1,871 matches
-
sale funcționări. Prin ele dobândim o reprezentare pozitivă despre viață și asta influențează procesele de vindecare. Procedeul punctelor vindecătoare este următorul: se freacă bine palmele una de alta pentru a activa câmpurile de energie ale corpului; se așează vârful degetului arătător pe una din cele șase buline colorate. În acest moment, în zonele bolnave ale corpului urmează să se degaje căldură. Diametrul unei buline este 1,2 cm și trebuie respectată această dimensiune atunci când confecționam bulinele din hârtie colorată. CAPITOLUL 5
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
și împăturirea în diagonală a unei coli de hârtie de formă pătrată se realizează printr-o serie de mișcări: luarea cu mâna a unui colț al hârtiei, ridicarea și așezarea lui pe colțul opus, fixarea celor două colțuri opuse cu arătătorul mâinii drepte pe îndoitura formată”[33]. Citatul anterior reliefează cu finețe o deprindere importantă, esențială în practicarea tehnicii origami. Transformarea unor acțiuni simple, realizate conștient și într-un ritm lent, în deprinderi constituie un proces de durată. Astfel, dacă la
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
mici decât cel înscris și sunt gradate în mililitri și în fracțiuni de mililitru. Pentru a măsura cu pipeta un anumit volum, se introduce vârful pipetei în lichid și se aspiră până când lichidul depășește gradația. Se astupă repede, cu degetul arătător umezit în prealabil, se șterge vârful pipetei cu hârtie de filtru și apoi se lasă să se scurgă lichidul până când marginea inferioară a meniscului este tangentă la semn. Se aduce apoi pipeta cu vârful atingând peretele interior al vasului în
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
am aflat! Am descoperit! Sunt exact, dar exact ceea ce sunt și ceea ce nu voi fi niciodată! AM ÎNVĂȚAT Am învățat să număr pe degete înainte să știu că există pasul, că există un deget despre care să învăț că este arătător! M-am întrebat deseori de ce i se spune așaăpoate pentru că nu arată decât exact ceea ce vrem noi să arate sau poate nu știm noi altceva despre el! Apoi am descoperit că al doilea deget este tot al meu și atunci
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
copiilor, care cunosc din proprie experiență înțelesul. „Na-na” înseamnă câteva palme, sau bețe, ori curele, aplicate la partea dor- sală. Cum eu nu pot face asemenea lucruri cățelușei, mă mulțu- mesc să însoțesc silabele de amenințare cu mișcarea semnificativă a arătătorului mâinii drep-te. Și domnișoara pricepe brusc și înțelesul silabelor și semnificația gestului. După care începe să se gudure și să ceară mângâiere. Șmecherii feminine... Un bob zăbavă, pentru că nu am spus totul despre domnișoa- ra Nana. Chiar din primele zile
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Cel mare (policele) semnifică forța de dominare a personalității. Indivizii cu voință slabă și o bună parte din copii îl ascund în podul palmei. Ridicarea sa exprimă satisfacția și poate fi un semn de încurajare, o urare de success. Degetul arătător funcționează ca un substitut de săgeată. El se îndreapta amenințător spre un adversar sau amenință atunci când sugerează printr-o mișcare repetată o acțiune de lovire. Ridicat în sus și balansat dintr-o parte în alta, exprimă negația sau refuzul
Mimica ?i gestualitatea by Coca Marlena Vasiliu,Ady Cristian Mihailov () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84347_a_85672]
-
și împăturirea în diagonală a unei coli de hârtie de formă pătrată se realizează printr-o serie de mișcări: luarea cu mâna a unui colț al hârtiei, ridicarea și așezarea lui pe colțul opus, fixarea celor două colțuri opuse cu arătătorul mâinii drepte pe îndoitura formată”[33]. Citatul anterior reliefează cu finețe o deprindere importantă, esențială în practicarea tehnicii origami. Transformarea unor acțiuni simple, realizate conștient și într-un ritm lent, în deprinderi constituie un proces de durată. Astfel, dacă la
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
jos pentru calmarea interlocutorului/capul ridicat din dorința de a-l domina); • după disponibilitatea de a comunica: deschis/închis (orientarea brațelor deschise către interlocutor/încrucișarea brațelor); • după amploarea gestului: mare/mic (așezarea mâinilor pe șolduri/așezarea degetului mijlociu peste degetul arătător); • după forma gestului: rectiliniu/curbiliniu (mișcarea pe verticală a degetului arătător/unirea în formă de cerc a degetului mare cu cel arătător); • după natura relației cu interlocutorul: apropiere/distanțare (gesturi de uniune: salut, sărut, rugăciune/gesturi agresive și de batjocură
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
domina); • după disponibilitatea de a comunica: deschis/închis (orientarea brațelor deschise către interlocutor/încrucișarea brațelor); • după amploarea gestului: mare/mic (așezarea mâinilor pe șolduri/așezarea degetului mijlociu peste degetul arătător); • după forma gestului: rectiliniu/curbiliniu (mișcarea pe verticală a degetului arătător/unirea în formă de cerc a degetului mare cu cel arătător); • după natura relației cu interlocutorul: apropiere/distanțare (gesturi de uniune: salut, sărut, rugăciune/gesturi agresive și de batjocură). De cele mai multe ori însă, sintagma gestuală (gestul în sine) nu apare
