5,714 matches
-
în momentul ei maxim de dezvoltare, când avea 25 de locuințe (secolele VIII-IX), din punctul de vedere al densității (concentrării) locuințelor, comunitatea se afla cu mult în urma unor situri precum Dridu sau Bucov. Numărul mediu de case și locuitori, din arealul bazinului, permite doar o statistică provizorie, ce poate fi lesne îmbunătățită de viitoarele descoperiri arheologice. Graficul următor arată că, pentru intervalul secolelor VI-VII, numărul așezărilor, caselor și locuitorilor comunităților bazinului era redus, oarecum diminuat față de etapele anterioare, specifice dacilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cimitirului, permite emiterea unor concluzii pertinente despre viața și obiceiurile populației dintr-o anumită zonă. Creștinismul, chiar și în forma inițială, nu este specific mediului rural, ci a pătruns aici cu unele întârzieri, explicabile prin reticența și conservatorismul oamenilor din arealul sătesc, mai ales că religia implica și credințele personale ale fiecărui individ. Creștinarea membrilor comunităților rurale dintr-un spațiu mai larg, precum cel carpato-danubiano-pontic, a fost înlesnită de strămutarea unor grupuri creștine din arealul urban al Daciei Romane și din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
prin reticența și conservatorismul oamenilor din arealul sătesc, mai ales că religia implica și credințele personale ale fiecărui individ. Creștinarea membrilor comunităților rurale dintr-un spațiu mai larg, precum cel carpato-danubiano-pontic, a fost înlesnită de strămutarea unor grupuri creștine din arealul urban al Daciei Romane și din provinciile sud-dunărene, eveniment produs în a doua parte a secolului al III-lea. Pentru intervalul de timp care ne interesează (secolele V-VII), religia creștină a influențat în mod semnificativ viața materială și spirituală
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o comunitate la alta. Astfel poate fi explicată diversitatea de rituri și ritualuri pentru acest interval de timp (V-VII), dar îndeosebi pentru cel următor, din secolele VIII-XI. Desigur, pentru reconstituirea realităților vieții spirituale din secolele V/VI-VII, din arealul bazinului bârlădean, trebuie luate în calcul și descoperirile funerare. Analiza lor ar trebui să ofere informații pertinente legate de ritul și ritualul funerar, dezvăluind aspecte ale religiei membrilor comunităților locale. Însă, dificultatea demersului de față este sporită și de faptul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Pentru secolele VI-VII, situația se schimbă, față de etapa anterioară, în sensul creșterii numărului de morminte de incinerație, poate și sub influența pătrunderii pe teritoriul românesc a grupurilor de slavi, care la moarte erau incinerați. Această problemă rămâne discutabilă în arealul bazinului, căci mormântul descoperit la Dănești - Vaslui este de înhumație. În lipsa unor argumente, care să dovedească o creștere a numărului mormintelor de incinerație printre autohtonii habitatului amintit, credem că prezența ambelor rituri în restul Moldovei, la Secueni, Săbăoani - Neamț (necropole
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
înhumație), Lozna-Străteni (Botoșani), Udești - Suceava, Cândești - Vrancea, Hansca și în Basarabia, la Cobusca Veche (cimitire de incinerație), poate susține generalizarea fenomenului menționat, întrucât nu existau bariere (piedici) care să fi marginalizat comunitățile bazinului bârlădean de restul regiunii, mai ales că arealul amintit a fost expus valurilor slave. Ritualul înhumării la mormintele de pe teritoriul Moldovei menține aceleași caracteristici, incerte privind apartenența etnică și religioasă a defuncților: poziția scheletului pe spate, orientat V-E, cu mâinile pe lângă corp sau pe abdomen. Inventarul lipsește
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
