4,072 matches
-
erau acoperite, și-i ajungea de fapt până la genunchi. În față cobora până la buric, dar materialul se agăța totuși de sânii ei perfecți, chiar lângă sfârcuri. După o analiză mai atentă, am hotărât că probabil o lipise acolo. Niște sandale argintii decoltate, cu toc cui, și o poșetă din piele de aligator Îi completau ținuta. Crezi că au măcar Cristal acolo? Întrebă Davide, pe un ton imperios. Servesc alcool, nu-i așa, Bette? Eram pe punctul de a-i spune că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
pe mine cu o oră În urmă, am știut că va fi o noapte deosebită. Expresia lui Sammy când am ieșit din taxi nu m-a dezamăgit. L-am privit În timp ce ochii săi parcurgeau distanța de la pantofii mei cu toc argintii strălucitori până la cerceii lungi supereleganți pe care mi-i cumpărase Penelope la ultima mea aniversare. Zâmbetul i se lăți, iar când termină În sfârșit de privit spuse doar: „Mamă!“ Urmă ceva care semăna cu un geamăt slab și am crezut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
o să vă conduc eu. Le-am ghidat pe covorul roșu, Încruntându-mă printre flash-uri. Au pozat ca niște profesioniste pentru cele cincisprezece minute convenite, Împingându-și șoldurile Înainte, cuprinzându-se reciproc cu brațele și mergând relaxate pe tocurile lor argintii asortate, de doisprezece centimetri, apoi m-au urmat, trecând pe lângă Sammy (care-mi făcu cu ochiul) și Îndreptându-se direct spre sala VIP. I-am făcut semn tipului superb pe care-l angajaserăm să le satisfacă toate nevoile și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Dinsus, sergent în rezervă, fost artilerist, și pe caporalul în rezervă Todiriță Mesteacă, fost infanterist. Dumitru și Todiriță, îmbrăcați în sumane, rămași în poziție de drepți, păreau puțin caraghioși... Căpitanul, un fel de bunicuț îmbrăcat în haine militare, cu tâmplele argintii, privind amuzat pe sub sprâncenele stufoase, a comandat: ― Repaus. Veți merge în încăperea de colo, să vă vadă medicul dacă sunteți sănătoși. Pe urmă, vă întoarceți aici. Executarea! Cu un „stânga-mprejur” cam moale, au plecat spre locul arătat de ofițer
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
o vecină, unde sporovăia în cehește despre patria-mamă de dinainte de război. Mal luă cu el teancul de porcării psihiatrice și se duse acasă cu mașina, rezistând unui impuls copilăresc: să intre într-un magazin militar, de unde să-și cumpere tresele argintii de căpitan. Locuia în districtul Wilshire. O casă mare, cu etaj, îi devora economiile și o mare parte din salariu. Era o casă mult prea bună pentru Laura - o căsătorie între doi copii, întemeiată pe plăcerile împerecherii, nu merita un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
42 până în ’44 -, iar paginile alocate lui Minear nu conțineau nici o referință la a treia latură a triunghiului. Mal și-l amintea pe Loftis din westernurile la care îl dusese pe Stefan: un tip înalt, mlădios și chipeș, cu părul argintiu, prototipul ideal al senatorului american. Și un comunist subversiv, martor ostil în fața CCAA, care se descria pe sine însuși ca fiind imprevizibil. Un potențial martor pentru ei - după Chaz Minear, tovarășul cu cele mai multe secrete de ascuns. În fine, Regina Roșie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de conducătoare auto, apoi se deplasă în Beverly Hills, unde îi ținu casa sub supraveghere. După două ore de așteptare Claire plecă de acasă. Fotografia ei era profeția împlinită a frumuseții. Era zveltă, cu păr castaniu și doar câteva fire argintii, având un chip de o frumusețe naturală de excepție, dar puternic. Îi urmări Cadillacul până la Villa Frascati. Femeia se întâlni să ia prânzul cu Reynolds Loftis - tipul acela de bărbat doldora de demnitate, pe care îl văzuse în o grămadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de manevrele lui, când o bătrânică ce-și plimba schnautzerul pitic îi răspunse la prima întrebare cu un da. Cu trei nopți în urmă, în jurul orei 10, se plimba cu Wursti și văzuse un bărbat înalt, cu un superb păr argintiu, îndreptându-se spre garajul de la 2307, cu câte un „bețiv împleticit” de o parte și de alta a lui. Nu, nu-i mai văzuse pe cei trei înainte. Nu, nu auzise după aceea nici un zgomot straniu dinspre garaj. Nu, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
