8,737 matches
-
zece, cel mult cincisprezece elevi, care vor plăti o cotizație de zece franci pe semestru. Acești bani sunt destinați pentru înzestrarea bibliotecii. 2. Admiterea în laborator se face după un examen la care se cer: a. Cunoștinți de fizică elementară, anatomie și fiziologie. b. Cunoștinți de fizică elementară: teoria ondulațiunilor, optica, acustica și electricitatea. i. Se primesc studenți de la Medicină, de la Facultatea de fizico-matematice și de la Facultatea filosofică. 3. Lucrările experimentale din Laborator sunt împărțite în grupe. Fiecare grupă se ocupă
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
fiziologică a funcționării psihicului uman: Cursul asupra neurologiei creierului; Cursuri de fiziologie, histologie, morfologie animală; Natura sistemului nervos; Optică și acustică psihologică; Biologie celulară; Psihologie fiziologică; Introducere în Psihologie fiziologică aprofundată; Psihofizica celor cinci simțuri, a timpului și a spațiului; Anatomia și fiziologia sistemului nervos și a organelor de simț; Psihologie fiziologică; Lecturi și lucrări de laborator asupra anatomiei și fiziologiei sistemului nervos în raporturile lor cu problemele psihologiei. V. Cursuri dedicate istoriei psihologiei: Istoria psihologiei, Istoria teoriilor psihologice de la Locke
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Optică și acustică psihologică; Biologie celulară; Psihologie fiziologică; Introducere în Psihologie fiziologică aprofundată; Psihofizica celor cinci simțuri, a timpului și a spațiului; Anatomia și fiziologia sistemului nervos și a organelor de simț; Psihologie fiziologică; Lecturi și lucrări de laborator asupra anatomiei și fiziologiei sistemului nervos în raporturile lor cu problemele psihologiei. V. Cursuri dedicate istoriei psihologiei: Istoria psihologiei, Istoria teoriilor psihologice de la Locke pâna la Wundt, Teorii psihologice recente, Lectură rapidă a psihologiei germane, Psihologie istorică, Probleme de psihologie aplicată, Psihologie
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Istoria Medicinei. Ele oferă date certe asupra medicinii Egiptului Antic, pe specialități și specialiști în boli de ochi, gât, dinți, stomac etc. în diferite centre egiptene existau școli de medicină și inițiere în asistența sanitară. Cunoștințe generale dar și speciale: anatomie, morfopatologie, chirurgie, traumatologie etc. În Egipt domina noțiunea integralistă asupra corpului uman, în care rolul coordonator îl avea sângele, care difuza în întreg organismul principiul provenit din aer, pneuma. Concepția pneumatică este prezentă în diversele scrieri egiptene dar în Papirusul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
îmbălsămare ei scoteau organele interne, le igienizau și le așezau într-un vas al cărui capac avea în miniatură capul zeului protector, Osiris, Ré (Ra). Căutători ai sâmburelui vieții, medicii egipteni operau fără a lăsa probe de aprofundată cunoaștere a anatomiei umane, deși tehnica mumifierii nu dădea greș în competiția cu timpul. Produși chimici, licori, mirodenii, bandaje, uleiuri, totul era folosit cu grijă și pricepere în dorința înveșnicirii. Inima, organ central, situat în spațiul sufletului și vital prin excelență, se bucura
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
interesul filosofului moralist privind organismul uman. La moartea lui Hippocrat (377 î.Chr.), Aristotel avea 7 ani. Magistrul lui Alexandru cel Mare și fondatorul Lyceului, enciclopedistul macedonean, născut în orașul Stagyr, era fiul medicului Nicomakes. Aristotel a manifestat pasiune pentru anatomia, fiziologia organismului uman și a scris despre originea vieții, embriologie, dar și pentru sufletul său. în De Anima, studiu psihologic, își încununează eroii ca și maeștrii săi, Socrate și Platon, de caracter, virtute și lege morală. Unii îl consideră chiar
