3,224 matches
-
de evenimente de calitate. Cred că nici la nivelul Ministerului Culturii, toate muzeele care țin de minister nu organizează atâtea vernisaje“, spune directorul Sabin Luca. „Calfele călătoare“ pot fi văzute în curtea Muzeului de Istorie până pe 29 iunie, iar proiectul animat aparține Parohiei Evanghelice Sibiu. Din meniul cultural: Animale verzi Orașul Luçon aduce la Sibiu, în perioada 9-22 iulie, câte ceva din frumusețea Franței. În Piața Mare, francezii au făcut o demonstrație de artă topiară (arta născută în epoca Romei antice, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
predicativitate COSERIU 1992; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; GA 2005. RN PREDICAȚIE. Accepțiile termenului predicație diferă în funcție de domeniul cunoașterii în care își găsește aplicarea. Din perspectivă logică, predicația constă în capacitatea unei unități logice de a atribui proprietăți obiectelor (non)animate sau de a stabili o relație dintre obiecte (non)animate. Din perspectivă sintactică, predicația se definește ca proprietatea unui segment lingvistic de a asocia predicației logice mărcile sintactice specifice (care marchează modul, timpul, eventual, numărul și persoana). Se admite că
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
RN PREDICAȚIE. Accepțiile termenului predicație diferă în funcție de domeniul cunoașterii în care își găsește aplicarea. Din perspectivă logică, predicația constă în capacitatea unei unități logice de a atribui proprietăți obiectelor (non)animate sau de a stabili o relație dintre obiecte (non)animate. Din perspectivă sintactică, predicația se definește ca proprietatea unui segment lingvistic de a asocia predicației logice mărcile sintactice specifice (care marchează modul, timpul, eventual, numărul și persoana). Se admite că o comunicare se realizează, de regulă, prin intermediul predicației, "funcție primordială
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
receptării) la nivelul lecturii. În schimb, textul descriptiv, alcătuit din secvențele unei enumerări, în contrast cu cel narativ, nu comportă ordine, nici limite și pare supus capriciilor autorului. Pe de altă parte, dacă textul narativ presupune o centrare tematică asupra unui subiect animat, secvența descriptivă dispune de tendința de depersonalizare, decurgînd din raportarea la un univers inanimat. Taxonomia textelor descriptive se revendică de la tradiția retoricii, speciile acestor texte fiind delimitate în funcție de criteriul referențial (topografia, cronografia, prozopografia, etopeea, portretul, paralela, tabloul). Producerea textului descriptiv
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la anul, dacă mă mai țin capacele, pot merge cu motanul să facem un ban de diurnă. Căci Cannes-ul e scump, iar redacțiile tot mai chivernisite. Supermenii japonezi cuceresc lumea COOLTURISME Mădălina COCEA Pentru copiii generației mele, lumea desenelor animate a fost împărțită în două: cea în care personajele plângeau normal și cea în care se plângea cu gura până la urechi, ochii reduși la două linii și pumnii strânși. Cea de-a doua categorie a fost asimilată vieții după revoluție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
își găsesc cumva locul și artele marțiale, povestea lui Romeo și a Julietei folosește liniile clasice de desen manga și o variantă modificată a vorbelor lui Shakespeare. Fără o cultură tipărită a benzilor desenate, copiii români rămân fani ai desenelor animate japoneze, difuzate din abundență la televizor. Și lumea lor s-a împărțit în două: cei care au și cei care n-au voie să se uite la Pokémon. Japonia va acorda, pe 2 iulie, primul „Premiu Nobel pentru Manga“ unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
fi de acord că romanul tradițional este o narațiune, poate exista totuși și un legitim dezacord referitor la statutul, ca narațiune, al unor structuri mai puțin complexe și familiare. De exemplu, imaginați-vă că intrați într-un studio de desene animate și găsiți trei rame pe bucăți de hîrtie separate. Acestea au caracteristici și locații diferite, și par să nu aibă legătură între ele. Par a fi crochiuri, deoarece colțul uneia are imprimat cerculețul de cafea rămas după ce desenatorul și- a
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
nivelul la care anticipăm posibilitatea unui "transfer total” dintr-un mediu într- altul: totul la nivel de istorie, de exemplu în Colindă de Crăciun, poate și ar trebui să apară la fel de facil într-un film sau un desen animat, sau un balet, ca în versiunea originală, scrisă. Ar fi bine să folosim aici termenii lingvistici "paradigmatic” și "sintagmatic”. O paradigmă lingvistică este un ansamblu sau o clasă de cuvinte (sau alte elemente) care sînt în mod special legate de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
