2,417 matches
-
prevede acordarea unei despăgubiri în obligațiuni 3% blocate, în favoarea evreilor expropriați, o comisiune funcționând pe lângă Ministerul Economiei Naționale urmând să stabilească această despăgubire. Prin art. 10 toate contractele de arendare, asociație sau administrare încheiate între un proprietar neevreu și un arendaș, asociat sau administrator evreu, sunt nule de drept. Decretul-Lege menționat mai sus a fost completat printr-o nouă Lege de o egală importanță și anume: 2. Decretul-Lege pentru completarea Decretului-Lege din 5 Octombrie 1940 privitor la trecerea proprietăților rurale evreești
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cultură mai intensă și mai științifică.” C. Alessiu a răspuns și la propunerea conservatorilor că este mai bine ca țăranii să primească pământ în arendă: „Toți economiștii recunosc că e preferanil ca pământul să fie explotat de proprietari, nu de arendași, căci întotdeauna exploatarea făcută de proprietari dă rezultate mai bune, căci el ameliorează solul, pe când explotarea făcută de arendași duce de multe ori la slăbirea solului.” În plus, așa cum remarca liberalul N. Lupu comparația care se face între mica și
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
țăranii să primească pământ în arendă: „Toți economiștii recunosc că e preferanil ca pământul să fie explotat de proprietari, nu de arendași, căci întotdeauna exploatarea făcută de proprietari dă rezultate mai bune, căci el ameliorează solul, pe când explotarea făcută de arendași duce de multe ori la slăbirea solului.” În plus, așa cum remarca liberalul N. Lupu comparația care se face între mica și marea proprietate pornește de la realitățile actulale: „Apoi dacă i se dă pământ țăranului de cea mai proastă calitate și
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
adevărul. Față c-o asemenea stare de lucruri, față cu o țară care se despopulează se înțelege că influența austriacă economică va trebui să propășească răpede și să umple golurile noastre cu prisosul populației sale. Meserie și negoț, parte din arendași, parte din proprietari, proprietatea fonciară orășenească e străină. în orașul Iași abia a treia parte a populației sunt supuși românești. Și asta merge crescând. Vecinătatea Austriei e omorâtoare pentru noi dacă nu ne vom trezi de cu vreme și nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
VINEREA TRECUTĂ... "] Vinerea trecută s-au găsit strangulat d. Gheorghe Simionescu, posesorul moșiei Gherăeștii. Cauzele acestei sinucideri se zice că sunt datoriile și neputința de a plăti câștiurile. Cum stau astăzi împrejurările de export ale țărei, vor fi încă mulți arendași cari să simtă strimtorări materiale analoge cu ale d-lui Simionescu, să sperăm însă că nu toate jertfele situației noastre economice vor căuta să se mântuie în acest mod estraordinar de datorii și câștiuri. [29 august 1876] {EminescuOpIX 194} TEATRU
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
câte un evreu. Acelaș proces se repetează însă. Precum ciocoimea au alungat pe boierii vechi din locul lor, tot astfel evreii, având numai dreptul de a cumpăra bunuri imobile la țară, ar lua în mâni proprietatea de mijloc, ai cărei arendași sunt deja astăzi, iar neamul românesc ar ajunge cu desăvârșire proletar. Pericolul nu este în împrejurarea că evreii ar acapara toată proprietatea, ci într-aceea că ei nu sunt - nu pot fi români, precum în genere nu sunt nici pot
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
oprită; o miliție și o jandarmerie se vor forma din creștini și musulmani în raport cu populațiile și cu ofițeri subalterni numiți de guvernorul general. Creștinilor condamnați și urmăriți din cauze politice li se acordă amnistie. Ameliorarea condiției lucrătorilor rurali și a arendașilor. În Bosnia și Herțegovina se va înlesni câștigarea de proprietăți ale statului, precum și reîntoarcerea emigranților, iar despozițiilor respective vor trebui luate până în trei luni. Comisia de control. Puterile vor numi două comisii de control cari vor avea să privegheze executarea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
prin ziarele germane, în urma unui articol a ziarului "Post" din Berlin, veleitatea unui protectorat austriecesc în locul celui turcesc. Prin moartea tutorului, minoara Românie avea să treacă sub alt tutor, care ar fi ajuns a împlea toate posesiunile pupilului său cu arendași austriecești; iar pupilul însuși ar fi fost destinat să moară în minoritate. Credem că numai pentru a evita veleitățile vrunui alt protectorat esclusiv Adunările au formulat votul lor din urmă. S-au votat de Adunări înființarea unei decorațiuni care va
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
