13,008 matches
-
duce la lumină visatei și adevăratei libertăți spirituale, la viață. Hipnotizat de magia cunoștințelor raționale și științifice ori rătăcit prin labirinturile reductionismulor biologice și psihologice, ale dresajului ingineriei sociale, ale reprogramării culturale, ale reeducării anti-morale, ale corectitudinii politice, ale exhumării arheologice a subcontientului individual și colectiv, ori ascuns după cortina și comfortul falsei siguranțe empirice și materialiste, omul post modern nu este de fapt decât un spectator iresponsabil al istoriei. Utopia post modernă, desacralizarea programată a istoriei, a istoriei fără Dumnezeu
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
țara rămâne pe butuci. Tu taci; - Astăzi, urmele civilizației străbunilor voștri sunt șterse pentru ca fii tăi să nu mai știe niciodată cum au apărut ei pe acest pământ, cine le sunt strămoșii și care le sunt meritele: 1. Vechile situri arheologice sunt distruse, se construiesc șosele experimentale peste ele, Sarmisegetuza, Grădiștea, Munții Buzăului, sunt vândute sub pretextul impulsionării turismului, unor privați care habar nu au că în pământul pe care îl calcă zace istoria ta încă nedescoperită. Tu taci;- 2. Elemente
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
de pe faleză. La ora stabilită, cu un buchețel de frezii în mână, mă îndreptam spre Cazino, mergând cu pași repezi și nerăbdători. Mai erau câteva minute și deja i-am văzut silueta grațioasă apărând la capătul falezei. Venise prin situl arheologic al Callatisului de odinioară, de lângă hotel Mangalia. Mai târziu mi-a spus că dorise să împuște doi iepuri cu același glonț: să vadă situl arheologic al multimilenarului nostru oraș și faleza din centrul orașului, cu hotelurile sale cochete, înșirate de-
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
minute și deja i-am văzut silueta grațioasă apărând la capătul falezei. Venise prin situl arheologic al Callatisului de odinioară, de lângă hotel Mangalia. Mai târziu mi-a spus că dorise să împuște doi iepuri cu același glonț: să vadă situl arheologic al multimilenarului nostru oraș și faleza din centrul orașului, cu hotelurile sale cochete, înșirate de-a lungul ei. Așteptam, destul de emoționat apropierea ei, cu florile ascunse la spate, căci mi se părea prea banal să stau cu florile proțăpite la
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
Am constatat cu plăcere că ne spuneam bucuriile și necazurile, ca doi prieteni ce se cunosc de-o viață, gândurile de viitor și că existau mari asemănări între noi. - Am văzut că la sosirea la întâlnire ai trecut prin situl arheologic al vechii cetăți Callatis, din spatele hotelului Mangalia. - Da, mă interesează istoria acestui oraș. Am citit ceva, dar nu suficient pentru a-mi face o părere. Imi place să adun cât mai multe informații despre locurile prin care trec. Deci, mă
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
la doisprezece kilometri pe drum de țară. - Eu, până am venit la Mangalia, am locuit la Constanța, de la vârsta de 14 ani. Și acum să-ți relatez ce știu despre istoria orașului. I-am spus că există și un muzeu arheologic pe strada principală, de asemenea, o casă memorială în spatele sitului, pe malul mării, construită în stil dobrogean, cu influențe tătărești în general, având aceeași arhitectură ca și complexul muzeal de la Balcic, din Bulgaria, fosta reședință a reginei Maria. - Trebuie să
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
de stăpâni, orașul a prosperat timp de 1200 de ani, uneori liber, alte ori sub stăpânirile succesive ale perșilor, macedonenilor, dacilor și ale romanilor, deveniți bizantini prin creștinare. Marele om de știință Vasile Pârvan a făcut numeroase studii și cercetări arheologice despre Mangalia, iar strada pe care ai venit tu poartă numele său. Acolo este și o hartă pe peretele unui bloc, cu denumiri ale cetăților din Dobrogea veche. Cetatea a dispărut odată cu năvălirea popoarelor migratoare din secolele al VIII-lea
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
XIII-a Gemina, cantonată la Apullum sapă în calcare o instalație balneară, ale cărei vestigii se văd și azi. Se cunoaște și numele constructorului: Lucretius Aqvila, imprimat pe o țiglă fixată în peretele bazinului mic. În inscripțiile descoperite prin săpături arheologice se află mărturia unui ofițer roman, care mulțumea divinităților protectoare și lui Esculap, în special, pentru apele acestor băi, care l-au salvat de la moarte. De aceea erau frecventate și de guvernatorii provinciei, care - în bazinul mare al termelor - au
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]
-
salvat de la moarte. De aceea erau frecventate și de guvernatorii provinciei, care - în bazinul mare al termelor - au ridicat un altar zeului Esculap dar și zeiței sănătății - Hygeea, sub comanda lui Furius Saturninus, guvernator al Daciei la 165 e.n. Cercetările arheologice au descoperit resturi de coloane de marmură și altare votive. Una din încăperi păstra, încă, în pardoseală, infiltrații din apele izvorului antic.Vă dați seama, câte semne găsim în acest loc de istorie, o adevărată insulă de sănătate?! GEOAGIU- BĂI
