1,537 matches
-
15 *) Pentru copiii sub 6 ani 20 puncte J.15 │ Kinetoterapie pe aparate speciale - kinetoterapeut │ 4 K.3 │ Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 M.1 │ Ablația unui polip sau fibrom cervical │ 20 M.2 │ Conizația cu ansa diatermică sau cu bisturiul │ 25 M.4 │ Tratamente locale: badijonaj, lavaj/caz*) │ 5 M.8 │ Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 *) Pentru alte cazuri decât cele de mică chirurgie N.14 │ Injectare subconjunctivală, retrobulbară de medicamente │ 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210030_a_211359]
-
la instrucțiuni DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ A JUDEȚULUI ........... DECIZIA Nr. .......... din data de ................ Directorul executiv al Direcției de Muncă și Protecție Socială a Județului ........, domnul (doamna) .............., numit(numită) prin Ordinul nr. ...../..... al ministrului muncii, familiei și egalității de ��anse, având în vedere prevederile: - art. 12 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 381/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse; - art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14/2008 pentru acordarea unui ajutor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196650_a_197979]
-
Anaesthetists' Society, care au dus la progresul tratamentului stenozelor aortic: Etapele istorice majore privind abordul chirurgical al cordului sunt prezentate în tabelul de mai jos (tabel 1). Capitol 2 NOȚIUNI DE EMBRIOGENEZĂ CARDIACĂ <resume> Rezumat * Introducere * Formarea ariei cardiogene * Formarea ansei cardiace * Septarea cordului * Formarea atriilor * Formarea definitivă a atriului drept * Formarea definitivă a atriului stâng * Septarea atriilor * Funcționalitatea septului interatrial * Formarea ventriculilor * Septarea ventriculilor * Formarea sistemului excitoconductor * Dezvoltarea miocardului * Dezvoltarea vaselor cardiace * Inervația cordului fetal * Anomalii congenitale * Cardiace nn* Pericardice
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
precoce ca celule epiteliale cuboidale simple ale epiteliului celomic splahno-pleural supraiacent endodermului. Aceste celule formează o rețea de vase sanguine mici a cărei porțiune centrală anterioară o constituie aria cardiogenică din care se vor evolua cordul și aorta dorsală. * Formarea ansei cardiace Formarea ansei cardiace presupune regionalizarea, începutul contracțiilor, contactul cu materialul migrator al crestelor neurale și apariția primordiilor septale. La sfârșitul săptămânii a 3-a de viață intrauterină cordul primitiv se prezintă sub forma a doi tubi endocardici care se
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
epiteliale cuboidale simple ale epiteliului celomic splahno-pleural supraiacent endodermului. Aceste celule formează o rețea de vase sanguine mici a cărei porțiune centrală anterioară o constituie aria cardiogenică din care se vor evolua cordul și aorta dorsală. * Formarea ansei cardiace Formarea ansei cardiace presupune regionalizarea, începutul contracțiilor, contactul cu materialul migrator al crestelor neurale și apariția primordiilor septale. La sfârșitul săptămânii a 3-a de viață intrauterină cordul primitiv se prezintă sub forma a doi tubi endocardici care se unesc pentru a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mai târziu din celulele mezenchimale ale septum transversum dispersate la nivelul tubului miocardic. Endocardul este suspendat printr-un mezocard dorsal primitiv. O porțiune a endodermului rămâne în contact cu endocardul prin mezocardul dorsal un anumit interval temporal. La nivel parietal ansa cardiacă prezintă la interior un strat endotelial, ce alcătuiește tubul endocardic, iar la exterior, o tunică mezenchimală, nonmusculară, numită gelatină cardiacă. Semnalele inductorii provenite din celulele miocardice determină transformarea unui subset de celule endocardice în mezenchim. Formarea celulelor cardiace mezenchimale
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
