2,289 matches
-
primordiale. Arhetipurile reprezintă întrebările fundamentale ale căror răspunsuri le găsim ancorate în specificul diferitor civilizații, popoare, epoci. Astfel, arhetipul este întrebarea anistorică, prelogică, iar structurile superioare ale imaginii, în termenii logicii, sunt răspunsurile determinate istoric și cultural. În acest sens, arhetipul ar putea fi considerat un silogism incomplet, a cărui concluzie nu este implicită, întrucât, așa cum am văzut, nu indică ceva în subiect, ci ceva despre subiect. Perspectiva arhetipului ca silogism incomplet valorizează dimensiunea creatoare a omului, capacitatea lui de a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în termenii logicii, sunt răspunsurile determinate istoric și cultural. În acest sens, arhetipul ar putea fi considerat un silogism incomplet, a cărui concluzie nu este implicită, întrucât, așa cum am văzut, nu indică ceva în subiect, ci ceva despre subiect. Perspectiva arhetipului ca silogism incomplet valorizează dimensiunea creatoare a omului, capacitatea lui de a gândi lumea în forme și imagini simbolice, folosindu-și imaginația. Dacă am discuta despre arhetip în termeni de imagine, atunci imaginația s-ar reduce la percepție. În schimb
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
așa cum am văzut, nu indică ceva în subiect, ci ceva despre subiect. Perspectiva arhetipului ca silogism incomplet valorizează dimensiunea creatoare a omului, capacitatea lui de a gândi lumea în forme și imagini simbolice, folosindu-și imaginația. Dacă am discuta despre arhetip în termeni de imagine, atunci imaginația s-ar reduce la percepție. În schimb, considerarea arhetipului ca temă fundamentală, substanță sau natură pură valorizează atât imaginația, cât și imaginarul, fiind complementară cu abordarea filosofică a imaginației care discută despre o anumită
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
silogism incomplet valorizează dimensiunea creatoare a omului, capacitatea lui de a gândi lumea în forme și imagini simbolice, folosindu-și imaginația. Dacă am discuta despre arhetip în termeni de imagine, atunci imaginația s-ar reduce la percepție. În schimb, considerarea arhetipului ca temă fundamentală, substanță sau natură pură valorizează atât imaginația, cât și imaginarul, fiind complementară cu abordarea filosofică a imaginației care discută despre o anumită intenționalitate a imaginii 343, întrucât individul își imaginează întotdeauna ceva, imaginația lui fiind îndreptată spre
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
discută despre o anumită intenționalitate a imaginii 343, întrucât individul își imaginează întotdeauna ceva, imaginația lui fiind îndreptată spre un obiect pe care îl creează, indiferent dacă acesta există sau nu în realitatea fizică. Deși moștenit prin apartenența la specie, arhetipul își pierde din intensitate în primul rând pentru că trebuie să lase loc unor elemente familiare individului, care să facă necunoscutul accesibil. Deși modelul arhetipal rămâne prizonier în inconștientul colectiv, formele prin care acesta se exprimă sunt supuse devenirii culturale și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
facă necunoscutul accesibil. Deși modelul arhetipal rămâne prizonier în inconștientul colectiv, formele prin care acesta se exprimă sunt supuse devenirii culturale și se adaptează timpului pentru a se obiectiva. În al doilea rând, fiind o temă sau o întrebare fundamentală, arhetipul nu își găsește răspuns în toate epocile, fie pentru că acestea nu reușesc să lămurească acele conținuturi ale extensiei lui, fie pentru că răspunsurile epocii nu mai sunt atât de mult legate de arhetip. În acest sens, s-ar putea afirma că
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
rând, fiind o temă sau o întrebare fundamentală, arhetipul nu își găsește răspuns în toate epocile, fie pentru că acestea nu reușesc să lămurească acele conținuturi ale extensiei lui, fie pentru că răspunsurile epocii nu mai sunt atât de mult legate de arhetip. În acest sens, s-ar putea afirma că individul nu moștenește o reprezentare, ci un set de probleme, de obiecte și fenomeme care sunt în așteptarea semnificației pe care o găsesc în constelația de mituri și simboluri. Capitolul 3 Identitate
