5,517 matches
-
secvența de aminoacizi este cea mai variabilă, din care cauză s-au numit sectoare hipervariabile. Acestea constituie regiuni determinatoare de complementaritate pentru desemnarea cărora se utilizează acronimul CDR (de la Complementarity Determining Regions). La nivelul CDR are loc asocierea complementară a antigenului cu anticorpul, după mecanismul broască-cheie. Molecula anticorpului se unește complementar nu cu tot antigenul, ci doar cu o parte din molecula acestuia, care a primit denumirea de epitop. Sectoarele hipervariabile ale regiunii variabile ale catenelor L și ale catenelor H
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
hipervariabile. Acestea constituie regiuni determinatoare de complementaritate pentru desemnarea cărora se utilizează acronimul CDR (de la Complementarity Determining Regions). La nivelul CDR are loc asocierea complementară a antigenului cu anticorpul, după mecanismul broască-cheie. Molecula anticorpului se unește complementar nu cu tot antigenul, ci doar cu o parte din molecula acestuia, care a primit denumirea de epitop. Sectoarele hipervariabile ale regiunii variabile ale catenelor L și ale catenelor H ale tetramerului imunoglobulinic L-H-H-L au fost desemnate CDR1, CDR2 și CDR3 (fig. 2.5
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sarcina electrică foarte diferită de la un tip de imunoglobulină la altul. Variația secvenței de aminoacizi din catenele imunoglobulinice este consecința mutațiilor punctiforme apărute în decursul evoluției, dar, mai ales, ea reprezintă rezultatul interacțiunii cu o imensă diversitate de epitopi ai antigenelor, față de care organismul a fost nevoit să sintetizeze anticorpi cu situsuri de cuplare pentru antigene, de o egală diversitate cu a acestora. Deși lamarckistă în esența ei, o asemenea interpretare se bazează pe mecanismul complementarității structurale dintre antigene și anticorpi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
din catenele imunoglobulinice este consecința mutațiilor punctiforme apărute în decursul evoluției, dar, mai ales, ea reprezintă rezultatul interacțiunii cu o imensă diversitate de epitopi ai antigenelor, față de care organismul a fost nevoit să sintetizeze anticorpi cu situsuri de cuplare pentru antigene, de o egală diversitate cu a acestora. Deși lamarckistă în esența ei, o asemenea interpretare se bazează pe mecanismul complementarității structurale dintre antigene și anticorpi, de la nivelul CDR, considerându-se principiul potrivirii „broască-cheie”, dintre anticorp și antigen. Ulterior, s-a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
epitopi ai antigenelor, față de care organismul a fost nevoit să sintetizeze anticorpi cu situsuri de cuplare pentru antigene, de o egală diversitate cu a acestora. Deși lamarckistă în esența ei, o asemenea interpretare se bazează pe mecanismul complementarității structurale dintre antigene și anticorpi, de la nivelul CDR, considerându-se principiul potrivirii „broască-cheie”, dintre anticorp și antigen. Ulterior, s-a constatat că diversificarea moleculară a imunoglobulinelor are la bază mecanisme genetice de recombinare, funcționale în însuși procesul de asamblare a genelor active pentru
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de cuplare pentru antigene, de o egală diversitate cu a acestora. Deși lamarckistă în esența ei, o asemenea interpretare se bazează pe mecanismul complementarității structurale dintre antigene și anticorpi, de la nivelul CDR, considerându-se principiul potrivirii „broască-cheie”, dintre anticorp și antigen. Ulterior, s-a constatat că diversificarea moleculară a imunoglobulinelor are la bază mecanisme genetice de recombinare, funcționale în însuși procesul de asamblare a genelor active pentru imunoglobuline. Și prelucrările post-transcripționale (splicing alternativ, editing) sau post-translaționale pot aduce un plus de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