adevărul. Față c-o asemenea stare de lucruri, față cu o țară care se despopulează se 'nțelege că influența austriacă economică va trebui să propășească repede și să împle golurile noastre cu prisosul populației sale. Meserie și negoț, parte din arendași, parte din proprietari, proprietatea fonciară orășenească e străină. În orașul Iași abia a treia parte a populației sunt supuși românești. Și asta merge crescând Vecinătatea Austrei e omorâtoare pentru noi dacă nu ne vom trezi de cu vreme și nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
te Întoarce! E În colț, la capătul rîndului de pardesie... Nu ți se pare că l cunoști de undeva? Contrar recomandării primite, Christina se Întoarse brusc spre locul indicat și-l văzu pe Khosmyn stînd cu brațele Încrucișate, ca un arendaș care Își supraveghează lucrătorii. — Nnnu, răspunse destul de nesigură. Nu i-ar fi dat prin cap că semăna perfect cu Marlon Brando, cînd era mai tînăr, fiindcă ea Îl văzuse numai În filme În care era destul de bătrîn și se mai
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
mai mult decât nimic. În scurt timp, s-au dedulcit și ei la pește. Știau să pună lațuri prin pădure și prindeau iepuri și fazani, ba chiar și căprioare. Până la urmă, boierul s-a plictisit, a lăsat pământurile În seama arendașilor și norocul lui cel mare a fost că a plecat În străinătățuri nu cu multă vreme Înainte de venirea comuniștilor. Ăia i-au confiscat averea, iar el a scăpat cu bine și s-o fi prăpădit demult prin țările Apusului. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mare importanță, a azvârlit epistola la grămadă cu alte hârtii fără Însemnătate În arhiva sa personală și abia peste trei veacuri, când satul Fierești avea să-și modifice fonetic numele În Herești și când locuitorii s-au răsculat Împotriva unor arendași cam hulpavi, a ieșit la iveală și plânsul scris al lui Cocrișel: un tânăr locotenent al Armatei trimise să-i potolească pe țărani aproape că a călcat cu cizma pe acel document ce zăcea alături de altele, distruse de foc ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
la Încălțările Baronului. Enin mirosise lutul roșiatic de pe bocancii uriași cu pielea scorojită și-și dăduse seama, după izul de pământ reavăn amestecat cu rugină de fierătanii, că Baronu călcase Într-o surpătură de la Valea Morii, loc În care un arendaș pe moșiile vechiului boier muncise ca un câine să Îngroape de teama bolșevicilor o Întreagă batoză care se prăpădise și se topise În pământ, de nimeni știută, căci arendașul Își sfârșise zilele Într-un lagăr de reeducare prin muncă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
călcase Într-o surpătură de la Valea Morii, loc În care un arendaș pe moșiile vechiului boier muncise ca un câine să Îngroape de teama bolșevicilor o Întreagă batoză care se prăpădise și se topise În pământ, de nimeni știută, căci arendașul Își sfârșise zilele Într-un lagăr de reeducare prin muncă a elementelor ostile noului regim adus de tancurile rusești. Înainte să moară de bătaie și epuizare, arendașul apucase să ia din mâna lui nea Mitu Păcătosul și să mănânce câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
batoză care se prăpădise și se topise În pământ, de nimeni știută, căci arendașul Își sfârșise zilele Într-un lagăr de reeducare prin muncă a elementelor ostile noului regim adus de tancurile rusești. Înainte să moară de bătaie și epuizare, arendașul apucase să ia din mâna lui nea Mitu Păcătosul și să mănânce câteva mere verzi pe care caporalul din Satul cu Sfinți i le Întinsese printr-o ferestruică zăbrelită a unui vagon de vite În care erau cărați ocnașii În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
a continua muncă de Sisif al mentorului lor, învățători că: Stescu Maria, Stescu Dumitru, Aniculăesei C., Grosu C., ș.a., care au educat nu numai pe copii, ci și pe părinții acestora. Sătenii din Bădeni au luptat împotriva exploatării nemiloase a arendașilor și a boierilor. Astfel, ziarul Drapelul relata, pe 16 martie 1889, ca la Bădeni „sau întâmplat oarecare neregularități cu ocazia unei cercetări făcute de...subprefect...D-sa a fost amenințat de un țăran care i s-a adresat zicîndu-i: Ori
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
moșiei Băiceni. Același cotidian relata, pe larg, evenimentele din 1907, cănd țăranii au atacat administrațiile moșiilor și primăriilor locale, unde erau păstrate registrele de învoiala agricolă. La 24 februarie 1907, aproximativ 300 locuitori din Bădeni s-au îndreptat spre curtea arendașului Fischer, cerând să li se „arendeze pământurile cu 25 de lei falcea”. Venirea inspectorului comunal la Bădeni nu a liniștit spiritele, ci, dimpotrivă, sătenii au declarat, potrivit ziarului Epoca, din 27 februarie 1907, ca daca „nu vor fi satisfăcuți, își
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
