1,480 matches
-
se pot mișca singure și pot ieși chiar prin orificiul anal, târându-se pe corpul gazdei și în așternut, până se usucă. Pe marginile laterale a proglotei se află "cordoane nervoase laterale principale". La marginea posterioară a fiecărui proglot, o "anastomoză nervoasă" transversală, circulară, leagă toate cele zece cordoane nervoase între ele. Sistemul excretor este format din numeroase organe terminale, ale căror capilare se adună în două perechi de "vase colectoare longitudinale (canale excretoare laterale)", situate la marginea proglotelor, o pereche
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
spre fața ventrală și o pereche spre fața dorsală. "Vasele ventrale" sunt mai groase decât vasele dorsale. Ele se reunesc între ele, în fiecare proglot, prin câte un "canal excretor transversal" care trece prin marginea posterioară a proglotului, paralel cu anastomoza nervoasă. La extremitatea terminală a strobilului, vasele colectoare longitudinale se termină deschis pe ultimul proglot, în mod diferit, după specie. La "Taenia solium", canalele excretoare converg într-o "veziculă urinară". Când primul proglot se maturează, îmbătrânește și se rupe, vezicula
Proglotă () [Corola-website/Science/333632_a_334961]
-
tarsian în partea laterală a sinusului tarsului, unde se anastomozează cu artera sinusului tarsian, formând o frondă (panglică) vasculară abundentă sub colul talusului. "Artera deltoidiană" este o arteră esențială care irigă 25-50% din fața medială a corpului talusului și care prin anastomozele intraosoase poate iriga o zonă mult mai mare. Ea îmbrățișează fața internă a ligamentului deltoid al gleznei. Această arteră provine de obicei din artera canalului tarsian. Uneori ea se desprinde direct din artera tibială posterioară; mai rar, ea pornește din
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
Arteria dorsalis pedis"), o continuare a arterei tibiale anterioare, trimite ramuri pentru fața superioară a colului talusului. "Artera sinusului tarsian." Aceasta artera mare este este prezentă constant și se anastomozează întotdeauna cu artera canalului tarsian. Ea este formată dintr-o anastomoză a unei ramuri a arterei dorsale a piciorului cu ramura perforantă a arterei peroniere ("Ramus perforans arteriae fibularis"). Artera sinusului tarsian trimite direct mai multe ramuri în talus irigându-l abundent lateral. "Artera peronieră" numită și "artera fibulară" dă ramuri
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
stomacul sau/și cu digestia, cu acțiunea sucurilor gastrice sau în relație cu pepsina). În literatura românească denumirea de ulcer peptic (în franceză "ulcère peptique", în engleză "marginal ulcer", "anastomotic ulcer") este rezervată strict ulcerului postoperator recidivant al gurii de anastomoză care survine după o gastroenterostomie (gastroduodenostomie, gastrojejunostomie) sau gastrectomie, practicate de obicei în ulcerul gastric sau duodenal. Ulcerul gastroduodenal reprezintă o leziune în mucoasa stomacală, în prima parte a intestinului subțire sau, ocazional, în partea de jos a esofagului. Un
Ulcer gastroduodenal () [Corola-website/Science/337217_a_338546]