arhitectura moleculară a imunoglobulinelor. Regiunile hipervariabile ale catenelor imunoglobulinice contribuie în cea mai mare parte la marea heterogenitate a acestora. 2.1.2. VARIAȚIA IZOTIPICĂ A IMUNOGLOBULINELOR Imunoglobulinele au calități de anticorpi (Ac ), prin care recunosc și se cuplează cu antigene specifice, dar, la rândul lor, ele se pot manifesta ca antigene, atunci când sunt extrase dintr- un organism și injectate în organismul unei alte specii. În cadrul experiențelor de testare a imunogenității imunoglobulinelor, aceasta poate fi amplificată prin utilizarea adjuvantului Freund. Variațiile
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cea mai mare parte la marea heterogenitate a acestora. 2.1.2. VARIAȚIA IZOTIPICĂ A IMUNOGLOBULINELOR Imunoglobulinele au calități de anticorpi (Ac ), prin care recunosc și se cuplează cu antigene specifice, dar, la rândul lor, ele se pot manifesta ca antigene, atunci când sunt extrase dintr- un organism și injectate în organismul unei alte specii. În cadrul experiențelor de testare a imunogenității imunoglobulinelor, aceasta poate fi amplificată prin utilizarea adjuvantului Freund. Variațiile de structură chimică a imunoglobulinelor se constituie în determinanți antigenici distincți
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Variațiile de structură chimică a imunoglobulinelor se constituie în determinanți antigenici distincți, față de care este indusă sinteza anticorpilor specifici anti-imunoglobulinici, desemnați Ac-anti Ig. Aceștia sunt detectați prin metode imunochimice specifice prin care se evidențiază precipitarea moleculelor Ig cu rol de antigene, în prezența anticorpilor Ac-anti Ig izolați din animale imunogenizate, cu asemenea antigene imunoglobulinice. În funcție de manifestarea imunopotenței determinanților antigenici ai imunoglobulinelor au fost identificate trei nivele ale variabilității structural-moleculare a imunoglobulinelor și anume: variația izotipică, variația alotipică și variația idiotipică. Heterogenitatea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
față de care este indusă sinteza anticorpilor specifici anti-imunoglobulinici, desemnați Ac-anti Ig. Aceștia sunt detectați prin metode imunochimice specifice prin care se evidențiază precipitarea moleculelor Ig cu rol de antigene, în prezența anticorpilor Ac-anti Ig izolați din animale imunogenizate, cu asemenea antigene imunoglobulinice. În funcție de manifestarea imunopotenței determinanților antigenici ai imunoglobulinelor au fost identificate trei nivele ale variabilității structural-moleculare a imunoglobulinelor și anume: variația izotipică, variația alotipică și variația idiotipică. Heterogenitatea izotipică definește variantele biochimice ale imunoglobulinelor. Denumirea acesteia derivă de la cuvântul grecesc
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în cadrul experimentului specific de testare a imunogenicității imunoglobulinelor și de identificare a izotipului. Variantele izotipice ale imunoglobulinelor reprezintă polipeptide codificate de gene nealelice. Izotipurile catenelor H ale imunoglobulinelor nu influențează funcția de specificitate a acestora, în sensul că un anumit antigen poate fi legat de oricare dintre cele cinci clase de Ig. Ulterior, determinanții antigenici izotipici au fost identificați și în regiunile constante ale catenelor ușoare (L), descriindu-se doi asemenea markeri de antigenicitate imunoglobulinică care au fost desemnați κ ( kappa
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
markerul antigenic Kern- prezintă în această poziție aminoacidul serină. Tot astfel, markerul antigenic Oz+ are în poziția 191 aminoacidul lizina, pe când markerul antigenic Oz- are în această poziție aminoacidul arginina. Tipul de catenă L nu influențează capacitatea de legare a antigenului, oricare dintre cele cinci clase de imunoglobuline putând lega antigenul specific, indiferent dacă în structura heterotetramerului imunoglobulinic intră catene L de tip κ sau catene L de tip λ. Variabilitatea moleculară a imunoglobulinelor este asociată și cu diferențierea în proprietățile
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
