6,394 matches
-
regimului comunist în România, este, după G. Uscătescu, „o slabă, deși complicată canava de aventuri”. Și următoarele romane, vehiculând - multe dintre ele - subiecte și personaje românești (La Cravache, 1960, La Maison de Petrodava, 1961, Les Immortels d’Agapia, 1964 ș. a., apărute inițial la editurile Plon și Du Rocher din Paris), au fost denunțate în revistele exilului ca lipsite de valoare artistică. La 23 mai 1963 G. îmbracă sutana de preot, ceea ce dorise dintotdeauna, dar și după această dată continuă să scrie
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
congresele unionale ale scriitorilor sovietici (1955). Astfel, în cadrul unei discuții despre poezie, Mihai Beniuc dă lămuriri despre geneza poeziei sale Melița (10/1955), tonul general al dezbaterilor suferind de un dogmatism rigid. În numărul 16/1956, Savin Bratu comentează recent apărutul volum al lui Tudor Arghezi, 1907, punct de la care debutează o nouă relație a hebdomadarului cu marele scriitor și se manifestă o nouă atitudine oficială față de opera sa. Tot acum încep atât publicarea unor tablete argheziene în G.l., cât și
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
alte instituții capabile să concentreze bani, și anume prin intermediul băncilor private. Liberalizarea pieței bancare, prin acordarea permisiunii legale de înființare a unor bănci private, s-a realizat relativ repede după revoluție și a fost răspunsul la presiunea exercitată de nou apărutele cercuri de afaceri din România de a avea acces la profiturile realizate prin gestionarea banilor, fie ei publici sau privați. În principiu, rostul înființării băncilor private nu a fost accesul la banii populației, ci în primul rând accesul la banii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
avril pentru prima culegere de versuri, precum și pseudonimul Camille Armand. Scriind în franceză, tălmăcește rar în românește versiunea originală. Doar nuvela Sanda și poezia România au fost, probabil, compuse direct în limba română, spre a fi tipărite în „Revista nouă”. Apărute postum (1889), textele, de factură romantică, sunt destul de convenționale și fragile ca valoare. În nuvelă (mai curând o povestire) se simte modelul stilisticii din Sultănica lui B. Delavrancea, iar versurile, retorice, encomiastice, trimit la câteva tonalități din V. Alecsandri. Oeuvres
HASDEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287417_a_288746]
-
a poeziei este incompletă, când și când printre durități, ironii și prozaisme izbucnind pătimaș câte o metaforă („Și-n scoicile tăcerii nisipul se îmbată”, „E frig în cuvânt și în suflet cad ploi” etc.), prin placheta de versuri Clepsidra reveriei, apărută târziu, în 1996, autorul se înscrie în parametrii atitudinii poetice optzeciste. SCRIERI: Clepsidra reveriei, Cernăuți, 1996. Repere bibliografice: Rachieru, Poeți Bucovina, 208-213; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 256. G.B.
HOSTIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287452_a_288781]
-
de roman de Sergiu Dan, George Acsinteanu, Ștefan Anton Cosma, Traian Mateescu. Destul de bogată este și rubrica de critică literară a revistei. În cadrul ei, Octav Șuluțiu, Vlaicu Bârna, C. Panaitescu, I. Stancu scriu percutante articole polemice sau comentează cărți nou apărute (între altele, volume de Tudor Arghezi, E. Lovinescu, Gala Galaction, Mihail Sadoveanu, Geo Bogza). Un loc aparte îl ocupă trei tineri autori, care vor ajunge personalități de prim rang: Vasile Lovinescu, viitorul gânditor gnostic, publică articolul Socialism și teorie, Constantin
HERALD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287428_a_288757]
-
în 1970 volumul Das französische Theater des 16. und 17. Jahrhunderts) și mai nouă (proza din secolele al XIX-lea și al XX-lea, de consemnat fiind mai ales cartea Der französische Realismus von Stendhal bis Flaubert, tipărită în 1979, apărută și în versiune română: Realismul francez de la Stendhal la Flaubert, 1983). Acordă totodată mare atenție demersurilor de adâncire și propagare a cunoștințelor de limbă și literatură română. Eforturile susținute în cadrul Seminarului de romanistică la Universitatea din Heidelberg au fost răsplătite
HEITMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287425_a_288754]
-
programatic al L. pentru t., care însă „nu e o revistă, ci un «magazin» literar. Teoriile mele literare n-au deci ce căuta în paginile ei.[...] Să nu ni se ceară ceea ce nu voim să dăm deocamdată.” În penultimul număr apărut, Lovinescu semnează un scurt preambul, Anul al doilea, care e, de fapt, un epilog anticipat. Invocând persistența „tenace” a greutăților economice postbelice, se prevede dispariția presei culturale: „Asistăm la asasinarea cugetării tipărite. În curând, orice publicație culturală va deveni imposibilă