un recipient des întâlnit în mediul respectiv, iar ca argument de diferențiere față de exemplarele perpetuate din cultura geto-dacică, acestea au adăugată o margine, care le aseamănă cu niște tăvițe. În sprijinul pro și contra teoriei slave sunt și părerile (din arealul rus), potrivit cărora obiectul ar fi derivat din discurile de argilă (cultura Zarubineț), care însă erau utilizate drept capace de urnă și nu pentru coptul pâinii. Dimpotrivă, folosite la coacerea lipiilor de grâu sau a pâinișoarelor de mei, tipsiile denotă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
climat de pace și siguranță militară, politică, fapt ce a permis o creștere demografică perceptibilă, dublată de o evoluție social-economică autohtonă, pentru întreg teritoriul Moldovei, ce s-a răsfrânt și asupra bazinului bârlădean. Evoluțiile etno-demografice și culturale au continuat pentru arealul amintit și s-au reflectat treptat, de la o etapă la alta (secolele VI-VII, VIII-IX și X-XI), culminând cu o dezvoltare ascendentă a vieții și producției materiale autohtone, din timpul culturii Dridu. CAPITOLUL IV SITUAȚIA ETNO-DEMOGRAFICĂ ȘI CULTURALĂ DIN BAZINUL
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Moldovei, fapt ce denotă o situație ușor aparte a spațiului analizat și care poate fi o consecință a lipsei unei cercetări sistematice ori fără prea mare profunzime pentru spațiul respectiv. Totodată, este inexplicabilă diminuarea numărului așezărilor într-o perioadă când arealul est-carpatic nu a fost afectat de pătrunderile migratorilor, întrucât nu a intrat în planurile politice de dominație ale celui de-al doilea Kaghanat Avar sau în sfera de pătrundere a garnizoanelor militare bulgare de la sudul Dunării. De altfel, indiciile de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Drăgești, Dodești, Gura Idrici (jud. Vaslui), Oncești (jud. Bacău) și mai rar locuința de suprafață, atestată doar la Dodești (L10). Acest ultim tip de locuință se generalizează abia în secolele X-XI, datorită încălzirii climatice. Din cele 92 așezări identificate în arealul bazinului, doar șase au fost cercetate (săpături sistematice sau sondaje): două în județul Bacău, în localitățile Oncești (punctul Poarta Țarinei) și Cociu-Motoșeni (punctul Sud-Estul satului) și patru în județul Vaslui, la Dodești (locuințele aceleeași așezări găsite în două puncte, Șipot
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ritului înhumării, însă prezența lui în restul teritoriului de la răsărit de Carpați ne determină să-l luăm în calcul, chiar și neconfirmat arheologic. Probabil, rămâne o chestiune de timp până la descoperirea unor morminte de înhumație, din veacurile VIII-IX, în acest areal geografic. 3. DESCOPERIRI IZOLATE 3.1. Unelte Pentru această perioadă, în cuprinsul bazinului, se cunosc foarte puține descoperiri izolate (comparativ cu restul etapelor), doar cinci (din județul Vaslui), reprezentate de un brăzdar de plug de la Pogonești (punctul La Vernescu), un
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din fier (pl. XLIV). Raritatea acestor obiecte este dublată de lipsa monedelor bizantine. În cazul monedei semnalată în municipiul Vaslui, rămânem rezervați, întrucât nu știm pe ce cale a ajuns în posesia colecționarului respectiv (nu excludem varianta achiziționării ei din arealul dobrogean). Moneda este din argint și a fost emisă la Constantinopol, între anii 867-879, în timpul împăratului Ignatios (867-877) sau Photios (877-886). Brăzdarul de plug de la Pogonești-Ivești s-a găsit în asociere cu câteva fragmente ceramice, specifice prin caracteristicile pastei și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