astfel, markerul antigenic Oz+ are în poziția 191 aminoacidul lizina, pe când markerul antigenic Oz- are în această poziție aminoacidul arginina. Tipul de catenă L nu influențează capacitatea de legare a antigenului, oricare dintre cele cinci clase de imunoglobuline putând lega antigenul specific, indiferent dacă în structura heterotetramerului imunoglobulinic intră catene L de tip κ sau catene L de tip λ. Variabilitatea moleculară a imunoglobulinelor este asociată și cu diferențierea în proprietățile fizice, chimice și biologice ale acestora, corespunzând subclaselor antigenice ale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
celulare care recunosc un singur epitop. Etimologia cuvântului idiotip semnifică individualizarea unor asemenea variante structurale care sunt specifice fiecărui individ uman. Unele idiotipuri sunt localizate foarte aproape de situsul de combinare sau chiar în interiorul acestuia, fapt dovedit de constatarea că legarea antigenului la situsul de combinare blochează mai mult sau mai puțin legarea antiidiotipică a anticorpilor. Geneza idiotipului este consecința configurației spațiale unice a regiunilor hipervariabile a catenelor H și L, configurație care, la rândul ei, este conferită de o secvență unică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
consecința configurației spațiale unice a regiunilor hipervariabile a catenelor H și L, configurație care, la rândul ei, este conferită de o secvență unică de aminoacizi. Repertoriul idiotipurilor este de același ordin de mărime, cu acela al situsurilor de combinare cu antigenul (paratopi) (fig. 2.7). Secvențele relativ invariante se numesc regiuni cadru (RC) și formează 80-85% din regiunea variabilă a moleculei de Ig. Variația secvenței aminoacizilor la nivelul regiunilor cadru este limitată la 5%. Secvența regiunilor cadru și a celor determinante
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
la 5%. Secvența regiunilor cadru și a celor determinante de complementaritate alternează astfel: RC1,RDC1, RC2, RDC2, RC3, RDC3, RC4, RDC4. Specificitatea idiotipică a unei populații de anticorpi s-a dedus pe cale experimentală:Celule de Salmonella typhi, cu valoare de antigen, au fost injectate în iepuri aparținând la două linii distincte A și B, în cadrul fiecărei linii, indivizii fiind identici genetic. Se sintetizează Ac aglutinanți anti-Salmonella typhi. Ac aglutinanți 1 (produși de organismul A) s-au injectat la organismul C (iepure
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
este cerută ca marker pentru distingerea multiplelor mieloame în gamma-patiile benigne. Catenele H sunt unite prin punți S-S dintre domeniile CH2 și CH3 formate la granița dintre monomerii heterotetramerului imunoglobulinic (după Roitt și colab., 1985). Procesul de legare a antigenului poate declanșa o varietate de funcții efectoare secundare cum ar fi activarea complementului care conduce la bacterioliză și amplificarea chemotaxiei fagocitelor, opsonizare și eliberare de histamine de către mastocite. Efectele secundare sunt independente de specificitatea antigenică a imunoglobulinei, dar dependente de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
loc o deleție de 13 aminoacizi. Domeniile regiunii constante ale IgA1 și IgA2 diferă însă numai prin 20 substituții de aminoacizi. IgA2 se află sub forma a două variante alotipice, desemnate IgA2m (1) și IgA2m (2). Situsuri de legare a antigenului Figura 2.9. O diagramă simplificată a unei molecule dimerice de IgA întâlnită în secreții. Alături de cei doi monomeri tetracatenari apare o singură catenă J și o catenă polipeptidică adițională numită componenta secretoare care are rolul de a proteja moleculele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
activează slab calea clasică. Acest proces a fost considerat ca reprezentând mecanismul prin care gazda atenuează răspunsurile inflamatorii induse de anticorpii IgG, la suprafața mucoaselor. Dimpotrivă, IgA activează calea alternativă a complementului pentru funcții protectoare directe. Odată legată la un antigen de suprafață, bacterian sau la alt parazit, IgA poate lega receptorii pe celule inflamatoare, ducând la distrugerea antigenelor prin mijloacele citotoxicității mediate celular, dependente de anticorpi (ADCC). Mai mult, legarea sa de antigenele suprafeței virale sau microbiene poate limita mobilitatea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
