2,667 matches
-
de producție din penitenciarul Gherla, un rol-cheie în acțiune, ceea ce înseamnă că devenise un om de încredere. Bogos a colaborat atât prin participarea la agresiuni fizice în camere, cât și prin colectarea de informații. Nu se știe dacă a fost anchetat în procesul deținuților, dar s-a menținut pe poziții de colaborare cu regimul și în mai 1952, alături de Juberian. 1. Arhiva A.N.P., Fond fișe matricole penale. Dumitru Gheorghe Bordeianu Student la Facultatea de Medicină din Iași, și-a început
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
la Siguranța din oraș, apoi la Penitenciarul Galata, pentru ca, pe la sfârșitul lui iunie 1948, să fie transferat la Suceava. Închis în aceeași celulă cu Alexandru Popa, a intrat imediat în conflict cu acesta, din cauza orgoliului lui 'Țanu'. Bordeianu a fost anchetat din iulie până în decembrie 1948, iar procesul său s-a desfășurat pe 21 februarie 1949, în incinta penitenciarului Suceava. Din lotul său mai făceau parte Dumitru Moisiu, Petre Tudose, Virgil Lungeanu, Bârsan, Scutaru, Stamate și Gheorghe 'Gioga' Parizianul. A fost
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
până la genunchi, întreg corpul fiindu-i plin de vânătăi. A trecut prin grotesca punere în scenă a Crăciunului din 1950, când a fost supus unor umilințe ieșite din comun. În timp ce era închis la 3-subsol, a fost scos din celulă și anchetat de un angajat al Securității din Iași, care părea șocat de aspectul fizic al lui Bordeianu. Se prea poate ca acesta să fi fost un test pentru a vedea dacă va vorbi despre torturile din cameră, întrucât, după ce a ieșit
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Filologie, secția română-istorie, la 'fără frecvență', la Iași, ca șef de promoție, după care s-a stabilit la Turnu-Severin, unde a lucrat ca profesor suplinitor de română, bibliotecar, zilier pe diferite șantiere, încărcător și descărcător de lemne. A mai fost anchetat de Securitate și după eliberare, între 1972-1976. A fost chemat și de câte două, trei ori pe săptămână la Securitate, inclusiv în timpul orelor de curs. Nu i s-a permis să publice (colabora cu texte și poezii la reviste culturale
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ajutat pe ascuns diverși deținuți, în ciuda faptului că acceptase colaborarea cu agresorii. Virgil Maxim s-a întâlnit cu el după încetarea violențelor în cabinetul medical, unde Calciu acorda consultații alături de alți studenți mediciniști, și l-a prevenit că a fost anchetat pentru un proces în care Țurcanu va fi acuzat pentru torturi. Implicat în al doilea proces, cel al lui Vică Negulescu, Calciu a izbucnit acuzând Securitatea și Partidul Comunist de înscenare, dând peste cap planurile autorităților, alături de Iosif V. Iosif
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Alexandru Popa și Alexandru Bogdanovici. A fost arestat pe 5 iunie 1948 la Huși și a fost reținut la Siguranța Iași, ajungând pe 11 iunie 1948 la penitenciarul Suceava, alături de un lot de 80-100 de legionari. Spune că a fost anchetat din iunie până în septembrie 1948. A stat în Suceava până la 19 aprilie 1949, când a fost trimis la Aiud. A mai trecut pe la Baia Sprie (sfârșitul lui aprilie 1950-sfârșitul lui aprilie 1951), Nistru (mai 1951-septembrie 1952) și din nou Aiud
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
trimis la Aiud. A mai trecut pe la Baia Sprie (sfârșitul lui aprilie 1950-sfârșitul lui aprilie 1951), Nistru (mai 1951-septembrie 1952) și din nou Aiud (septembrie 1952-1 iunie 1953). Din iunie 1953 a fost transferat la Râmnicu Sărat, unde a fost anchetat pentru procesul Țurcanu. Face mai multe declarații incerte în timpul anchetării de la Râmnicu Sărat. Printre ele, informația că pe la jumătatea lui august 1948, la inițiativa lui Bogdanovici, dar cu aprobarea anchetatorului Ciupagea și a lui Bălăceanu, s-ar fi format un
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
eliberat în 1952, după expirarea pedepsei. Dragoș Hoinic Născut în județul Suceava în 1921, plecase în Germania după rebeliunea legionară din 1941. Între 1945 și 1948 a fost curierul liderului legionar Horia Sima. Arestat pe 5 mai 1948, a fost anchetat la Rahova, la Ministerul de Interne și la Malmaison. Condamnat, în total, la 112 ani de detenție, pedeapsa i-a fost comasată în 20 de ani de muncă silnică. După procesul din toamna lui 1948, a fost dus la Pitești