timpului erau date de: grija împotriva divizării exagerate a suprafețelor de pământ 75; măsuri de evitare a acumulării de datorii de către proprietatea funciară 76; nu exista, încă, o economie latifundiară întinsă și propriu-zisă77; exista obiceiul arendării pământului și ocupația de arendaș 78; pășunile comunității sunt considerate a fi în proprietatea statului 79. ,,Agricultura a constituit, neîndoielnic, ocupația inițială și principală a romanilor; au fost însă prezente și ramuri ale industriei..."80. Principalele ateliere prelucrau metalele și ceramica. Industria, sau ceea ce putem
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
importanță din ce în ce mai mare în ansamblul relațiilor economice. În agricultură ,,domeniile romane erau, din punctul de vedere al marii proprietăți, fără excepție, de o întindere redusă"100. Caracteristici el economiei, descrise de autorul citat sunt: imposibilitatea dezvoltării unei clase aparte a arendașilor, din cauza sistemului legislativ care nu permitea arendarea pe viață; statutul aparte de permanent supervizor al activității pe moșie pe care-l avea proprietarul acesteia; dezvoltarea sistemelor de irigații, dezvoltarea numărului de plante cultivate; dezvoltarea culturilor de măslin și viță-de-vie, care
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
corpora", constituite în mod special pentru a ușura controlul statului asupra activităților economice respective. ,,Mai dură este constrângerea care apasă asupra țăranilor. Începând din secolul al II-lea, am văzut înmulțindu-se pe marile domenii ale împăratului și particularilor, acei arendași liberi care exploatau o parcelă în schimbul unei părți din recoltă. În secolul al IV-lea, acești coloni și-au pierdut dreptul de a-și părăsi pământurile, și o Constituție a lui Constantin 143 poruncește să fie adus fugarul la al
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în acord socialismul cu gestiunea superioară a mijloacelor și factorilor de producție. Aceasta însă strălucește prin mediocritate. În același timp, recunoaște superioritatea managementului economic de tip capitalist. "Lângă voi vor fi capitaliști - lângă voi vor fi capitaliști străini, concesionari și arendași, ei vă vor smulge beneficii de sute de procente, ei se vor îmbogăți lângă voi. N-au decât să se îmbogățească, voi însă să învățați de la ei să gospodăriți, căci numai atunci veți știi să construiți republica comunistă"72. Și
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
THEODORESCU, Dem.[etru] (26.X.1888, Roești, j. Vâlcea - 11.IV.1946, București), prozator, autor dramatic, traducător și gazetar. Este fiu de arendaș și urmaș al unei familii de oieri. Urmează școala primară și liceul la Caracal, apoi Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Intră în gazetărie încă de pe băncile școlii, când începe să scrie la oficiosul conservator „Ordinea” (1907
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
culegere de povestiri al căror protagonist este Ion Tudor - un alter ego al autorului, chiar dacă acesta menționa că volumul n-ar conține nimic autobiografic. Evoluția personajului este urmărită din anul 1918, când copilul de 11 ani muncea pe moșia unui arendaș. Ajutat de învățătoarea satului - acea „mucenică” născută doar pentru a aduce învățătură oamenilor, model caracteristic într-una din etapele literaturii române -, ajunge el însuși învățător în satul lui. Drumul lui Ion Tudor continuă la București, unde devine corector de ziar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285155_a_286484]
-
Les Fléaux nationaux. Dépopulation, pornographie, alcoolisme, affaissement moral 42 [Flagelurile naționale. Depopularea, pornografia, alcoolismul, prăbușirea morală]. El constată că s-a trecut de la o activitate artizanală la o adevărată industrie: Nu mai suntem în poveștile deocheate cu care se delectau arendașii și filozofii, nici în romanele licențioase care erau pe gustul Vechiului Regim aflat în declin [...]. Pornografia contemporană are o esență diferită, s-a democratizat, s-a industrializat, ca orice altceva". pp. 97-98. Ar trebui ca pentru fiecare text să se
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
de boier de veche stirpe. Întoarcerea la viața din preaplinul naturii - cale aleasă de Bujor - se dovedește nepotrivită pentru Duduia (numele celor doi sunt naiv simbolice), deprinsă cu tihna vieții îmbelșugate. Confirmarea „tezei” se face prin fuga Duduii împreună cu un arendaș grec. Rod al dragostei dintre Bujor, personaj în care A. vede un exponent viguros al țărănimii, și Duduia, întruchipare a boierimii lipsite de vitalitate, îndepărtată mult de tradițiile și aspirațiile satului, este pruncul Făt-Frumos, un copil bolnav psihic, semn al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285174_a_286503]