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]
-
Vața, 57*C, la Cezara și Calacea 37*C, iar în centru se află binecuvântată, încă din Antichitate, Geoagiu-Bai,cu apa termala la 31*C. Iar Geoagiu s-ar putea transforma într-o zonă de mare atracție, incluzându-se situl arheologic, urmele cetății dacice, castrul roman Germisara și monumentele vechi: biserica paleocreștină, secolul al XII-lea, construită de cruciați și biserica din centru sau cea din satul Bozeș, din secolul al XV-lea. Cineva spunea, că toată natura este plină de
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]
-
La Geoagiu ai parte de climatul reconfortant, tonic și în același timp beneficiezi de atât de căutata aeroionizare negativă. Dar te vor reține și izvorele tămăduitoare pentru diferite afecțiuni. O comoară a naturii, în care se impune și o cercetare arheologica sistematizată a vestigiilor antice din stațiune și poate, de ce nu? s-ar pune într-o lumină nouă elementele de medicină daco- romane, cunoscute în prezent. Germisara de azi ar trebui citită și ca o metaforă prelungită, cu sens ascuns în
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]
-
care sunt în situația de a suferi pierderi majore/ireversibile de substanță istorică; ... d) să se finanțeze proiecte-pilot, prin care să se poată evidenția abordări și metode-model de cercetare, conservare, restaurare și punere în valoare a componentelor structurale, arhitecturale, artistice și arheologice ale monumentelor istorice ori de reintegrare a acestora în circuitul cultural și/sau turistic, după caz. ... Capitolul II Organizarea procesului de includere a unor noi obiective în PNR. Condițiile de eligibilitate și criteriile de evaluare Articolul 6 (1) În funcție de
ORDIN nr. 2.934 din 30 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285585]
-
și o ființă nepământeană, conflictul dintre două forțe: Viața și Moartea. Pictorul Egor și arheologul Nazarie sosesc pe rând la conacul doamnei Moscu, Egor fiind invitat de fiica doamnei Moscu, Sanda. Profesorul, „o glorie a științei românești“, va face săpături arheologice la Bălănoaia, în căutarea urmelor unei civilizații greco-tracoscitice. Profesiile celor doi nu sunt întâmplătoare, ele simbolizează două naturi diferite: arheologul este „omul pământului și al pietrei“, iar pictorul este „exponentul artei“. Ceea ce remarcăm de la început este firea sensibilă a arheologului
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
maghiare, după care Dacia fusese abandonată de Aurelian și deci maghiarii ar fi primii ocupanți ai Transilvaniei. Fideli unei tradiții istoriografice, care se afirmă la sfîrșitul secolului al XVlII-lea, istoricii maghiari conchid Istoria Transilvaniei din 1992: "Izvoarele istorice, cercetările arheologice și toponimia probează fără echivoc că teritoriul Daciei, rupt de Imperiu militar și politic în 270, a fost astfel pierdut definitiv pentru civilizația romană". Două secole de istorie și de punere în scenă a naționalității și a drepturilor națiunii, două
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Imperiu militar și politic în 270, a fost astfel pierdut definitiv pentru civilizația romană". Două secole de istorie și de punere în scenă a naționalității și a drepturilor națiunii, două secole de dezbateri științifice pe baza izvoarelor scrise, a cercetărilor arheologice și a argumentelor lingvistice n-au oferit soluția științifică a disputei. Știința este neputincioasă în fața ideologiei naționaliste bazată pe dreptul istoric. Miile de pagini nu sînt suficiente pentru a da socoteală de argumentele avansate în sprijinul uneia sau alteia dintre
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
al XVIII-lea, și că istoricitatea subiectului dovedește o intenție politică precisă a ideologilor maghiari: negarea drepturilor națiunii române. Istoria originilor și a continuității provoacă a provocat deja numeroase studii ale specialiștilor în antichitate privind Dacia preromană și romană. Contribuțiile arheologice s-au transformat, după cel de-al doilea Război Mondial, în știința care tinde de atunci încoace să acorde o atenție aparte istoriei Daciei. Descoperirea Daciei ca un spațiu populat, organizat politic și structurat militar, oferirea imaginii unei civilizații avansate
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
