1,484 matches
-
că era sau nu doar o țigăncușă frumușică, foarte aranjată de niște mâini murdare, care își făceau veacul oferind protecție la Crucea de Piatră sau alte zone în care oamenii gustau din plăcerile vieții, Cristi era fermecat de chipul ei angelic, de ochii ei mari și negri, de nasul mic și subțire, de buzele mari, cărnoase, pe care îți venea să le muști să vezi dacă sunt umplute cu miere. — Hai să mergem, prieteni, să-l căutăm pe Mihail. Dar nici
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
subțiase brusc și un tremur i-a învăluit tot trupul, lucru neobișnuit să i se întâmple cu o femeie. Dar nu era orice femeie, și-a amintit el imediat cum a apucat să-i privească pentru câteva clipe chipul acela angelic, care i-a bântuit atâtea nopți și rugăciuni. A vrut s-o atingă pe față cu vârful degetelor și să fugă, zburdând apoi și strigând precum cel mai fericit copil de pe pământ, însă și-a stăpânit impulsul cu toate puterile
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
duet feminin din țară, format la ideea lui Elly Roman. Dueturi da, mai tot fuseseră, într-adevăr, bărbați cu bărbați, bărbați cu femei, însă niciodată până atunci două femei împreună. Și ce femei, amândouă incredibil de frumoase și cu voci angelice, pe care, odată ascultate, nu le mai puteai uita niciodată. În 1934, la Cărăbuș, a apărut la un concurs organizat de revista Ilustrația Română, acompaniindu-se singură la pian, o arde- leancă frumoasă, modestă și timidă, proaspăt absolventă a Conservatorului
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
prieteni și, s-o spunem, față de propria lor extraordinară Înfrățire, Întruchipând ei Înșiși ceea ce Îi preocupase dintotdeauna la alții: adevărul adânc misterios al suferinței și creativității, al nădejdii, al frumuseții. Și, ca miracolul să fie complet, de o mereu nobilă, angelică modestie. „Modestia ca forma cel mai puțin antipatică a orgoliului”, obișnuiește Bernard să citeze din nu știu cine. Ceea ce nu Înseamnă că Lucian Raicu nu a scris În exil peste 1000 de minunate pagini despre literatura franceză clasică și contemporană. Poate că
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
5-8 prezintă imagini din timpul lucrărilor. Organizatorii mulțumesc aici celor care au contribuit „din umbră” la reușita manifestării. Mai întâi, distinsei doamne Dr. Ana Maria Orban-Șchiopu, care a fost inițiatoarea „morală” a întregii acțiuni, asistentei șefe a Secției de Pediatrie, Angelica Bodolan și infirmierei Elena Rădulescu, al căror sprijin a fost de neprețuit, și bunului meu prieten Manole Ionică, director al firmei... pe care l-am solicitat în ultimul moment. Mulțumim, de asemenea, membrilor conducerii din acea perioadă a Spitalului Universitar
Revista Spitalului Elias by LIANA TAUBERG () [Corola-journal/Science/92041_a_92536]
-
Atunci nu mai are viață interioară. Or, un compozitor care nu e destul de singur, care nu mai are viață interioară, care devine un tonomat public ori exclusiv o prezență civică, are toate șansele să-și piardă chipul. Fie el angelic sau demonic. La limită, cred că putem chiar forța o anume analogie, pe de o parte între scop și reprezentările demonice și, pe de altă parte, între ideal și “practicile” angelice. Lasă că, așa cum spunea Claudel, în vreme ce îngerii procedează
Scop ?i ideal by Liviu D?NCEANU [Corola-website/Journalistic/83467_a_84792]
-
are toate șansele să-și piardă chipul. Fie el angelic sau demonic. La limită, cred că putem chiar forța o anume analogie, pe de o parte între scop și reprezentările demonice și, pe de altă parte, între ideal și “practicile” angelice. Lasă că, așa cum spunea Claudel, în vreme ce îngerii procedează prin “inducție” (se distribuie asemenea curentului electric), demonii funcționează prin “seducție” (te înhață, te ispitesc). Însă chiar fiind inductiv (idealul) ori seducător (scopul) e normal să faci tot ce poți pentru
Scop ?i ideal by Liviu D?NCEANU [Corola-website/Journalistic/83467_a_84792]
-
O proaspătă montare a operei „Țoșca” de Puccini la Brașov=Luminița CONSTANTINESCU După opereta „Silvia” de Kalman, si operele: „Sora Angelica”, „Gianni Schicchi” și „Madama Butterfly” de Puccini, „Țoșca”, văzută de mine vineri 21 iunie, era ultima premieră a unui teatru liric finanțat în întregime de Primăria orașului Brașov. Așadar, în ontextul instituțiilor similare din țară, care, nici ele nu excelează
O proaspătă montare a operei "Tosca" de Puccini la Braov by Luminița CONSTANTINESCU () [Corola-website/Journalistic/83850_a_85175]
-
III la clasa de dirijat cor academic a conf. univ. dr. Valentin Gruescu. Lucrarea deși contemporană s-a dovedit a fi una foarte tonală, melodioasă, de o frumusețe și sensibilitate aparte, ce oferea parcă coriștilor un timbru special, pe alocuri angelic. Vizibil emoționată de prezența în sală a bunicului său, studenta a condus lucrarea cu finețea cuvenită. La polul opus acestui moment s-a aflat lucrarea Gloria scrisă de Sabin Păutza, dirijată de Daniela Neagu, la pian aflându-se lect.univ.
Un alt final de stagiune pe scena Conservatorului by Andreea DRAGU () [Corola-website/Journalistic/83853_a_85178]