2,954 matches
-
conducerea Centrului Comun de Cercetări. ÎI. Obiective științifice și tehnologice 1. PRIMA ACTIVITATE TEMA 1 Calitatea vieții și managementul resurselor vii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Îmbunătățirea calității vieții și a sănătății constituie o provocare majoră și Comunitatea își propune să o abordeze prin sprijinirea aprofundării cunoștințelor și pentru dezvoltarea tehnologiilor în domeniul vieții științifice. În acest context este necesar să se îmbunătățească calitatea vieții tuturor cetățenilor europeni, luând în ordine problemele particulare ale sectoarelor sigure ale populației, ca de exemplu: vârstă și invaliditatea. În același
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
dezvoltarea sistemelor de expresie pentru a facilita studiul genelor de interes industrial și agronomic, precum și proiectarea de strategii moleculare eficiente și de strategii preventive și terapeutice bazate pe gene pentru bolile umane și animale. - Neurostiinte Această activitate va asigura noi aprofundări și o mai bună înțelegere a mecanismelor care guverneaza interrelația proceselor biologice și fiziologice, pentru a promova noi diagnostice (de exemplu: imagistică), si abordări terapeutice pentru tulburările neurologice și psihice și pentru a sprijini oportunitățile pentru inovație în industriile pentru
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
înceapă cu elemente, subansamble și piese procurate de la firmele furnizoare din străinătate. Articolul 32 Titularii de investiții vor lua măsuri și vor urmări că documentațiile tehnico-economice care sînt în competența lor de aprobare să fie întocmite la același nivel de aprofundare și analiza că și documentațiile investițiilor ai căror indicatori tehnico-economici se supun aprobării Consiliului de Miniștri. Capitolul 3 EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE INVESTIȚII Articolul 33 Ministerele și celelalte organe centrale titulare de investiții pot atribui sarcina de beneficiar pentru realizarea de
HOT��RÂRE nr. 900 din 1 ianuarie 1970 cu privire la pregătirea şi realizarea lucrărilor de investiţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127409_a_128738]
-
conducerea Centrului Comun de Cercetări. ÎI. Obiective științifice și tehnologice 1. PRIMA ACTIVITATE TEMA 1 Calitatea vieții și managementul resurselor vii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Îmbunătățirea calității vieții și a sănătății constituie o provocare majoră și Comunitatea își propune să o abordeze prin sprijinirea aprofundării cunoștințelor și pentru dezvoltarea tehnologiilor în domeniul vieții științifice. În acest context este necesar să se îmbunătățească calitatea vieții tuturor cetățenilor europeni, luând în ordine problemele particulare ale sectoarelor sigure ale populației, ca de exemplu: vârstă și invaliditatea. În același
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
dezvoltarea sistemelor de expresie pentru a facilita studiul genelor de interes industrial și agronomic, precum și proiectarea de strategii moleculare eficiente și de strategii preventive și terapeutice bazate pe gene pentru bolile umane și animale. - Neurostiinte Această activitate va asigura noi aprofundări și o mai bună înțelegere a mecanismelor care guverneaza interrelația proceselor biologice și fiziologice, pentru a promova noi diagnostice (de exemplu: imagistică), si abordări terapeutice pentru tulburările neurologice și psihice și pentru a sprijini oportunitățile pentru inovație în industriile pentru
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
dezvoltarea relațiilor de bună vecinătate și a cooperării economice cu toate statele din Europa de Sud-Est, pentru consolidarea stabilității, securității și cooperării în zona noastră geografică și integrarea acesteia în structurile europene și euroatlantice; încurajarea evoluțiilor democratice în această regiune; - aprofundarea relațiilor cu celelalte state candidate la integrarea europeană; dezvoltarea raporturilor de parteneriat cu Ungaria și Polonia, prin punerea în valoare a înțelegerilor existente și deschiderea de noi domenii de colaborare; - România fiind profund interesată în construirea unor bune relații de
HOTĂRÂRE nr. 57 din 21 decembrie 1999 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126341_a_127670]