induse de anticorpii IgG, la suprafața mucoaselor. Dimpotrivă, IgA activează calea alternativă a complementului pentru funcții protectoare directe. Odată legată la un antigen de suprafață, bacterian sau la alt parazit, IgA poate lega receptorii pe celule inflamatoare, ducând la distrugerea antigenelor prin mijloacele citotoxicității mediate celular, dependente de anticorpi (ADCC). Mai mult, legarea sa de antigenele suprafeței virale sau microbiene poate limita mobilitatea invadatorilor și preveni astfel legarea acestora de epiteliul mucoaselor, fenomen denumit „excludere antigenică”. În acest context, IgA secretoare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
funcții protectoare directe. Odată legată la un antigen de suprafață, bacterian sau la alt parazit, IgA poate lega receptorii pe celule inflamatoare, ducând la distrugerea antigenelor prin mijloacele citotoxicității mediate celular, dependente de anticorpi (ADCC). Mai mult, legarea sa de antigenele suprafeței virale sau microbiene poate limita mobilitatea invadatorilor și preveni astfel legarea acestora de epiteliul mucoaselor, fenomen denumit „excludere antigenică”. În acest context, IgA secretoare poate juca rolul primei linii de apărare a organismului față de nonself. Structura unică a IgA
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
acestora de epiteliul mucoaselor, fenomen denumit „excludere antigenică”. În acest context, IgA secretoare poate juca rolul primei linii de apărare a organismului față de nonself. Structura unică a IgA îi conferă acesteia rezistență la proteoliză. Ea joacă rol în blocarea pătrunderii antigenului, în atașarea bacteriei sau virusului, în limitarea inflamării induse pe calea obișnuită a activării complementului și promovează distrugerea microbilor pe calea ADCC, prin legarea la receptorii leucocitelor. Imunoglobulina umană IgD este un monomer tetracatenar, de aproximativ 180 kDa. În mod
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
datorită structurii sale aparent compacte, nu activează complementul, pe calea „clasică”. Anticorpii IgG4 sunt unici, prin aceea că ei apar a fi monovalenți funcțional, datorită structurii lor compacte. Cercetătorii alergologi au emis ipoteza că anticorpii IgG4 servesc spre a escava antigenul, prevenind ca anticorpii IgE legați la mastocite să fie cross-lincați de antigen, blocând astfel reacțiile de hipersensibilitate mediate de IgE, la persoanele care au fost supuse imunoterapiei. Alte diferențe importante, structurale și biologice dintre subclasele de IgG umane se referă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
IgG4 sunt unici, prin aceea că ei apar a fi monovalenți funcțional, datorită structurii lor compacte. Cercetătorii alergologi au emis ipoteza că anticorpii IgG4 servesc spre a escava antigenul, prevenind ca anticorpii IgE legați la mastocite să fie cross-lincați de antigen, blocând astfel reacțiile de hipersensibilitate mediate de IgE, la persoanele care au fost supuse imunoterapiei. Alte diferențe importante, structurale și biologice dintre subclasele de IgG umane se referă la legarea receptorului Fc și la situsurile de legare pe domeniile regiunii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
este o imunoglobulină pentamerică, cu o greutate moleculară de 900 kDa și reprezintă aproximativ 10% din imunoglobulinele serice, la persoanele normale. Anticorpii IgM sunt importanți din punct de vedere clinic, deoarece sunt predominanți în răspunsurile imune timpurii, date la majoritatea antigenelor. Alături de IgD, IgM este o imunoglobulină majoră care este exprimată pe suprafața limfocitelor B. IgM este foarte eficientă în activarea cascadei complementului pe calea „clasică”. Capitolul 3 ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA INFORMAȚIEI GENETICE PENTRU IMUNOGLOBULINE 3.1. INTRODUCERE Organizarea informației genetice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]