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
în volumele Opinions sincères (1899) și Opinions pernicieuses d’un mauvais patriote (1900), ce denunță cu o vehemență zdrobitoare infirmități ale lumii politice și culturale românești, ale partidelor, impostura unor „somități” ale științei. Caracter polemic au și multe dintre articolele apărute începând din 1902 în ziarul „Epoca”, editate sub titlul Cuvinte adevărate (1903). La cumpăna veacurilor I. scrie la „România jună”, continuându-și colaborarea la multe dintre periodicele în care fusese prezent. Publică de asemenea în „Literatură și artă română”, „Noua
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Reviste”, „Teatru”, „Cărți”. Colaboratorii principali sunt Mihail Ilovici, I.E. Torouțiu, Ovidiu Papadima, Alexandru Talex, C. Rădulescu-Motru, Nichifor Crainic, Alexandru Ionescu, Radu Gyr, Simion Stolnicu, Augustin Pop, Mihail Stelescu, Pericle Martinescu, Pan M. Vizirescu. În ciuda spațiului restrâns și a puținelor numere apărute, L. are merite deosebite în ce privește promovarea unor idei sociologice, filosofice sau a unor opinii de critică și teorie literară. Orientarea politică a majorității semnatarilor spre dreapta și extremă dreapta nu influențează în mod direct aceste intervenții, publicația impunând un anume
LITERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287835_a_289164]
-
ale socialului - teză princeps a funcționalismului -, nu cred că este recomandabilă renunțarea la sintagma (și tema) „funcțiile familiei”. Față de funcționalism, dar și în spiritul lui se poate aduce argumentul că indiferent de cauzele genezei familiei (vezi 3.1.3.), odată apărută și legitimată, ea îndeplinește funcții importante în societate. 2. Expresia „funcții sociale” indică faptul că ne concentrăm asupra aspectelor sociale, dar și sugestia că „naturalul”, „biologicul” și cu atât mai mult psihologicul sunt indisolubil legate de social și cultural, asimilate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
activitatea Editurii Müller din București). Se evocă totodată, prin pana lui G. Bogdan-Duică, exemplul înaintașilor (Grigore Maior, Programul de la 1849). Din „Vatra”, „Foaia interesantă” și „Familia” sunt preluate versuri, proză și notițe filologice ale lui G. Coșbuc. De fapt, literatura apărută aici este, cu unele excepții, reluată din alte periodice, mai ales din „Vatra”. Scrieri de Al. Vlahuță, I. Popovici-Bănățeanul, Matilda Cugler-Poni, Radu D. Rosetti, I. N. Roman, Traian Demetrescu, Ion Gorun, Veronica Micle, D. Nanu, Artur Stavri, Duiliu Zamfirescu, Șt.
REVISTA ORASTIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289245_a_290574]
-
, publicație apărută, lunar, la București din septembrie 1893 până în septembrie 1894, la Craiova și București din noiembrie 1896 până în august 1898, iar într-o a doua serie, la București din octombrie 1902 până în iunie 1903. Revista, condusă de Ioan I. Livescu, țintește
REVISTA THEATRELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289266_a_290595]
-
ROMÂNIA EROICĂ, publicație apărută, lunar, la Cluj din mai 1937 până în august 1940, apoi la București din decembrie 1940 până în februarie 1944, sub direcția lui Ion Colfescu-Delaturda. Subintitulată „Revistă pentru promovarea românismului”, R.e. va preciza de la numărul 3-5/1938 până la numărul 9-11/1941
ROMANIA EROICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289312_a_290641]
-
ROMÂNIA NOUĂ, publicație apărută zilnic, la Cluj între 7 noiembrie 1933 și 19 aprilie 1938, apoi la Sibiu între 7 octombrie 1940 și 24 mai 1941 și la Cluj-Sibiu de la 7 septembrie 1944 la 17 martie 1945. Director este Zaharia Boilă, iar redactor responsabil
ROMANIA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289330_a_290659]
-
, publicație apărută lunar, la Budapesta între iulie 1885 și iunie 1886, la Reșița între iulie 1886 și decembrie 1888, la Viena între ianuarie 1889 și decembrie 1892, la Sibiu în ianuarie-decembrie 1893 și la Timișoara în ianuarie-decembrie 1894. Revista poartă în anii
ROMÄNISCHE REVUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289348_a_290677]
-
un public foarte larg. Faptul că, în ciuda concesiilor la care a fost obligată, a izbutit să nu ignore criteriul valorii și să adune în paginile sale contribuții ale celor mai de seamă scriitori se observă cu ușurință în cazul poeziei apărute aici în decursul timpului: versuri inedite de Lucian Blaga, B. Fundoianu ș.a., poeme ample de Al. A. Philippide și Miron Radu Paraschivescu, numeroase poezii ale lui Eugen Jebeleanu, pagini sau grupaje întregi semnate de autori din toate generațiile, cu viziuni
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