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
către interlocutor/încrucișarea brațelor); • după amploarea gestului: mare/mic (așezarea mâinilor pe șolduri/așezarea degetului mijlociu peste degetul arătător); • după forma gestului: rectiliniu/curbiliniu (mișcarea pe verticală a degetului arătător/unirea în formă de cerc a degetului mare cu cel arătător); • după natura relației cu interlocutorul: apropiere/distanțare (gesturi de uniune: salut, sărut, rugăciune/gesturi agresive și de batjocură). De cele mai multe ori însă, sintagma gestuală (gestul în sine) nu apare ca un cuvânt morfem, ci ca o silabă fără sens sau
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
intenția de a-și exprima puterea, de a căuta confruntări pentru a scăpa de sentimentul de inferioritate care-l apasă; • mâna invadatoare: cuprinderea mâinii și bicepsului interlocutorului cu ambele mâini, cotropind și invadând spațiul personal al acestuia; • substitutul: întinderea degetului arătător în loc de mână, exprimând superficialitate în angajarea cu celălalt, dispreț și faptul că va fi uitat în zece secunde după acest contact; • mâna fugitivă: oferirea și retragerea extrem de rapidă a mâinii, ilustrând o persoană cu temperament dinamic; • mâna fondantă: abandonarea mâinii
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de la țară la țară și chiar de la localitate la localitate. O serie de experimente interculturale de traducere a gesturilor au identificat frecvente cazuri în care același semnificat gestual are semnificanți opuși în culturi diferite: • gestul format din degetul mare și arătător (sau ,,O"-ul) semnifică în America ,,O.K.", în Rusia ,,beție", în Japonia ,,bani", în Malta ,,homosexualitate", în Grecia ,,insultă", în unele zone din Franța ,,zero sau nimic"; • gestul format prin deschiderea degetelor arătător și mijlociu (sau ,,V"-ul), cu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gestul format din degetul mare și arătător (sau ,,O"-ul) semnifică în America ,,O.K.", în Rusia ,,beție", în Japonia ,,bani", în Malta ,,homosexualitate", în Grecia ,,insultă", în unele zone din Franța ,,zero sau nimic"; • gestul format prin deschiderea degetelor arătător și mijlociu (sau ,,V"-ul), cu palma îndreptată înainte, a devenit semnul victoriei în întreaga lume după ce a fost folosit de Churchill în al Doilea Război Mondial pentru a transmite înfrângerea Germaniei naziste. Totuși, în Marea Britanie și Irlanda, acest gest
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în timp ce italienii își mișcă brațele cu totul, lărgind sfera gesturilor la o distanță considerabilă de corp; • direcția executării gestului: francezii tind să folosească mai mult posturile deschise ale mâinilor, în timp ce italienii preferă ,,prinderea de precizie" în care degetul mare și arătătorul, de exemplu, se apasă reciproc sau în care vârfurile tuturor gesturilor se unesc; • ritmul gestului: italienii au un ritm al gesturilor variabil, iar francezii au un ritm constant; • durata gestului: italienii își mișcă mâinile mai mult decât francezii; • intensitatea gestului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
tonul vocii, limbajul corpului, mimica și limbajul verbal 81. Reținem faptul că gesturile asigură reușita comunicării didactice și îndeplinesc variate roluri: • gesturi care ritmează, accentuează, completează anumite cuvinte ilustratorii indicând direcția, dimensiunea, forma, persoana, modalitatea de acțiune (indicarea cu degetul arătător într-o anumită direcție, demonstrarea mărimii sau formei unui obiect etc.); • gesturi care însoțesc cursul gândirii profesorului sau readuc în minte cuvântul uitat ideografele (numai făcând gestul potrivit, profesorul își reamintește cuvântul); • gesturi care mențin și controlează interacțiunea cu elevii
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
șuvițe de păr în mod repetat, clipitul foarte des); • gesturi expresive care dau sens stărilor emoționale ale profesorului și îndeplinesc o funcție comunicativă (zâmbetul profesorului poate exprima satisfacția profesională); • gesturi cu rol de a controla participarea elevilor (indicarea cu degetul arătător a unui elev, înclinarea capului spre elevul ascultat, mișcarea capului de la dreapta la stânga cu scopul de a-i supraveghea pe elevi); • gesturi de obținere a comportamentului de atenție (baterea din palme, plasarea degetului pe buze); • gesturi de interpretare a unui
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a gestului și relația dintre gesturi. Demersul analizei de față presupune descrierea gestului ca microgest, a cărui semnificație decurge din structura sa și legătura cu alte gesturi. Să luăm ca exemplu gesturile realizate cu indexul, cunoscut fiind faptul că degetul arătător este cel mai autonom, flexibil și des utilizat împreună cu degetul cel mare în gesturi de precizie sau de mare finețe. Este degetul care apasă pe trăgaciul unei arme, indică drumul pe o hartă sau unui călător, tastează numărul de telefon
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