-
cadrului instituțional pentru facilitarea participării sectoarelor neguvernamentale și a reprezentanților societății civile la procesul de elaborare a deciziilor privind strategia dezvoltării economico-sociale a tarii; ... d) acționează ca instrument al cooperării și integrării pe plan european și mondial, prin dezvoltarea și aprofundarea legăturilor cu instituțiile similare. ... (2) Consiliul național va îndeplini și alte atribuții prevăzute în acte normative. (3) Consiliul național se poate afilia la organizații internaționale similare. ... Articolul 7 (1) În îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la art. 6 Consiliul național: ... a) analizează
LEGE nr. 158 din 20 octombrie 1999 privind constituirea şi funcţionarea Consiliului Naţional pentru Mediu şi Dezvoltare Durabila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125682_a_127011]
-
Științei din Republică Moldova privind cooperarea în domeniile tineretului și sportului Articolul 1 Părțile vor încuraja dezvoltarea pe multiple planuri a relațiilor de prietenie dintre tinerii din cele două state, în principal prin realizarea de întâlniri și schimburi și prin aprofundarea și diversificarea cooperării în domeniile tineretului și sportului. Articolul 2 Părțile vor sprijini cooperarea, relațiile și schimburile directe între organizațiile și asociațiile de tineret, federațiile, cluburile și asociațiile sportive, precum și între alte organizații și instituții cu competențe în domeniile tineretului
ÎNŢELEGERE din 4 noiembrie 1999 între Ministerul Tineretului şi Sportului din România şi Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei din Republica Moldova privind cooperarea în domeniile tineretului şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125906_a_127235]
-
nominalizat. B. Drepturile de proprietate intelectuală, altele decât cele descrise în acest paragraf ÎI la lit. A vor fi alocate astfel: 1. Cercetătorii aflați în vizită de studii, de pildă oamenii de știință aflați în vizită în primul rând pentru aprofundarea studiilor, vor obține drepturile de proprietate intelectuală în conformitate cu jurisdicția instituției-gazda. În plus fiecare cercetător aflat în vizită, care se califică pentru numele de inventator, va avea dreptul la o parte din drepturile de autor obținute de instituția-gazda de pe urma licențierii acestei
ACORD din 15 iulie 1998 între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea ştiinţifică şi tehnologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126631_a_127960]
-
din cele două țări; 4. sprijinirea asistenței tehnice și de pregătire, necesară dezvoltării programelor de colaborare; 5. supunerea spre examinare autorităților naționale a propunerilor și recomandărilor pentru realizarea în cele mai bune condiții a obiectivelor prezentului acord. Pentru studiul și aprofundarea unor probleme specifice, comitetul tehnic mixt va putea propune, dacă va fi necesar, constituirea unor grupe de lucru, compuse din ofițeri ai celor două părți și/sau specialiști din alte departamente, organe guvernamentale sau industrie. Aceste grupe de lucru se
LEGE nr. 134 din 29 iunie 1998 pentru ratificarea Acordului privind cooperarea în domeniul militar dintre Ministerul Apărării Naţionale al României şi Ministerul Apărării al Republicii Italiene, semnat la Roma la 26 februarie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121152_a_122481]
-
unor aptitudini în vederea orientării profesionale; - posibilitatea de a interveni oportun în situații școlare nedorite. Pentru profesor, funcțiile evăluarii sunt:cunoașterea posibilităților in ițiale ale elevilor spre a decide asupra gradului de prelucrare a informațiilo r și a nivelului accesibil de aprofundare a cunoștințelor; - cunoașterea progreselor în timpul derulării procesului didactic, pentru adecvarea acestuia la condițiile concrete ale clasei; - cunoașterea rezultatelor finale, pentru proiectarea corectă a procesului în etapa următoare;posibilitatea stabilirii raportulu i corect între cerințe și capacitățile elevilor;posibilitatea explicării rezultatelor
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