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ofițerului politic să aibă de suferit. Cezar Tănase, prima victimă a agresiunilor din Târgu Ocna, i-a povestit lui Itul ce a pățit, acesta îndemnându-l să raporteze totul directorului închisorii. După incidentele din 1 mai 1951, Itul a fost anchetat la Securitatea Târgu Ocna de către locotenent-major Lică Livezeanu (Lövenstein). Afirmă că acesta nu era informat despre violențele din sanatoriu. Mai mult decât atât, Livezeanu ar fi cerut confirmarea agresiunilor și de la alte victime, la indicațiile lui Itul, și se pare
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Iași. A creat și condus organizații anticomuniste în Iași și Timișoara, care aveau legături cu Clujul și Bucureștiul. De altfel, Leonida activase în tineretul PNȚ din 1945 până la desființarea partidului. Arestat la 17 aprilie 1949 de către Securitatea Iași, a fost anchetat până în luna august la sediul Securității și la Ministerul de Interne. Transferat la penitenciarul Galata din Iași împreună cu lotul său, susține că în închisoare a fost bătut, tras de păr și electrocutat. Cu toate că se scăpa pe el și avea convulsii
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
scos pe culoarul parterului închisorii Gherla împreună cu Titi Stoica, Lupoaie, Obreja, Neagu, Tomuța, Barbă, Vamanu, Pangrate, Teja și alți câțiva studenți și muncitori (cu toții aveau să fie martori în proces). Crispați, Livinschi și Mărtinuș le-au spus că vor fi anchetați în ceea ce privește evenimentele de la Gherla și că trebuie să spună adevărul, fără exagerări, fiindcă Securitatea știe tot. Într-o încercare de a-i cere clemența, Livinschi i s-a adresat direct lui Maxim: 'Măi, Maxime, tu... tu puteai să fii mort
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
scos pe culoarul parterului închisorii Gherla împreună cu Titi Stoica, Lupoaie, Obreja, Neagu, Tomuța, Barbă, Vamanu, Pangrate, Teja și alți câțiva studenți și muncitori (cu toții aveau să fie martori în proces). Crispați, Livinschi și Mărtinuș le-au spus că vor fi anchetați cu privire la ceea ce s-a întâmplat la Gherla și că trebuie să spună adevărul, fără exagerări, fiindcă Securitatea știe tot, însă primul a încercat să îl sensibilizeze, amintindu-i că l-a cruțat în torturi. Înainte de procesul din toamna lui 1954
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de la Pitești și să țină legătura cu el prin transferuri de deținuți ori alte metode. La Gherla, deși a rămas de partea agresorilor, nu s-a făcut remarcat prea mult, dar s-a menținut pe poziții comuniste. Cu toate că a fost anchetat și el pentru procesul deținuților, nu a fost implicat în acesta, fiind retrimis în închisoare în primăvara lui 1952. Nu se știe ce s-a întâmplat cu el după aceasta, chiar dacă au existat zvonuri că s-ar fi sinucis în timpul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
tœlØlted hallgass! (De vei supraviețui, taci!). Silvestru Nanu Absolvent de liceu în momentul arestării, Silvestru Nanu s-a născut la 16 mai 1928, în comuna Feliceni, județul Harghita. Arestat pe 30 iunie 1948 pentru apartenență la FDC Sighișoara, a fost anchetat la Siguranța din Sighișoara timp de câteva săptămâni fără să fie torturat, întrucât informațiile erau deja cunoscute. Procesul său s-a desfășurat în aprilie 1949 la Sibiu și a primit o condamnare de 3 ani de închisoare, într-un lot
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Eliberat în 1964, a fost hirotonit diacon și apoi preot. A fost episcop al Bisericii Greco-Catolice din anii 80. Pafnutie ('Nutti') Pătrășcanu Născut la 1 august 1923 în Constanța, a fost arestat ca student la Facultatea de Medicină din București. Anchetat în vara lui 1948, a fost condamnat cu lotul mediciniștilor în ianuarie 1949 la 6 ani de închisoare. A fost încarcerat imediat după proces în Jilava, unde a stat până în februarie 1949, împreună cu Aristotel Popescu, Valeriu Popa, Soroiu și Beșchea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
încă o dată pe Soroiu să nu mai meargă pe la ei. La scurtă vreme după refuzul tacit al scrisorii trimise de suceveni, Țurcanu a dat o notă informativă direcțiunii despre 'activitatea legionară' din camera 1-corecție, în urma căreia membrii camerei au fost anchetați și apoi izolați. Luna iulie și-a petrecut-o în izolare la camera 6, iar în august 1949 a stat la camera 39 din secția SSI, unde fuseseră izolați mai mulți deținuți notorii. După sosirea lotului mare din Suceava, la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Dimitrov, unul dintre vârfurile închise la camera 72. Pătrășcanu s-a împotrivit, fiindcă îi era teamă de reacția acestuia și a propus un alt deținut, dar ofițerul politic a refuzat. După încercarea eșuată din 1 mai 1951, Pătrășcanu a fost anchetat de Securitate, motiv pentru 'Nutti' să creadă că Șleam nu avea aprobarea superiorilor pentru aplicarea sistemului violent. A fost momentul care i-a zdruncinat definitiv încrederea, și așa șubrezită, în validitatea acțiunii. Pe 15 mai, Șleam s-a întors în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