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
puțin cunoscuți — doar în medicina alexandrină mai cităm pe Philinos din Cos și Serapion din Alexandria care încearcă să concilieze empirismul cu dogmatismul. Școala din Alexandria, se înscrie astfel în Istoria Medicinei prin contribuția pe care o aduce la dezvoltarea anatomiei și fiziologiei și la practicarea chirurgiei în care era folosită ligatura vaselor. În ultimul secol î.Chr. școala medicală din Alexandria intră în declin. Pergamul, prin grădina de plante medicinale, își arogă superioritatea față de Alexandria unde medicii formați la școlile
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Sina — Avicena (980 - 1037 d.Chr.) într-o viață relativ scurtă de 57 de ani, s-a impus ca geniu medical. Avicena scrie capodopera medicală a Evului Mediu: Al Quanum, ceea ce înseamnă „Canonul științelor medicale“. Ea cuprinde informații medicale de anatomie, fiziologie, patologie, diagnostic, tratament, igienă, regim alimentar, mod de viață sănătos. Canonul a fost utilizat drept curs obligatoriu în universitățile Evului Mediu. Avicena stabilește conexiunile între calitățile esențiale ale corpului, anotimpuri, umori, vârste, dinamica trăirilor sufletești etc., ca și între
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
adăugau afecțiunile cardiace, crizele epileptice, eczemele. Leproșii, dar nu numai, erau considerați de către preoți ca impuri. Se pare că știau că șoarecii, șobolanii transmit ciuma. Unele texte relatează cazuri de reanimare prin insuflare de aer gură la gură (Cartea regilor). Anatomia și fiziologia erau mai mult percepute intuitiv, căci după lege, evreii nu făceau disecții pe cadavre și nu experimentau. Nu făceau distincția între nervi, vase sanguine, mușchi, tendoane etc. Nu cunoșteau circulația sanguină și credeau ca Aristotel, că măduva spinării
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
yoga. Ayurveda înseamnă știința vieții, concepție biomedicală preventivă și curativă. Primele cărți ayurvedice, în număr de opt și cuprinse sub titlul Carakasamhita, sunt scrise în proză și versuri cam prin sec.I după Christos, inserează grupat date de medicină complexă; anatomie, fiziologie, patogenie embriologie, diagnostic, terapie etc. Medicina ayurvedică este creația preoților, înțelepților și vindecătorilor. O altă colecție, Sucrutasamitha cuprinde experiența chirurgicală și medicală de-a lungul timpului. Farmacopeea indiană este relatată în textul Bower (sec.IV î.Chr.), descoperit în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sub semnul ei curent, pe axa om-cer, într-o viziune cosmologică pe care am mai întâlnit-o și în alte lumi antice. De aici refuzul disecțiilor, apărarea integrității microcosmosului uman de sub zodia macrocosmosului, a toate cuprinzător. De aici imaginea unei anatomii cu destule erori privind atât numărul organelor cât și funcționalitatea lor. Ei gândeau structura organismului după cea a cosmosului, constelațiilor dinspre care venea „suflul vital“ dirijator al circulației sanguine. Pentru hippocraticii europeni această optică rămâne amuzantă și totuși, în aceste
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ar exterioriza orice maladie, de unde numărul mare de vreo 200 tipuri de pulsuri descrise, unele anunțând decesul. Experiența medicală se transmitea, ca la medicii greci, din tată în fiu și ajunsese cunoscută și la popoarele vecine, cu toată fragilitatea cunoștințelor anatomiei, motivată de rezerva lor față de disecții. Chinezii construiau imaginativ planșe anatomice, de unde și imperfecția lor. Pe la începutul mileniului I î.Chr., ei foloseau anestezia în castrarea celor din serviciul imperial. De asemenea făceau operații chirurgicale pe oase și operații cezariene
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