țesut mezodermic numit mezocard dorsal este tranzitorie, dispare precoce a 4-a săptămână, stabilind un pasaj în lungul cavității pericardice dintr-o parte în cealaltă, dorsal de inimă care persistă la adult sub formă de sinus transvers al pericardului. Segmentele ansei cardiace sunt truncus, conus, VD, VS, AS, AD, sinusul venos (în care se varsă vena cardinală commună a lui Cuvier). Ansa cardiacă proemină ventral pe suprafața embrionului și are între ea și peretele posterior al embrionului mezocardul dorsal (structură tranzitorie
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
o parte în cealaltă, dorsal de inimă care persistă la adult sub formă de sinus transvers al pericardului. Segmentele ansei cardiace sunt truncus, conus, VD, VS, AS, AD, sinusul venos (în care se varsă vena cardinală commună a lui Cuvier). Ansa cardiacă proemină ventral pe suprafața embrionului și are între ea și peretele posterior al embrionului mezocardul dorsal (structură tranzitorie care dispare ulterior), care unește brațul posterior al ansei la cel anterior. Aproximativ în ziua a 17-a a embriogenezei se
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
sinusul venos (în care se varsă vena cardinală commună a lui Cuvier). Ansa cardiacă proemină ventral pe suprafața embrionului și are între ea și peretele posterior al embrionului mezocardul dorsal (structură tranzitorie care dispare ulterior), care unește brațul posterior al ansei la cel anterior. Aproximativ în ziua a 17-a a embriogenezei se înregistrează primele contracții ale cardiomiocitelor, iar sângele primitiv circulă în ambele sensuri prin ansa cardiacă, atât către capătul arterial cât și către cel venos. Extremitățile ansei sunt conectate
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
al embrionului mezocardul dorsal (structură tranzitorie care dispare ulterior), care unește brațul posterior al ansei la cel anterior. Aproximativ în ziua a 17-a a embriogenezei se înregistrează primele contracții ale cardiomiocitelor, iar sângele primitiv circulă în ambele sensuri prin ansa cardiacă, atât către capătul arterial cât și către cel venos. Extremitățile ansei sunt conectate prin intermediul sistemului circulator primitiv, lacunar și deschis. Factorul determinant al creșterii ansei cardiace este reprezentat de sporirea considerabilă și rapidă a masei circulante, ceea ce duce la
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
posterior al ansei la cel anterior. Aproximativ în ziua a 17-a a embriogenezei se înregistrează primele contracții ale cardiomiocitelor, iar sângele primitiv circulă în ambele sensuri prin ansa cardiacă, atât către capătul arterial cât și către cel venos. Extremitățile ansei sunt conectate prin intermediul sistemului circulator primitiv, lacunar și deschis. Factorul determinant al creșterii ansei cardiace este reprezentat de sporirea considerabilă și rapidă a masei circulante, ceea ce duce la îngroșarea parietală și dilatarea regiunilor cu contractilitate maximă. Contactul cu materialul migrator
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
se înregistrează primele contracții ale cardiomiocitelor, iar sângele primitiv circulă în ambele sensuri prin ansa cardiacă, atât către capătul arterial cât și către cel venos. Extremitățile ansei sunt conectate prin intermediul sistemului circulator primitiv, lacunar și deschis. Factorul determinant al creșterii ansei cardiace este reprezentat de sporirea considerabilă și rapidă a masei circulante, ceea ce duce la îngroșarea parietală și dilatarea regiunilor cu contractilitate maximă. Contactul cu materialul migrator al crestelor neurale: celulele neurale rombencefalice migrează și însămânțează , în sens dorsoventral, suprafața ansei