recapitulare. Teza sau lucrarea semestrială poate fi considerată o reușită combinație a verificării continue cu cea cumulativă. Obiectivele tezei sunt în special de constatare-diagnosticare și mai puțin de formare. Teza verifică pe durata unei ore conținutul de bază, gradul de aprofundare, posibilitățile de transfer a cunoștințelor și abilitatea de a le transfera în anumite situații. Ea urmărește evidențierea nivelulu i cunoștințelor acumulate în semestrul curent, dar și de a pune în gardă pe unii elevi asupra nivelului insuficient la care se
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
elevilor cu ajutorul calcu latorului prezintă anumite avantaje, dintre care: posibilitatea de verificare a întregii clase de elevi la aceeși temă; respectarea sistemului p ropriu de muncă; posibilitatea de autoverificare după fiecare răspuns dat. Dintre dezavantaje se menționează: imposibilitatea argumentării și aprofundării răspunsului ales sau formulat; imposibilitate nuanțării răspunsurilor; alegerea uneori la întâmplare a răspunsului corect. Inserate cu discernământ în contextul lecțiilor clasice, diferitele forme de evaluare computerizată pot concura la organizarea mai rațională a act ivității școlare. Efectele acestora se răsfrâng
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
încă în stadiul experimental, cum ar fi tehnica potențialelor evocate cognitive. În a doua parte a lucrării am adunat principale metode utilizate în recuperarea afaziei, dislexiei, dislaliilor încercând să ofer celor pentru care domeniul se află la începutul cunoașterii și aprofundării - studenți, medici generaliști sau logopezi în formare, un material util în practica profesională. Necesitatea de a găsi noi tehnici pentru evaluarea funcțiilor cognitive m-a îndemnat să mă alătur acestor eforturi, prin brevetarea unei interfețe de stimulare psiho-verbală pentru achiziția
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
coagularea" acestora în jurul indicatorilor de status, vârstă și gen preocupă discursul sociologic, dar și felul în care indivizii se raportează la modă, ca normă a dezirabilității sociale, "a prezentului în vogă", a conformării la valorile și normele promovate de societate. Aprofundarea teoretică a acestui subiect a însemnat și confruntarea cu anumite dificultăți, inerente unor "ramuri" sociologice în "expansiune": insuficenta clarificare a unor concepte, de unde și confuziile terminologice vehiculate în unele articole sau lucrări (de exemplu, echivalența dintre "modă" și "vestimentație"); încadrarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Curentul subteran al “excelenței” subminează reforma conținuturilor la literatura română Una din dimensiunile fundamentale ale schimbării numite Reformă a învățământului românesc este restructurarea conținuturilor tuturor disciplinelor în general, în sensul descărcării de gradul înalt de dificultate, al accesibilizării și al aprofundării prin opționale a unor aspecte cu grad special de dificultate sau de interes și a conținuturilor disciplinei fundamentale a limbii și literaturii române, în special. Așa cum au recunoscut-o artizanii reformei deja, prima etapă, consumată imediat după revoluția din 1898
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
terminologiei științifice de către elevi, RPED, 20, nr. 2, 1971, 54-59. [47] TUCICOV-BOGDAN, ANA, STOLERU-CONSTANTINESCU, P., Rolul definiției și al regulii gramaticale în generalizarea conștientă a fenomenului gramatical la elevi, Rev. Ped., 6, 1971. [48] URSU, G. C., De la dictare către aprofundarea cunoștințelor ortografice și gramaticale, Tribșc, 1, nr. 13, 1971, 4-5. [49] VASILIU, EM., Există modalități „unice” de analiză?, Tribșc, 1, nr. 29, 1971, 4. 1972 [1] ADAM, SIGISMUND, Predarea problemelor de fonetică română în școlile cu limba de predare maghiară
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
BUCINSCHI, MIHAELA; DUMITRU, GABRIELA, Limba și literatura română: caietul elevului: clasa a III-a, București, Es Print'98, 2005, 72 p. [34] BURȚILĂ, DOINA; CHIRIAC, MARINELA; BOȘOAGĂ, ANA; MAZILU, ELENA, Limba și literatura română: culegerea elevului, clasa a III-a: aprofundarea textelor literare din manual; exerciții suplimentare pentru fiecare unitate de învățare: auxiliar pentru manualul editurii Aramis, Pitești, Tiparg, 2005, 128 p. [35] BURȚILĂ, DOINA; MACRI, CECILIA; CHIRIAC, MARINELA; PETROV, CRISTINA, Limba și literatura română: Fișe de lucru - clasa a III