majoră, de aproape 85-90%, datorită prelungirii conjuncturii favorabile, marcată de lipsa pătrunderilor alogene semnificative și a factorilor de ordin climato-biologici, cum ar fi schimbarea climei (încălzirea ei). De această dată, situația înregistrată în Bazinul Bârladului nu mai face excepție, din arealul Moldovei, cercetarea siturilor arheologice indicând mici creșteri demografice (fig. 11). Această fluctuație etno-demografică se reflectă în numărul așezărilor și al necropolelor, în modul de dispunere al acestora și nu în ultimul rând în inventarul arheologic. În bazin, pentru ambele perioade
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
întregi sau care pot fi restaurate, ci doar fragmente. Foarte rare, acestea sunt semnalate printre altele și la Dodești (pl. LIII/3, 4). Tipul VII: Căldarea (cazanul) de lut este atribuită migratorilor (pecenegi, cumani). Acest ultim tip este semnalat în arealul bazinului la Dănești (fragmente din pastă cu cioburi pisate, modelate la roată), Drăgești (fragmente decorate cu linii vălurite), Buda-Oșești și Viișoara-Todirești (Vaslui) (pl. LIV), precum și în alte așezări din Moldova (Chircești, Hlincea - Iași, Tuțcani, Bârlălești - Vaslui), de multe ori împreună cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lui Tuluc, Erbiceni - Iași, Văleni - Neamț, Nănești - Bacău, Călărași - Botoșani), mai rar cimitire (Șendreni - Galați), monorituale și nicidecum birituale. Întrucât acest fenomen nu a fost surprins în spațiul analizat, am fost nevoiți să apelăm la un teritoriu adiacent, tot din arealul est-carpatic, care să ne ofere argumente concludente în sprijinul ideii amintite. Astfel, una dintre puținele situații birituale s-a înregistrat în necropola de la Brănești-Orhei (Basarabia), unde, dintr-un total de 98 de morminte, doar trei erau de incinerație (M79, M80
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu cimitirul de la Hansca-Limbari. Din cele 11 descoperiri funerare ale bazinului, doar două aparțin localnicilor (mormântul dublu de la Dumeștii Vechi și cimitirul de la Bârlad-Prodana, ambele pe teritoriul județului Vaslui). Amprenta migratorilor turanici se reflectă în celelalte inventare funerare, ale acestui areal geografic, situație ce denotă intensele contacte dintre băștinași și noii veniți. Analiza comparativă a ritului și ritualului funerar, din mormintele autohtonilor creștinați și mormintele alogenilor păgâni, a dorit să evidențieze diferențele culturale și spirituale ale celor implicați, pe de o
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la descoperirile izolate, din secolele VI-VII, aceste monede provin din spațiul Dobrogei și nu pot fi luate în calcul. Un alt argument în acest scop ne este oferit de o monografie a Bârladului, din care reiese că pentru acest areal geografic nu s-au descoperit monede bizantine datate în secolele VII-XIV. O situație confuză a fost creată și de un lot de monede (câțiva folles de la Ioan Tzimiskes și Roman III), actualmente în colecția Muzeului Mixt din Tecuci, care a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
follis semnat de tip 1. Monedele ce au pătruns și circulat în Moldova, inclusiv în bazin, pentru secolele X-XI, dar și anterior (veacurile VI-VII) erau din bronz, mai rar din argint sau aur, ultimele fiind găsite mai degrabă în arealul dobrogean sau ca părți componente ale unor tezaure, precum cele descoperite la Obârșeni - Vaslui, Dolhești - Iași și Cleja - Bacău (ultimul format din 38 de monede din bronz și una de argint, toate bizantine, emise în secolele IX-X). În altă ordine
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Târgșor, Independența - Prahova (Muntenia), Dinogeția - Tulcea și Păcuiul lui Soare - Constanța (Dobrogea), datate în secolele X-XI, sau cu exemplarul (de tipul BI) găsit în spațiul basarabean, la Taraclia, în bazinul râului Ialpug, unde este încadrată secolelor X-XII. În secolele VIII-XI, arealul bazinului a continuat să fie intens populat, depășind perioada anterioară printr-un număr mai mare de așezări și locuitori. Prin compararea celor două etape amintite se remarcă dublarea numărului de situri (240), în intervalul menționat, față de perioada veacurilor VI-VII