Codăuș, Dimitrie Moises, Florian C. Ștefănescu, George Colfescu, Ion C. Balaban, Marin Oprea, Emil Meleca, dar nici unul nu a confirmat aștepările, așa cum nici în proză nu se va impune vreun colaborator al periodicului. La „Cronica literară” sunt prezentate cărți nou apărute, aparținând lui Mircea Eliade, Gib I. Mihăescu, Mihail Sadoveanu, Ion Biberi, C. Stere, Mihail Sebastian, G.M. Zamfirescu, Mateiu I. Caragiale ș.a., printre semnatarii comentariilor aflându-se Aurel Iordache, Dan Emanoil, Dimitrie Moises, George Bițin, Constantin Minculescu ș.a. Tânărul George Potra
SABARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289416_a_290745]
-
Iluzia localismului și localizarea iluziei (2000), respectiv Sinele și cunoașterea lui (2001), ambele apărute la Editura Polirom. Intenția mea este ca această trilogie să fie asamblată într-un mic tratat de psihologie socială, care, alături de alte lucrări de sinteză, cele mai multe apărute tot la Editura Polirom, să configureze un spațiu de cărți de specialitate, destinate în primul rând studenților și tinerilor cercetători, dar și publicului larg interesat de atât de fascinantele probleme pe care le ridică realitatea nemijlocită în care trăim: grupuri
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ce se respectă are o deontologie, o suită de criterii obiective după care operează selecția materialelor. În cazul preluării rezultatelor sondajelor de opinie, spre exemplu, contează prestigiul instituției care a efectuat sondajul și importanța problemei cercetate. Într-o lucrare, recent apărută și în românește, vizând persuasiunea, Ch. Larson (2003) analizează și alte procedee prin care cei interesați încearcă să determine publicul să își însușească anumite idei, atitudini și comportamente, să urmeze anumite politici sau să cumpere produsele pentru care se face
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
acela de a tipări orice colaborare legată de chestiuni școlare. Ciclul de articole scris de Slavici în anii 1873 și 1874 se detașează prin claritatea ideilor, prin buna cunoaștere a istoriei învățământului românesc și prin justețea soluțiilor propuse. Puțina literatură apărută (se retipăresc versuri lirice și fabule) este selectată din scrierile lui Gh. Asachi, N. Skelitti, G. Crețeanu, precum și ale unor versificatori locali. În ultima perioadă de apariție au colaborat At. M. Marienescu, Ciru Oeconomu, Al. Macedonski, acesta din urmă cu
LUMINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287913_a_289242]
-
obiecția conform căreia în timpul prezentării pot apărea efectiv anumite implicații ale unor evenimente imposibil de prevăzut, ceea ce face proiectul acestei prezentări, în cel mai fericit caz, inutil (atunci când vorbitorul renunță efectiv la el, încercând să își adapteze mesajul noilor condiții apărute) ori - atunci când vorbitorul se cramponează să continue activitatea în direcția gândită în proiect, fără să ia în seamă schimbările din audiență - proiectul prezentării devine un instrument nociv, care trimite direct spre conflicte și eșecul activității de prezentare (atât cea informativă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai este posibil, măcar să le reducem intensitatea. Câteodată, nici acest lucru nu merge și atunci suntem puși în situația de a face eschive complicate și de a face funcționale o serie de „jocuri de comunicare” pentru a putea rezolva conflictele apărute. Iată de ce am gândit în acest capitol strategii de prevenire, de reducere și de rezolvare a conflictelor. Dar nu ne-am oprit aici: am introdus și strategii pentru provocarea conflictelor: de ce ar fi ele necesare? Pentru a ne introduce în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de revista „Cuvântul” și generația „Criterion”), precum și pentru literatura exilului românesc: incitante și utile informații și comentarii despre Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Theodor Cazaban, Monica Lovinescu, Pavel Chihaia ș.a. O ultimă secțiune cuprinde comentarii la cărți franțuzești recent apărute. Asemenea lui G. Călinescu, mentorul său, Ș. are vocația călătoriei culturale. Sub scutul soarelui (1985) și Ritmuri în piatră (1988) asociază în chip fericit încărcătura de noutate și imprevizibil a reportajului în geografia și umanitatea mediteraneană cu voluptatea evocării monumentelor
STEFANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
sunt benefice, adevărul istoric e uneori nesocotit în literă, pentru a fi mai bine servit în spirit (N. Carandino). Ș. a scris și proză - Joc de noapte, joc de zi (1971), precum și memorialistică - Un dramaturg își amintește (I, 1980) și, apărute postum, Amintirile unui dramaturg (1998), volume dense, masive, scrise cu har și cu atenție la detalii, împănate de confesiuni autobiografice și „poietice”, cu considerații de teatrologie aplicată și mărturisiri de practician al domeniului, și care constituie o adevărată „mină de
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]