semnale, japonezii rămân circumspecți față de medicina occidentală. Scrie Mitani Koki, apropo de europeni: „Studiile lor anatomice nu priveau decât cadavrul. Ele nu informau asupra stării organismului viu“. Odată cu sfârșitul secolului al XVIII-lea situația se schimbă. Apare Noul Manual de Anatomie scris de Sugita și colaboratorii săi. Ilustrarea făcută de filooccidentalul Odano Naotache (1774) ușurează înțelegerea textului. Pe lângă doctorii europeni se formează medici japonezi probând receptivitate și pasiune precum chirurgii Hancka și Homma. Se face cunoscută școala medicală din Yeddo mai
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Similar au mai apărut o patologie enciclopedică, o terapeutică (sec. XII) în 173 de capitole dar și Compendium Salernitanum, în care se reflectă ideile medicale ale somităților acestei școli ca: Johannes Platearius, Caphon, Ferrarius, Trotula ș.a. De reținut este renumita Anatomie scrisă de Caphon. Realizată științific pe bază de disecții pe cadavre, de femei și de bărbați, ea s-a constituit în materie de învățământ pentru următoarele secole. Școala medicală din Salerno a abordat toate domeniile teoriei și practicii medicale și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de școală, înaintemergător al Renașterii și autodeclarat urmaș al spiritului bizantin. în medicină, contemporanii lor sunt: Rolando de Parma (Chirurgia - 1264), Bruno de Longoburgo (Chirurgia Magna - 1252), Guy de Chauliac (Chirurgia Magna - 1363), Lanfranchi (Chirurgia Magna - 1290), Mondino dei Luzzy (Anatomia - 1316), Barnabe (Tratatul de oftalmologie - 1330). De reținut și prima disecție umană efectuată la Universitatea din Bologna în anul 1281, iar în 1375 se autorizează disecția umană la Universitatea din Montpellier. Renașterea, cu tot avântul și realizările ei nu și-
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
mereu până la 1793, când vor fi desființate. Prima disecție, în 1281, pe cadavru uman a fost urmată de prima autopsie medico-legală în 1302, realizată de Bartolomeo Varignona. Numele anatomistului Mondino dei Luzzi (Bologna) se face cunoscut în secolul XIV prin Anatomia sa, ajunsă carte de referință în Renaștere și care va apare publicată la Padova în 1478. Alexandra Gallioni i-a fost elevă. În Renaștere se afirmă, în studiul anatomiei patologice, florentinul Antonio Bonivieni care descrie litiaza veziculară, perforații intestinale și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Mondino dei Luzzi (Bologna) se face cunoscut în secolul XIV prin Anatomia sa, ajunsă carte de referință în Renaștere și care va apare publicată la Padova în 1478. Alexandra Gallioni i-a fost elevă. În Renaștere se afirmă, în studiul anatomiei patologice, florentinul Antonio Bonivieni care descrie litiaza veziculară, perforații intestinale și alte modificări patologice ale organelor. Toddeo Alderotti în Conservarea sănătății, face recomandări de igienă, alimentație judicioasă, program de muncă și de odihnă. Apariția imprimeriei pe litere mobile, spre jumătatea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
știință și filosofi s-au interesat realmente de medicină. L-am citat pe Roger Bacon, dar și pe Copernic, Montaigne ș.a. Nu se poate să nu arătăm și contribuția pictorilor Renașterii la faima medicinei: Albert Dürer scrie o carte de anatomie cu planșe studiu pentru artiști, Michelangelo într-o încăpere mai tainică, în Florența, a făcut disecții pe cadavre umane și mai presus de toți, Leonardo da Vinci care a făcut 32 de disecții pe cadavre de bărbați și femei de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
aici marea lor exactitate, căci cunoașterea unui organ, unui țesut, trebuie să releve funcționalitatea sa, legile care îl justifică. Desenele sale, în număr de 1500, în 200 de caiete, dacă s-ar fi păstrat, l-ar fi impus chiar creatorul anatomiei științifice prin fidelitatea funcțional-descriptivă a liniilor. Se spune că, genialul Leonardo ar fi scris chiar un tratat de anatomie pe care-l păstra în manuscris în castelul Clos-Lucé, dăruit artistului de renascentistul rege Francisc I și situat aproape de vestitul Ambroise