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
materializat în stabilirea și practicarea ocupațiilor de bază, permise de un habitat, ferit de pericole multiple. Hidronimele din Bazinul Bârladului reflectă comuniunea om-natură: văile Coroiești, Tutova, Simila, Crasna, Rebricea, Bogdana, Vaslui, Similișoara ș.a. Inventarul așezărilor și necropolelor, descoperite în acest areal, este destul de bogat, variat și semnificativ din punct de vedere arheologic și istoric. Datele furnizate de obiectele descoperite, asociate cu alte informații, privind modul de construcție a locuințelor, practicile funerare, au condus la conturarea unor aspecte definitorii despre modul de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Obârșia Nouă - Olt, Albești-Sighișoara și Bratei (așezarea și cimitirul nr. 2) - Sibiu, Biharea - Bihor, Țaga - Cluj etc. Printre siturile din secolele VIII-XI menționate, o mare parte aparține bazinului bârlădean (un total de 240 vestigii), fapt ce denotă preferința autohtonilor pentru arealul respectiv și contribuția semnificativă la totalul descoperirilor de pe teritoriul Moldovei. Totodată, acest spațiu nu a făcut excepție de la cursul firesc al derulării evenimentelor, încadrându-se, cu mici excepții datorate lipsei unei cercetări extinse (număr mic de locuințe, lipsa mormintelor de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
găsit în spațiul bazinului amintit, iar din 128 de stațiuni cercetate sistematic, în aceeași regiune, doar 26 fac parte din același bazin. Deci, mai mult de un sfert din numărul total al siturilor arheologice din Moldova au fost identificate în arealul hidrografic amintit: Această situație se poate explica printr-o creștere progresivă, însă la scară redusă, a demografiei (neînregistrându-se explozii demografice) și implicit a numărului așezărilor și locuințelor. Apogeul perioadei veacurilor VI-XI este înregistrat în intervalul final, cuprins între
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Herții) și care prezintă certe elemente de fortificație (valuri de pământ, șanțuri și palisade din lemn), specifice secolelor VIII-XI, perioada când acest tip de așezare se generalizează în multe regiuni ale Europei. Ca urmare, în intervalul secolelor VI-VII, în arealul bazinului, așezările erau deschise, de tipul siliștilor/seliștilor, iar locuințele aveau două variante, fie parțial adâncite sau adâncite. În perioada veacurilor VIII-XI se păstrează același tip de așezare, iar caselor li se adaugă locuința de suprafață, care anterior fie era
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unei piețe, probabil pe baza unor „criterii familiale sau sociale”. Acest sistem de organizare nu a fost surprins în bazin, pentru secolele VI-VII, însă a fost observat la alte situri din restul Moldovei. Întâlnim acest mod de structurare în arealul bazinului abia din etapa preliminară și, implicit, pe tot parcursul culturii Dridu. În așezările din secolele VI-XI, numărul locuințelor diferă: de la cătunele cu un număr mediu de 4-6 locuințe (Valea Mare-Dumești, Rateșul Cuzei, Drăgești), din intervalul secolelor VI-VII
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
s-au identificat fragmente de melc de livadă (Helix) și din scoica de râu (Unio). Materialul osos de la Gara-Banca este similar celui descoperit la Udești (Suceava), Bârlălești-Epureni (Vaslui), Izvoare-Bahna, Borniș-Dragomirești (Neamț), în așezări de Ev Mediu timpuriu. Cuptoarele din siturile arealului amintit aveau destinații diverse, fiind întrebuințate ca surse de foc la prepararea și încălzirea alimentelor, precum „bucătăria de vară” de la Dănești sau pentru arderea oalelor (Dănești). Olăritul este o altă ocupație prioritară a comunităților medievale timpurii, olarii locali fiind preocupați
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]