teză naționalistă, lucrările lor au servit la salvarea acestui discurs al forței națiunii române, forță fondată pe originile dace. Istoriografia contemporană, plecînd de la cercetările savante ale specialiștilor, ca Hadrian Daicoviciu care propune, în 1972, un studiu despre daci în urma cercetărilor arheologice din centrele dacice, în mod special asupra celui mai important dintre ele, Sarmisegetuza formulează noțiunea de "stat dac". Această reprezentare a statului conturează un fel de legitimitate a statului român ca moștenitor al acestor epoci îndepărtate. În 1985, istoricii Mușat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Mircea Mușat, Florin Constantinul, la rubrica "Falsificarea conștientă a istoriei sub egida Academiei ungare de științe". Pascu și Ștefănescu coordonează ediția Un joc periculos: falsificarea istoriei, apărută la București în 1987. Confruntarea se întemeiază pe trei serii de argumente istorice, arheologice și lingvistice. Un comentariu se impune în legătură cu mărturia privind evacuarea Daciei de către Aurelian, în 270 și urmările sale. Textul de referință este cel al lui Eutropiu, a cărui interpretare generează o solicitare a istoriei și o reconstrucție prin raționament analogic
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
amestecul sau dispariția supraviețuitorilor daco-romani sînt foarte plauzibile. Istoriografia ungară remarcă faptul că evacuarea a fost pregătită de Roma și că trebuia să fi fost dorită de populațiile private de orice protecție militară în fața invaziilor goților. Teza ungară studiază datele arheologice: se recunoaște prezența, pe pămîntul Daciei, a monezilor romane și semnul unor mărturii creștine, începînd cu 271, dar aceste urme nu furnizează proba convingătoare a unei continuități a popularii daco-romane. Arheologii unguri afirmă că monezile descoperite pe teritoriul Daciei reprezentau
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
existat în acest spațiu schimbări permanente, iar evacuarea lui Aurelian nu a fost decît un episod minor prin urmările sale demografice. Teza românească impune conceperea unei strînse identități daco-romane și a unei puternice latinizări a dacilor. Rezultatele campaniilor de săpături arheologice sînt examinate din această perspectivă. În 1971, într-o Istorie a românilor, care se deschide cu cîteva indicații ale lui Ceaușescu privind necesitatea cunoașterii și înțelegerii așa cum trebuie a istoriei, istoricii Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu subliniază importanța
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în Dacia, provenind de la sfîrșitul secolului al III-lea și începutul secolului al IV-lea, sînt din bronz, ceea ce ar proba faptul că au fost folosite de către o populație numeroasă și modestă. La Alba lulia, ca și la Brăteiu, descoperirea arheologică alimentează demonstrația stării socio-economice a Daciei postaureliene: inventarele mormintelor descoperite la Brăteiu conduc la concluzia supraviețuirii unei populații numeroase și a unei societăți diferențiate, găsindu-se în zidul acestei necropole cuptoare de pîine. Aceste concluzii reiau informațiile oferite de lucrarea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unei societăți diferențiate, găsindu-se în zidul acestei necropole cuptoare de pîine. Aceste concluzii reiau informațiile oferite de lucrarea Histoire de la Roumanie, publicată în Franța, în 1970, la Editura Horvath, unde Hadrian Daicoviciu semnează paginile privitoare la Antichitate. Urmărirea descoperirilor arheologice este confirmată de cercetările Ligiei Bîrzu, publicate în 1980 la București Continuitatea creației materiale și spirituale a poporului român pe teritoriul vechii Dacii. Autoarea reia informațiile în legătură cu descoperirea cimitirului Brăteiu și dezvoltă o teză care asociază creștinismul cu persistența unei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dau pentru ca tinerii să învețe științe lucrative ca dreptul, medicina, tehnica. Tineri modești și silitori, cari vor fi mulțumiți c-un viitor puțin strălucit, ingrat chiar, primesc în alte țări asemenea burse pentru a se ocupa cu studii istorice, etnografice, arheologice sau filologice, cu științe cari nu aduc bani, n-aduc câștig. E prea adevărat că tocmai aceste științe, și nu cele practice, constituiesc adevărata cultură a unei nații, că după produsele sale științifice și literare se cântărește valoarea vieții unui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
opțional „Plante medicinale și aromatice” a apărut din dorința de a oferi elevilor noțiuni de bază legate de plantele medicinale deoarece în prezent se acordă importanță utilizării plantelor medicinale și cultivării acestora în sistem ecologic. Menționăm faptul că, numeroase dovezi arheologice atestă întrebuințarea unor specii medicinale sau a unor rășini și balsamuri din perioada primelor comunități umane. Constantinescu Gr. și Hațieganu E., (1986), precizau următoarele: „chiar și cele mai vechi urme scrise descoperite până în prezent din perioada civilizaților sumeriene, babiloniene, chineze
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
ANUARUL INSTITUTULUI DE CERCETĂRI SOCIO-UMANE SIBIU, publicație de cercetări arheologice și de istorie, sociologie și etnologie, de istorie literară și culturală; apare la Sibiu, din 1994. Colegiul de redacție este alcătuit din Eugen Onu (redactor-șef), V. Ciobanu (redactor-șef adjunct), Dorel Morândău (secretar de redacție), Victor V. Grecu, Sigrid
ANUARUL INSTITUTULUI DE CERCETARI SOCIO-UMANE SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285399_a_286728]