își revenise. El a recunoscut că tot ceea ce a făcut s-a datorat 'nenorocitului de Pitești' și că își dădea seama că a făcut multe prostii și nu știe când le va putea repara. Nu se știe unde a fost anchetat Pătrășcanu pentru procesul deținuților, întrucât el a dat doar declarații detaliate despre acțiunile sale, fără a fi interogat (cel puțin conform documentelor publicate, incomplete însă). A fost condamnat la moarte în urma procesului, dar i s-a comutat pedeapsa în muncă
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
în conflict deschis cu 'Țanu', pe care îl descrie ca fiind 'de un orgoliu și de un sadism feroce'. Bordeianu spune că Popa era ateu convins, asculta cu atenție ce se discuta în cameră, îi plăcea să polemizeze și fusese anchetat doar câteva zile, fără să aibă urme de bătaie, ceea ce ar sugera că a ajuns la un acord cu autoritățile comuniste chiar din primele momente. Totuși, nu există mărturii că ar fi fost alături de Bogdanovici la primele încercări ale acestuia
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
lot'. Popa a replicat nervos Dacă lui i-ar reveni cinstea aceasta, iar Țurcanu i-a răspuns: 'Ho, liniștește-te, am glumit doar...'. Dacă acest episod este real, nu putem decât să deducem că Țurcanu nu știa că vor fi anchetați. Pe 19 decembrie 1951 a aflat de la Constantin P. Ionescu că va fi transferat la București pentru o anchetă, astfel că, din componența lotului, și-a dat seama că vor fi interogați cu privire la acțiunea lor. L-a întrebat pe Țurcanu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fruntea tineretului PNL, provenind dintr-o familie liberală, și a activat în perioada alegerilor din 1946. Arestat la 10 iunie 1949, a cunoscut acțiunea violentă la Pitești (1949-1950) și Canal (1950-1951). A făcut parte din lotul condus de Petru Cojocaru, anchetat în vara și toamna lui 1949. Condamnat la 2 ani de închisoare corecțională, a trecut prin arestul Securității Timișoara, penitenciarele Timișoara și Pitești, coloniile Cernavodă și Valea Neagră. După o perioadă la una din camerele de carantină, Răitaru a fost
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
fost eliberat în aprilie 1944 prin decret, dar rearestat după doar patru luni. Purtat prin mai multe închisori, Rodas a reușit să evadeze din lagărul de la Slobozia în septembrie 1945 și a fost reîncarcerat abia pe 14/15 mai 1948. Anchetat mai bine de un an de zile, a fost condamnat de Tribunalul Militar Brașov în toamna lui 1949 și închis la Ploiești, Târgșor, Jilava, Pitești, Gherla, Poarta Albă și Peninsula-Valea Neagră. Ajuns la Târgșor în perioada în care moldovenii lui
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
răspândit, au început să se audă voci care strigau înspre barăcile de studenți: 'Criminalilor, l-ați omorât pe doctorul Simionescu. O să plătiți odată și-odată'. În urma presiunilor făcute de familia sa, inclusiv în străinătate, autoritățile comuniste au fost nevoite să ancheteze împrejurările decesului. Acest episod, coroborat cu eșecul acțiunii violente de la Târgu Ocna din 1 mai 1951, dar și cu alte elemente circumstanțiale, a condus la oprirea aplicării sistemului de la Pitești în celelalte închisori. Maximilian Sobolevschi Născut pe 27 februarie 1925
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și de Biroul de Inspecții, care avea aprobarea de la București. A fost executat la Jilava în 1954, în urma procesului deținuților. Constantin Teja A fost arestat pe 26 septembrie 1949 în comuna Săcălaz, Timiș, unde se afla fugind de autorități, și anchetat aproape o lună la Malmaison. A fost transferat la Ministerul de Interne, unde pretinde că a fost anchetat de Nicolschi în persoană, care l-a amenințat la ultima întâlnire: 'Teja, n-ai vrut să ne spui nouă, o să spui la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
procesului deținuților. Constantin Teja A fost arestat pe 26 septembrie 1949 în comuna Săcălaz, Timiș, unde se afla fugind de autorități, și anchetat aproape o lună la Malmaison. A fost transferat la Ministerul de Interne, unde pretinde că a fost anchetat de Nicolschi în persoană, care l-a amenințat la ultima întâlnire: 'Teja, n-ai vrut să ne spui nouă, o să spui la ai tăi'. A fost transferat la Gherla în ianuarie 1951, unde a fost schingiuit și strangulat de Vasile
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]