auzise după aceea nici un zgomot straniu dinspre garaj. Nu, n-o cunoștea pe proprietăreasa casei din față. Nu, bărbații nu vorbeau între ei, iar ea se îndoia că ar fi fost în stare să-l identifice pe cel cu păr argintiu dacă l-ar mai fi văzut o dată. Danny o lăsă pe bătrânică și se întoarse la mașină, hotărât să țină numărul 2307 sub observație. Instinctul îl fulgeră puternic: Da, asasinul ținuse și el apartamentul sub observație, ca să vadă dacă apăreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
probabil că o să puteți face din el un informator. Dudley spuse: — Dumnezeu să fie cu tine, tovarășe. Mal puse mâna pe jurnalul lui Eisler, sperând că putea extrage din el suficiente informații despre trădare ca să-i asigure cele două trese argintii și custodia băiatului. Hai să-l încolțim pe Lenny. *** L-au găsit singur, dactilografiind pe o masă de joc din grădina lui. Țăcăniturile i-au direcționat pe lângă casă, până au dat cu ochii de un tip gras, într-o cămașă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
le purtau mexicanii. Vandrich spuse: — Dublu „îh” și un „îh” pentru pachucos în costume zoot în general. Nu, nu, nu, nu - subliniate. Danny puse întrebarea cea mare: — Un tip înalt, cărunt, de-acum trecut de patruzeci de ani. Păr frumos, argintiu, tipi cărora le plac localurile de jazz și-s destul de versați ca să cumpere droguri. Homosexuali care mergeau la petrecerile lui Gordean pe vremea când mergeai și tu. — Nu. Danny trecu pe o pagină curată. — Ăsta e domeniul în care excelezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
veritabil articol de erou de război. Susan întreabă „Care război?”, iar scena se destramă, căci Danny știe că ceva nu se leagă, că mai sunt încă doi ani până la Pearl Harbor. După care bărbatul înalt și fără chip, cu părul argintiu, stă acolo, gol pușcă, învârtindu-se neîncetat în jurul lui și mijindu-și ochii, ca să vadă mai bine ce față face când și-o vâră încet în gura lui Susan. Apoi un întreg coridor de oglinzi, unde Danny îl urmărește pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
mâini pahare cu băutură: un tip cu o fizionomie semitică, în costum de tweed, un altul mai mititel, într-un jerseu de tenis și pantofi albi de tenis, și sosia portretului robot ce-l reprezenta pe EL - bărbat cu păr argintiu, de vreo cincizeci de ani, trecând cu cel puțin trei centimetri peste un metru optzeci și la fel de suplu ca Mal Considine, dar de zece ori mai chipeș. Danny se uită fix în ochii lui, gândindu-se că acea pereche de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
El era primul (și, după spusele lui Jack Shortell, singurul) martor care îl identificase pe Marty Goines ca fiind homosexual, primul indiciu homo consemnat de Upshaw pe lângă mutilări. Machiat, Coleman putea să pară între două vârste. Ținând cont de șuvițele argintii găsite de doctorul Layman lângă râul L.A., era ușor de crezut că acest Coleman Masskie/ Loftis/ Healy comisese asasinatele, fiind însetat de sânge și dornic să se răzbune pe incestuosul Reynolds. Dar un singur lucru nu se potrivea: Danny îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
doi, trei și patru trebuiau să facă legătura cu tăticul Reynolds - o tactică infernală de defăimare. Ajunseră pe Central Avenue Strip, o stradă cu fațade multicolore, cuprinsă de liniștea amiezii: Taj Mahal, palmieri decorați cu beculețe de Crăciun, chei muzicale argintii, dungi de zebră și un monstru din ghips cu ochi roșii, sclipitori. Nici unul dintre cluburi nu părea să fie deschis. Portarii și paznicii parcărilor, ce măturau mucuri de țigară și cioburi de sticlă, erau singurii inși de pe stradă. Mal parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
rugat pe Marty să se întâlnească pe Central, colț cu Strada 67, la 12.15, dar să nu spună nimănui, din motive bine întemeiate. Coleman s-a dus apoi în camera lui, unde a scos peruca ce semăna cu părul argintiu al lui Reynolds și trusa de machiaj. A confecționat un băț zoot dintr-o scândură găsită la gunoi și un pachet de lame Gillette. Și-a adus aminte că în seara aceea AUFT organiza o petrecere/întrunire, a făcut rost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și umbra serei, și lunecatul lin al trăsurei le amorțise prielnic și odihnitor. Mini, despresurată din vraja rea a întîmplărilor petrecute, se uita acum galeș printre gene, la stelele care, sub lumina lunei, acolo undeva sus, departe, păreau un spulber argintiu. Clarul de lună în seara aceea era pal, delicat, difuz. Treptat, de la regiunile înalte prăfuite de lumină, nisipoase ca o plaje scânteietoare, atmosfera se albăstrea, până când albastrul se adâncea în tonuri calde și profunde, ce, singure, indicau pământul. Era feerie