mult ori tragice, resemnarea celor mai mulți dintre prizonierii României comuniste. Riscând totul în nopți cu ceață, înotând adânc prin apele Dunării, fără miros și umbră, evadații înșelau câinii de pază și gloanțele. Când tăcem, sîntem dezagreabili, când vorbim, devenim ridicoli spun, animați doar de existența lor ficțională, prietenii de atunci, demult dispăruți. Această frază are rolul unui laitmotiv obsedant. Dialectica tăcere/ vorbire, presupune, în semantica acestui text, doar înțelesuri negative. Transferând temporal aceste două semnificații, e important de menționat faptul că Animalul
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
coordonate 2. Acordul predicativ al sintagmei coordonate 2.1. Coordonarea copulativă prin și 2.1.1. Acordul în număr 2.1.2. Acordul în persoană 2.1.3. Acordul în gen 2.1.3.1. Termenii coordonați au trăsătura semantică [+Animat] 2.1.3.2. Conjuncții au trăsătura [+Animat], respectiv [-Animat] 2.1.3.3. Termenii coordonați au trăsătura semantică [-Animat] 2.2. Alte tipuri de coordonare copulativă 2.2.1. Ca și, precum și 2.2.2. Cu, și cu, împreună cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
1. Coordonarea copulativă prin și 2.1.1. Acordul în număr 2.1.2. Acordul în persoană 2.1.3. Acordul în gen 2.1.3.1. Termenii coordonați au trăsătura semantică [+Animat] 2.1.3.2. Conjuncții au trăsătura [+Animat], respectiv [-Animat] 2.1.3.3. Termenii coordonați au trăsătura semantică [-Animat] 2.2. Alte tipuri de coordonare copulativă 2.2.1. Ca și, precum și 2.2.2. Cu, și cu, împreună cu 2.2.3. Cât și 2.2.4
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Genul În limba română, distincțiile de gen reflectă parțial caracteristicile de gen natural ale referentului, la fel ca în multe alte limbi 5. Într-un astfel de sistem de organizare a genului, în principiu, masculinul și femininul sunt atribuite referenților animați, iar neutrul, referenților inanimați. Această potrivire generalizată între caracteristicile referentului și genul substantivului corespunzător caracterizează sistemele de gen strict semantice, destul de rare între limbile lumii. Un astfel de sistem semantic există în limbile dravidiene, printre care și limba kannada. În
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
lor, sunt de două tipuri: cele în care genul se atribuie pe baza informației (formei) fonologice și cele în care genul se atribuie pe baza informației morfologice. De exemplu, în limba qafar, sistemul de gen este semantic și fonologic: substantivele [+Animat] se repartizează în masculine și feminine, pe baze semantice; cele [-Animat] se repartizează în masculine și feminine pe criterii fonologice: cele a căror formă de dicționar se termină într-o vocală accentuată sunt feminine, iar celelalte sunt masculine, cu foarte
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fonologice: cele a căror formă de dicționar se termină într-o vocală accentuată sunt feminine, iar celelalte sunt masculine, cu foarte puține excepții (Corbett, 2006: 128). Atribuirea genului pe baza informației morfologice este întâlnită în rusă. În această limbă, pentru animate, atribuirea se face pe baze semantice; restul substantivelor sunt fie masculine, fie feminine, fie neutre, în funcție de clasele de declinare; substantivele din clasa I sunt masculine, cele din clasele II și III sunt feminine, iar cele din clasa IV sunt neutre
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
neutre, în funcție de clasele de declinare; substantivele din clasa I sunt masculine, cele din clasele II și III sunt feminine, iar cele din clasa IV sunt neutre; sunt și clase mai restrânse, care nu se conformează acestor reguli generale. Și substantivele animate pot fi repartizate în aceste patru clase flexionare, iar repartizarea lor pe clase ar prezice corect genul, pentru multe dintre ele. Astfel, s-ar putea considera că sistemul de gen din rusă este doar morfologic, nu morfologic și semantic. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
aceste patru clase flexionare, iar repartizarea lor pe clase ar prezice corect genul, pentru multe dintre ele. Astfel, s-ar putea considera că sistemul de gen din rusă este doar morfologic, nu morfologic și semantic. Dar sunt și multe substantive animate a căror încadrare flexionară nu le-ar prezice corect genul. De exemplu, djadja ("unchi") se încadrează flexionar în clasa II (clasa substantivelor feminine), dar este de genul masculin, conform sensului său (cf. Corbett, 2006: 129). Astfel de exemple susțin caracterizarea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
majoritatea substantivelor se încadrează la un anumit gen pe baze formale, sunt substantive care primesc o încadrare de gen pe baze semantice, astfel încât sistemul formal de gen trebuie completat cu reguli semantice. Cum se face atribuirea genului în română? La animate, atribuirea genului pare să se facă semantic. Din perspectiva referentului, majoritatea substantivelor care au referenți [+Animat] +masculin (uman sau non-uman) sunt de genul masculin, iar majoritatea substantivelor care au referent [+Animat] +feminin (uman sau non-uman) sunt de genul feminin. Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