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Desenele sale, în număr de 1500, în 200 de caiete, dacă s-ar fi păstrat, l-ar fi impus chiar creatorul anatomiei științifice prin fidelitatea funcțional-descriptivă a liniilor. Se spune că, genialul Leonardo ar fi scris chiar un tratat de anatomie pe care-l păstra în manuscris în castelul Clos-Lucé, dăruit artistului de renascentistul rege Francisc I și situat aproape de vestitul Ambroise a cărui nouă arhitectură aparține autorului Giocondei (tablou oferit regelui în 1516). Principiul medical al lui Leonardo da Vinci
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
lui Leonardo da Vinci (m.1519) era că experimentul bine interpretat trebuie să descopere legile de funcționare ale organelor, asigurând astfel buna cunoaștere a corpului uman. Caietele sale cu desene și note, pe care Albert Dürer le-a folosit pentru Anatomia sa, au fost descoperite în 1784, în Biblioteca Regală a castelului Windsor de chirurgul anatomist William Hunter și reprezintă o reală comoară. Tehnica de cercetare prin injectare de tuș colorat în vene și de ceară în organele cavitare, secțiunile de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
permise de autoritățile bisericești. Medicul făptaș putea fi exilat, condamnat sau ars pe rug. Totuși, în 1604, ducele de Würtenburg, ține câteva zile, la Universitatea din Tübingen, o lecție de disecție pe cadavru uman. La 1537 anatomiștii din Padova făceau anatomie comparată prin disecții pe om și animale. Aici va apare în 1543 vestitul tratat De humani corporis fabrica al lui Vesal asupra căruia vom reveni. Deocamdată să precizăm că în Padova se continuau dezbaterile de idei pe marginea filosofiei lui
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pregătește infirmiere care să îngrijească persoanele afectate de pestă. Europa fusese bântuită de ciumă la jumătatea sec. XIV. în sec. XVI este iarăși greu încercată. La 1531 Florența făcea eforturi să scape de acest flagel. Este adevărat că atenția acordată anatomiei a neglijat, oarecum, bolile infecțioase iar clinicienii nu s-au ridicat la înălțimea rezultatelor obținute în Renaștere, de anatomiști. Împreună cu anatomia se dezvoltă chirurgia, urologia, obstetrica, oftalmologia, domenii în care se afirmă Ambroise Paré și discipolii săi Nufer și Roeslin
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
este iarăși greu încercată. La 1531 Florența făcea eforturi să scape de acest flagel. Este adevărat că atenția acordată anatomiei a neglijat, oarecum, bolile infecțioase iar clinicienii nu s-au ridicat la înălțimea rezultatelor obținute în Renaștere, de anatomiști. Împreună cu anatomia se dezvoltă chirurgia, urologia, obstetrica, oftalmologia, domenii în care se afirmă Ambroise Paré și discipolii săi Nufer și Roeslin, elvețianul obstetrician Rueff și călugărul Mercurio. La Viena Paul Dirlewang reușește o operație de cezariană (1559), fiind și specialist în bolile
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
germană, Vesal a dobândit la un moment dat naționalitatea spaniolă, prin profesie fiind adoptat și de Franța și Italia. Vesal face studii la Louvain, Paris, Montpellier, Padova și ajunge profesor universitar, autor de cărți medicale, celebru practician și fondator al Anatomiei moderne. Opera sa, variată și originală îl face cunoscut în tot Occidentul. Făcând serioase corecturi anatomiei galenice și adepților ei, deși niciodată nu a negat-o în rolul ei, Vesal a stârnit invidii, intrigi, ură, contrazicându-și profesorii și contemporanii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]