drumul pe o hartă sau unui călător, tastează numărul de telefon, răsfoiește paginile unei cărți, apasă pe butonul suneriei, atrage atenția unei persoane, previne un accident etc. Pentru a explica logica internă a gestului, putem folosi dezarticularea morfologică a degetului arătător pentru a desemna puterea de comunicare a fiecărui os și mușchi care intră în componența scheletului degetului. În acest sens, Umberto Eco identifică în gestul unui deget ațintit spre cineva patru mărci sintactice pertinente: a) două mărci dimensionale: ,,longitudinea" (este
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
lat) și ,,extremitatea" (se oprește în vârful unghiei); b) două mărci kinezice: ,,mișcarea către" (o marcă întotdeauna prezentă) și ,,accentuarea dinamică". Ultimele două mărci sintactice vehiculează mărcile semantice de apropiere, direcție și distanțare 87. În cazul chemării interlocutorului cu degetul arătător, mărcile kinezice (mișcarea de la receptor la emițător și accentuarea dinamică ce poartă marca semantică de apropiere) domină mărcile dimensionale pentru a sugera mai bine intenția emițătorului și faptul că gestul este imperativ. Decodarea semnificației gestului chemării cu degetul arătător de către
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
degetul arătător, mărcile kinezice (mișcarea de la receptor la emițător și accentuarea dinamică ce poartă marca semantică de apropiere) domină mărcile dimensionale pentru a sugera mai bine intenția emițătorului și faptul că gestul este imperativ. Decodarea semnificației gestului chemării cu degetul arătător de către receptor, depinde de următorii parametri sintactici (imagine preluată din Desmond Morris, 1997): • durata executării gestului (perioada de timp în care gesticulează); • intensitatea gestului (îndoirea accentuată/neaccentuată a degetului); • amplitudinea (etalarea gestului în spațiu); • forma gestului (degetul arătător drept/rectilin
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cu degetul arătător de către receptor, depinde de următorii parametri sintactici (imagine preluată din Desmond Morris, 1997): • durata executării gestului (perioada de timp în care gesticulează); • intensitatea gestului (îndoirea accentuată/neaccentuată a degetului); • amplitudinea (etalarea gestului în spațiu); • forma gestului (degetul arătător drept/rectilin arcuit/curbilin); • frecvența gestului (numărul de mișcări într-o unitate de timp dată). Dacă gestul îndoirii/întinderii degetului arătător nu este suficient de convingător pentru a-l determina pe interlocutor să se aproprie, emițătorul poate realiza gestul evantai
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
timp în care gesticulează); • intensitatea gestului (îndoirea accentuată/neaccentuată a degetului); • amplitudinea (etalarea gestului în spațiu); • forma gestului (degetul arătător drept/rectilin arcuit/curbilin); • frecvența gestului (numărul de mișcări într-o unitate de timp dată). Dacă gestul îndoirii/întinderii degetului arătător nu este suficient de convingător pentru a-l determina pe interlocutor să se aproprie, emițătorul poate realiza gestul evantai cu întregul braț. Mărcile kinezice (mișcarea și accentuarea dinamică a brațului) sunt astfel amplificate și mult mai sugestive. Analiza sintactică a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cu flori). Dacă în cazul indicilor verbali, mărcile sintactice erau total independente de mărcile semantice, în cazul indicilor nonverbali, mărcile sintactice determină trăsăturile semantice. În cazul mișcărilor deictice (gesturile prin care se arată ceva), se folosește de cele mai multe ori degetul arătător. Marca sintactică ,,mișcarea către" este întotdeauna prezentă și determină semnificația ilustrării unui obiect sau unei persoane. Dar, așa cum remarcă Umberto Eco, prezența obiectului nu este necesară pentru ca degetul ațintit să fie înțeles ca semn, chiar dacă este cerută când degetul ațintit
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ațintit să fie în apropierea unui lucru pentru ca degetul să dobândească semnificație 88. Pentru o analiză semantică a gestului, care se referă la studierea relației cu referentul cuvânt, ne referim la exemplul din analiza sintactică. Gestul chemării cuiva cu degetul arătător este un gest ,,de cadență" care poate ritma sau accentua cuvâtul ,,Vino!", îmbrăcându-l cu tonuri și nuanțe afective în funcție de parametrii gestului și ai cuvântului. Congruența dintre limbajul verbal, paraverbal (de exemplu, tonul vocii cu care rostește) și gestual îi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
vocii cu care rostește) și gestual îi conferă emițătorului forță de pătrundere și de convingere a receptorului. În atribuirea semnificației unui gest, mărcile semantice sunt strâns legate de cele sintactice. De exemplu, în funcție de marca sintactică orientarea spațială sau poziția degetului arătător semnificațiile și denumirile gestului diferă, după cum arată Joseph Messinger (2012): a) indexul în poziție verticală cu palma mâinii întoarsă spre interlocutor este un index memento nonagresiv, un ,,justificator" folosit pentru a sublinia aspectele cheie. Atunci când degetul arătător este ținut rigid
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]