încadrare de gen pe baze semantice, astfel încât sistemul formal de gen trebuie completat cu reguli semantice. Cum se face atribuirea genului în română? La animate, atribuirea genului pare să se facă semantic. Din perspectiva referentului, majoritatea substantivelor care au referenți [+Animat] +masculin (uman sau non-uman) sunt de genul masculin, iar majoritatea substantivelor care au referent [+Animat] +feminin (uman sau non-uman) sunt de genul feminin. Sunt și excepții: ordonanță este de genul feminin, dar are referent +masculin. Nu se încadrează la excepții
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
semantice. Cum se face atribuirea genului în română? La animate, atribuirea genului pare să se facă semantic. Din perspectiva referentului, majoritatea substantivelor care au referenți [+Animat] +masculin (uman sau non-uman) sunt de genul masculin, iar majoritatea substantivelor care au referent [+Animat] +feminin (uman sau non-uman) sunt de genul feminin. Sunt și excepții: ordonanță este de genul feminin, dar are referent +masculin. Nu se încadrează la excepții substantivele de un anumit gen (în general, masculinul) care pot avea referenți masculini sau feminini
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și substantive care nu reflectă această diferență naturală; este vorba de substantivele epicene (elefant, slugă etc.) și cele de gen comun (buftea, mutulică, nătăfleață, gură-cască, încurcă-lume), care sunt fie de genul masculin, fie de genul feminin. Sunt extrem de puține substantivele [+Animat] de genul neutru, iar ele sunt neologice (manechin, model, fotomodel, top-model, star). Substantivele care denumesc colectivități umane sunt fie feminine, fie neutre (echipă, lume, populație, guvern etc.) (vezi și cap. 2. Acordul în grupul nominal, 3.1.). La inanimate, repartizarea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la singular desemnează un ansamblu de entități, deci pot avea două lecturi: lectura +singular, de grup, în care este pertinent ansamblul, și lectura +plural, în care sunt pertinente entitățile care compun ansamblu. Neconcordanțe de gen prezintă o serie de substantive animate care au un anumit gen formal și referenți de alt gen natural: ordonanță (gen formal feminin, gen natural masculin), vedetă (gen formal feminin, referenți de ambele genuri), star (gen formal neutru, referenți de ambele genuri) ș.a. Și substantivele proprii pot
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
poate privi doar una dintre trăsături (genul, numărul, persoana) sau mai multe. 3.1. Nominalele cu neconcordanță între genul formal și cel referențial Toate substantivele din limba română se încadrează formal într-un gen sau altul, indiferent dacă au referenți [+Animat] sau [-Animat]. La substantivele [+Animat], genul formal corespunde, de obicei, cu cel referențial (natural). Sunt câteva categorii de substantive [+Animat] care prezintă neconcordanțe între formă și sens: (i) substantive cu genul formal feminin și referent masculin: beizadea, căpetenie, ordonanță, santinelă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
trăsături (genul, numărul, persoana) sau mai multe. 3.1. Nominalele cu neconcordanță între genul formal și cel referențial Toate substantivele din limba română se încadrează formal într-un gen sau altul, indiferent dacă au referenți [+Animat] sau [-Animat]. La substantivele [+Animat], genul formal corespunde, de obicei, cu cel referențial (natural). Sunt câteva categorii de substantive [+Animat] care prezintă neconcordanțe între formă și sens: (i) substantive cu genul formal feminin și referent masculin: beizadea, căpetenie, ordonanță, santinelă; (ii) substantive cu genul formal
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ca ministru, doctor) s-au creat, în limbajul standard sau în cel colocvial, perechi cu sufixe moționale specifice limbii române: babysitteră, barmaniță, doctoriță, ministreasă, ministră etc., semn că în română se simte nevoia marcării formale a distincției masculin-feminin la substantivele [+Animat]. În limba vorbită sau în registrul foarte colocvial, se întâlnesc și exemple cu acord semantic al determinanților proclitici sau al adjectivelor. Astfel de exemple, rare, trebuie analizate fie ca fenomene de procesare a enunțului, care implică neanticiparea mesajului sau suprapunerea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
N1 inanimat, vorbitorii fac acordul cu N2. Aceeși preferință se constată și în franceză (vezi Hulk și Tellier, 2000). Toți subiecții au ales acordul cu N2, în cele 4 propoziții testate 76 de Vișan (2004); (iii) când ambele nominale sunt animate (matahala de om, pocitania de om), vorbitorii ezită între acordul cu N1 și acordul cu N2; (iv) dacă N2 este inanimat, aprecierile subiecților sunt ezitante și nu par să favorizeze niciuna dintre posibilitățile de acord. Acordul este dictat de alegerea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]