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Mogoșoaiei, zise moșul. Luna acum era mai sus însă și, extaziată în propria ei lumină, nu-și proiecta conturul net de altădată; ca și a soarelui, forma i se cufunda în propria-i orbită și cerul părea mereu o clamoare argintie peste nisipuri stelare. Acum reîncepură vorbele descusute: - Ce viață i se pregătește Elenei, după dezamăgirea asta! I-am spus să vie la mine. Ea e prin fire o femeie de acțiune. Nici n-am nevoie s-o convertesc. Munca mea
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
mersul egal al trăsurei părea o plutire. împrejur, peisajul invizibil, aburit, se schimbase. Toate acele adâncimi și reliefuri ale clarobscurului dispăruseră; nu mai erau tufișuri, pădurici, tăpșane, iarbă înaltă, care să populeze umbra cu forme albastre întunecoase. O apă subțire, argintie, le înconjura din toate părțile și lunecau pe ea. Era miriștea netedă care subt lumina difuză părea o lagună liniștită, oglinda unei inundații care ar fi acoperit tot cuprinsul subțire, străveziu. Mini o auzi. "Ce bine seamănă cu apa!" Impresia
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Nu auzise ce spuneau, dar se vede că buna lui creștere îl îndemna să se amestece în vorbă. - Ce frumos lucru culoarea pe-atunci! zise. Reflexele felurite, prinse în lumina lor adevărată, compun "albul" - un alb fără de alb. Prin acei argintiu sau opalin, sau pe-alocurea un verde irizat reprezintă așa de bine o rochie albă, subt lumina frunzișului și la umbra perdelei. Observația lui Hallipa era bună. Avea un glas mai conciliant, probabil ca să readucă în vizuini pe tovarășa lui
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
I-am dat cu hadașca la venă și am scos primul hohot. Toți au urlat ca unul. - Așa, bravii mei hatelași! Am rîs și ne-am veselit pînă seara tîrziu, cînd l-am aruncat în prăpastia Hau, hrană pentru vulturii argintii. Doar Kolin s-a dus la pițuit. Îl liniștea să taie-n seară pițele la cudate." - Mai viu este un basm, în fapt, o degradare a mitului lui Atot. Fiecare îl povestește cum vrea el adaptîndu-l la trebuințele educației din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
înainte să mă apere de alte împrejurări nefericite ce s-ar putea ivi în calea mea. Pescuitor de stele Noaptea s-a insinuat tiptil, fără să se aștearnă întunericul, pentru că Luna, Doamna 'naltelor adâncuri pline și senine, și-a trimis argintiul razelor peste întreaga fire. Cerul înstelat, ca o imensă cupolă căptușită cu diamante, se oglindește în lacul adormit. De cu seară, am întins năvodul în apa sticloasă ca să pescuiesc stele, și luceferi și chiar Luna, pentru a le oferi iubitei
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
fel inalienabilă, intrinsecă, chimicale și hârtie înnodate de o energie a binelui și a răului. O întoarce pe ambele fețe, o examinază sub toate aspectele, fascinat de o despicătură într-un colț, de felul în care dintr-un unghi anume argintiul captează lumina și transformă imaginea chipului maroniu și galben, în ceva orbitor, fără trăsături concrete. Exces de lumină, un zeu la care nu te poți uita. În acel moment unic argintiul devine alb, acel alb orbitor, străin, pe care acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
colț, de felul în care dintr-un unghi anume argintiul captează lumina și transformă imaginea chipului maroniu și galben, în ceva orbitor, fără trăsături concrete. Exces de lumină, un zeu la care nu te poți uita. În acel moment unic argintiul devine alb, acel alb orbitor, străin, pe care acest tată nou l-a insuflat în viața lui, cândva bună, confortabilă. Petrece ore întregi întorcând fotografia în așa fel încât să capteze lumina, repetând acest gest de nenumărate ori, simțind de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Trebuie să circul printre invitați. Privett-Clampe înclină din cap. Au venit și asupra lui. Grămadă. Se clatină spre bar. La al patrulea pahar de șampanie, insectele încep să se târască mai încet. — Femeia, îi spune maiorul unui tip în costum argintiu, poate să prindă porcul pe maidan, dar numai bărbatul îl poate ucide în jhow. — Fascinant! toarce Jean Loup. În interior, De Souza și femeile încearcă să-l înveselească pe prințul Firoz. Acesta este convins că totul s-a dus de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]