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Teste pentru limba și literatura română: clasa a II-a: evaluare inițială, continuă, finală, Pitești, Tiparg, 2005, 48 p. [43] CHIRIAC, MARINELA; MREJERU, MARINELA NATALIA; RĂDUCANU, ELENA; UNGUREANU, DUMITRU DĂNUȚ, Limba și literatura română: culegerea elevului, clasa a II-a: aprofundarea textelor literare din manual, exerciții suplimentare pentru fiecare unitate de învățământ, Pitești, Tiparg, 2005, 95 p. [44] CHIRILĂ, ADINS LIVIA, Limba română aplicativă: clasa a III-a, Sălaj, Școala Noastră, 2005, 110 p. [45] CHIRIȚĂ, CORNELIA; TROFIN, ELIZA-MARA; ARDELEAN, LUMINIȚA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română: 50 de modele de subiecte însoțite de rezolvări posibile, București, Sigma, 2009, 191 p. [30] BUHACIUC, LAURA, Evaluarea națională: limba și literatura română: clasa a VIII-a: teme de recapitulare și aprofundare, modele de teste pentru Evaluarea națională 2010, Iași, Taida, 2009, 199 p. [31] BURLEA, ANISOARA; CÎNTIUC, RITA; CIUBOTARU, GABRIELA, Limba și literatura română: teză cu subiect unic: sugestii de subiecte, clasa a VIII-a, vol. 2, Pitești, Nomina, 2009, 94
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
aparent, iată o priveliște scandaloasă pentru ochii exegetului modern. În acest sens, dacă un intelectual bizantin era pro-dusul instrucției minții în cadrele stricte ale repetiției formulărilor platonicoaristotelice, rostul acestei instrucții nu putea fi văzut decât din perspectiva folosirii gândirii în aprofundarea și cenzura experienței spirituale. Și din prisma acestei mentalități se conturează un al doilea motiv în păstrarea unei folosiri nespeculative (în sens conceptual) a terminologiei filosofice clasice. Filosofia din interior, care avea în mod hotărâtor dimensiunea exersării practice a precep
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
desăvârșire pe calea aceasta existențială a iubirii de înțelepciune. De cele mai multe ori, filosofarea a fost un act tăcut, cunoscut doar prin ceea ce se putea surprinde din felul de viață al celui ce căuta tăcerea și fuga de lume. Această continuă aprofundare și nuanțare a căilor de exersare a filosofiei în tăcere s-a lăsat în vremurile de criză cunoscută și la vedere, atât prin discurs cât și în scris. Începând cu Arie și terminând cu disputa hesychastă istoria vieții bizantine consemnează
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
că marea sărbătoare comemorativă a privit în toate felurile și îndeosebi pe poetul Eminescu creat de G. Călinescu. Apariția altui Eminescu este taina unui viitor indeterminabil.” Oscilațiile lui Streinu - în cazul de față - se explică printr-o insuficientă cunoaștere și aprofundare a problemelor istorico-literare legate de viața și creația poetului genial Eminescu și prin judecățile devenite prejudecăți generate de adversitățile din jurul personalității călinesciene. Să recunoaștem, în acest context, că nici Călinescu n-a fost prea drept cu Vladimir Streinu în Istoria
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
diferite momente: - să înțeleagă funcțiile evaluării; - să definească nivelul de exigență al obiectivului care trebuie evaluat într-o activitate; - să stabilească indici de reușită; - să analizeze rezultatele constatate și să determine cauzele greșelilor; - să prevadă activități de remediere și de aprofundare în funcție de această analiză. 2. Să pună în practică, adică: - să organizeze spațiul clasei și să administreze timpul activităților școlare în funcție de activitățile prevăzute. Să fie sensibil la ritmurile de învățare ale elevilor și să aibă grijă să le ia în considerare
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
parte din categoria metodelor interogative (conversative sau dialogate) și îsi asumă o multitudine de funcții; funcția euristică, de descoperire de noi adevăruri (de asimilare de noi cunoștințe) și formativă (conversația de tip euristic); - funcția de clarificare, de sintetizare și de aprofundare a cunoștințelor; - funcția de verificare sau de control (de examinare și evaluare) a performanțelor învățării. Este cunoscut faptul că metoda conversației are două forme: euristică și catehetică. Conversația euristică se adresează în primul rând judecării elevilor și se folosește ca
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]