diaspore culturale, companii transnaționale, state membre, Uniunea Europeană și instituții globale - analogia este corectă. O nouă știință este pe cale de apariție - al doilea Iluminism -, ale cărei principii operaționale și premise sunt mai compatibile cu modelul de gândire bazat pe rețea. În timp ce vechea știința este caracterizată prin detașare, expropriere, disecție și reducție, noua
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
surse de energie care pot fi reînnoite, odată cu jumătatea secolului XXI”49. Atunci când președintele Prodi a anunțat inițiativa Europeană În privința hidrogenului, el a spus că va fi următorul pas esențial În integrarea Europei după introducerea euro. Prodi a făcut o analogie cu programul spațial american din anii ’60 și ’70, al cărui efect multiplicator a ajutat la apariția economiei de Înaltă tehnologie din anii ’80 și ’90. Planul european este implementat cu un sentiment al istoriei. Marea Britanie a devenit prima putere
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
procesele de apărare și manifestare a eului, stima de sine. Conținutul atitudinilor este legat de aceste mecanisme doar mijlocit. De asemenea, atitudinile nu sunt prin ele însele standarde (criterii) ale conduitelor noastre, în vreme ce valorile au prin excelență această funcție. Prin analogie cu structura (factorială) ierarhică a personalității în general, am putea considera că și profilul axiologic al indivizilor are o asemenea formă: situate în centru și deasupra, valorile ca principii generale despre dezirabil se transcriu în norme și atitudini, iar atitudinile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o dată cu acul, și glanda cu venin, pierzându-și astfel viața. Dar mirosul, asemănător celui de banană, emanat din extremitatea acului va declanșa un atac întețit al altor albine în același punct; multe vor muri, colonia - inclusiv regina - va rămâne.) Oricâte analogii sau chiar mecanisme formale s-ar evidenția între nivelul uman și cel infrauman, rămâne problema crucială epistemic și tulburătoare uman, și anume dacă datul conștiinței nu aduce ceva fundamental diferit în ceea ce privește altruismul: în prima împrejurare el este „instinctiv”, în cea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
reificării lumii sociale, iar dereificarea pare a fi o achiziție mai târzie a istoriei omenirii și a mentalității indivizilor (Berger și Luckmann, 1967). Obiectivitatea valorilor implică și discutarea suportului lor material. Un posibil răspuns este a trata relația axiologică prin analogie cu cea a cunoașterii (Kallos și Roth, 1968), astfel încât purtătorii materiali ai valorilor apar obiectele, fenomenele, situațiile, prin semnificațiile lor axiologice. Același obiect poate fi purtător al mai multor valori și poate fi, de asemenea, obiect ontologic sau gnoseologic, în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]