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ansei cardiace este reprezentat de sporirea considerabilă și rapidă a masei circulante, ceea ce duce la îngroșarea parietală și dilatarea regiunilor cu contractilitate maximă. Contactul cu materialul migrator al crestelor neurale: celulele neurale rombencefalice migrează și însămânțează , în sens dorsoventral, suprafața ansei cardiace. Din acest moment există premisa unei dezvoltări normale a inimii, crestele neurale formând: scheletul fibros al inimii, tunica medie a vaselor mari, țesutul conjunctiv diseminat al inimii și sistemul nodal. Primordiile septale apar între atriul stâng și ventriculul stâng
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
interventriculare), atriile stâng și drept (septum interatriale), sinusul venos și atriul stâng și între truncus și conus (septul truncoconal). Aceste primordii evoluează diferit, unele transformându-se în septuri definitive, altele inducând structuri ulterioare. Topografia septurilor e concordantă cu cea a ansei cardiace și nu amintește de dispoziția septurilor la inima adultă. La sfârșitul săptămânii a patra a embriogenezei, ansa cardiacă suferă o conglomerare, cavitățile sale cresc și are loc alinierea septurilor. * Septarea cordului Septarea cordului debutează la mijlocul săptămânii a 4-a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
truncoconal). Aceste primordii evoluează diferit, unele transformându-se în septuri definitive, altele inducând structuri ulterioare. Topografia septurilor e concordantă cu cea a ansei cardiace și nu amintește de dispoziția septurilor la inima adultă. La sfârșitul săptămânii a patra a embriogenezei, ansa cardiacă suferă o conglomerare, cavitățile sale cresc și are loc alinierea septurilor. * Septarea cordului Septarea cordului debutează la mijlocul săptămânii a 4-a de viață intrauterină și se termină în săptămâna a 5-a. Spre sfârșitul săptămânii a patra, septarea definitivă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
stângă și dreaptă. Aceste două valvule se unesc cranial și se continuă cu o plică proiectată în atrii, numită sept fals sau spurium. Septul intermedium se formează din doi muguri, anterior și posterior, care evoluează unul spre celălalt, segmentând lumenul ansei cardiace în două canale atrioventriculare, drept și stâng, viitoarele orificii bicuspid , respectiv tricuspid. Septul intermedium prezintă o față atrială, ținta finală a evoluției septurilor interatriale, și o față ventriculară, ținta finală a evoluției septurilor interventriculare. Septul primum este o structură
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
iar septurile fuzionează și formează septul interatrial (datorită aplicării definitive a septum primum pe septum secundum (din momentul în care circulația pulmonară devine funcțională) în urma echivalării presiunilor intra-atriale). * Formarea vetriculilor Formarea definitivă a vetriculilor presupune contribuția zonei mijlocii a ansei cardiace. Ventriculii încep să se formeze la sfârșitul săptămânii a 4-a. Ventriculul stâng are originea în porțiunea ventriculară a cordului primitiv. În timpul dezvoltării, pliul bulboventricular dispare complet odată cu dezvoltarea septului interventricular muscular, care va separa prezumtivul ventricul stâng (tubul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
se distribuie radial în miocardul atrial. Limitrof nodulului sinoatrial, în țesutul conjunctiv subepicardic, se descriu numeroși ganglioni parasimpatici. Calea internodală principală urmează traiectul cristei terminalis, inferior de orificiul venei cave inferioare, până la nivelul nodulului atrioventricular. Celelalte două căi descriu o ansă anterior de vena cavă superioară (calea anterioară) sau posterior de vena cavă superioară (calea mijlocie), apoi au traiect descendent prin septul interatrial, pentru a ajunge la nivelul nodului atrioventricular. Calea anterioară dă un ram care trece peste o bandă subțire
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Microanatomia nefronului 191 24.1. Corpusculul renal 192 24.2. Membrana filtrantă 192 24.3. Celulele și matricea mezangială 194 24.4.Aparatul juxtaglomerular 194 24.5. Tubul urinifer 195 24.5.1. Tubul contort proximal 195 24.5.2. Ansa Henle 195 24.5.3. Tubul contort distal 196 24.5.4. Tubul colector 196 25. Formarea urinii 197 25.1. Filtrarea glomerulară 197 25.2. Reabsorbția tubulară 201 25.2.1. Reabsorbția în tubul contort proximal 202 25.2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
distal 196 24.5.4. Tubul colector 196 25. Formarea urinii 197 25.1. Filtrarea glomerulară 197 25.2. Reabsorbția tubulară 201 25.2.1. Reabsorbția în tubul contort proximal 202 25.2.2. Reabsorbția apei și solviților la nivelul ansei Henle 206 25.2.3. Fenomenul de multiplicare contracurent 207 25.2.4. Reabsorbția în tubul contort distal 208 25.2.5. Tubul colector medular 210 25.3. Fenomene secretorii 211 26. Homeostazia hidro-electrolitică 212 26.1. Compartimente hidrice ale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
intestinală, care descompune grăsimile neutre nedigerate în glicerol și acizi grași; lecitinaza, ce desface lecitina în glicerol, acizi grași, fosfat și colină; fosfataza, ce eliberează fosfatul din glicero-fosfați. Reglarea secreției de suc intestinal a. Reglarea nervoasă Stimulii locali mecanici (destinderea anselor intestinale) declanșează secreția glandelor intestinale prin mecanisme reflexe locale. ”Centrii” acestor reflexe locale sunt plexurile intrinseci Meissner și Auerbach. Inervația vegetativă extrinsecă are o influență redusă asupra secreției; stimularea vagului are un efect excitator asupra secreției de suc intestinal, iar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
coronare). Proliferarea începe prin înmugurire la nivelul venulelor, cu disoluția membranei bazale și proliferarea celulelor endoteliale și continuă cu formarea chemotactică a unor extensii de tip cordon celular, urmată de plierea acestora în formă de tub și conectarea lor în anse de diferite lungimi. Uneori are loc și invazia cu miocite netede a acestor structuri. Factori umorali vasoactivi Noradrenalina și adrenalina sunt eliberate din medulosuprarenale și au efecte de tip hormonal mediate de α și β adrenoceptori. Noradrenalina este și transmițător
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
secțiune transversală se pot observa mai multe regiuni (fig. 91). Zona externă (corticală) are culoare roșcată și aspect granulat și conține glomerulii renali, tubii contorți și ducturile colectoare corticale. Zona internă (medulară) este deschisă la culoare, cu aspect striat, datorat anselor Henle paralele, ducturile colectoare și vasele medulare. Zona medulară poate fi împărțită în porțiune externă, mai apropiată de cortex și porțiune internă. Rinichiul uman este organizat în lobi, de obicei 8-10. Fiecare lob este alcătuit dintr-o piramidă de țesut
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
complexele imune și sunt o țintă frecventă a proceselor patologice la nivel glomerular. Mezangiul se extinde și extra-glomerular sub forma lacisului (celulele Goormaghtigh), ocupând spațiul dintre glomerul și macula densa tubului distal. 24.4.Aparatul juxtaglomerular Fiecare nefron formează o ansă, iar ramul ascendent gros (porțiunea inițială a tubului contort distal) atinge polul vascular al glomerulului. Aici există aparatul juxtaglomerular, o regiune compusă din macula densa, celulele mezangiale extraglomerulare și celulele granulare (fig. 97). Macula densa este alcătuită din celule epiteliale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
intensă. Membranele plasmatice ale celulelor tubului proximal sunt prezintă un grad semnificativ de interdigitare, ceea ce crește suprafața membranei polului bazal disponibilă pentru pomparea moleculelor în afara celulei. Ca o consecință, limitele dintre celulele adiacente nu sunt foarte vizibile. 24.5.2. Ansa Henle Ansa Henle este un aspect remarcabil al tubului urinifer, pe care se bazează funcția medularei renale în conservarea apei. In principiu ansa folosește la instalarea unui mediu salin hiperton în medulară, care permite recuperarea osmotică a apei din ductele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]