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
să contureze distanța dintre eu și non-eu, însă conținuturile acestora sunt supuse unui proces de devenire în funcție de o serie de factori, fiind construcții sociale, culturale și istorice. Din această perspectivă, identitatea și alteritatea sunt categorii ontologice în același sens ca arhetipul, așa cum am detaliat în cel de-al doilea capitol, acestea însoțesc procesul de reprezentare asupra lumii și formarea imaginii, însă doar indică nevoia de a fi particular, de a aparține unui grup și respectiv de a se distanța de celălalt
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
moștenite, acestea sunt legate de ideea unor structuri pe baza cărora are loc construcția identității, alterității și imaginii, însă nu există niciun argument valid care să susțină ideea unor conținuturi moștenite ale acestora, așa cum vedeam că se întâmplă la nivelul arhetipului. Într-un studiu despre estetica alterității, Karl Ulrich Syndram consideră că imaginile stereotipale despre diferite națiuni intră în imaginar și în tradiție prin intermediul literaturii, reprezentările literare generând un imaginar cvasi-geografic care este legat din punct de vedere structural de lumea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
punct de vedere, asistăm la o încercare de armonizare la nivel teoretic a categoriilor ontologice ale identității și alterității cu perspectiva acestora ca procese supuse devenirii. În termenii discuției de la începutul capitolului, putem afirma că devenirea întru celălalt este un arhetip, dar în același timp și un fenomen dominat de istorie. Afirmând că individul se cunoaște pe sine prin intermediul celuilalt, Tzvetan Todorov tratează problema identității și alterității din perspectiva descoperirii celuilalt, descoperire care nu presupune întotdeauna căutarea în exterior întrucât celălalt
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și chiar la fenomenologia istoriei, pare să lase în urmă un aspect extrem de important, mai exact faptul că analiza miturilor și simbolurilor, și în general a imaginarului din cele mai vechi timpuri, evidențiază faptul că se poate vorbi despre un arhetip al liderului, al conducătorului, că individul, prin esența sa are nevoie de un personaj, sau de o serie de personaje, care să-i rezolve problemele cu care se confruntă, sau măcar să aibă posibilitatea de a face acest lucru. Astfel, relația
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
alterității, ceea ce, în mod evident, nu înseamnă că aceasta nu are propriile ei particularități date, ci doar că acest tip de alteritate are o funcție care provine din imaginar și se hrănește din acesta. Ce se întâmplă însă cu acest arhetip în cadrul societăților contemporane? Unde a dispărut nevoia de a avea un conducător, un lider care să îndeplinească aceste funcții? Cum, în termenii discuției, mai putem vorbi despre proiectarea în altul a ceea ce eu nu pot fi? Deși astăzi a dispărut
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
căruia dimensiunea religioasă este înlocuită de cea simbolică, Bisericii revenindu-i rolul de a intermedia relația cu divinitatea, totul începând o dată cu construcția statelor moderne, dominate de o componentă laică puternică, ca urmare a răspândirii ilumismului. Astfel, este vorba despre același arhetip al conducătorului, cu diferența că obiectivarea temei este ancorată în specificul epocii, răspunzând unor noi nevoi, luând în considerare interesele și așteptările individului corelate cu un alt context. Conducătorul modern sau șeful statului din perioada contemporană pentru a se bucura
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
interacțiunea sunt acte imagologice, de ele depinde viața imaginii, în puterea lor stă posibilitatea acesteia de a se adapta contextului, pentru că ele sunt cele care îi dau flexibilitate, o îmbogățesc, sau din contră îi elimină unele elemente. Imaginea începe cu arhetipul, se continuă cu miturile și simbolurile, pentru a ajunge la formele logico-epistemologice, cum sunt reprezentarea, fie că este vorba despre cea socială sau nu, presupoziția și stereotipul. Deși este elementul prim al imaginii, arhetipul nu conține o reprezentare, așa cum încearcă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
elimină unele elemente. Imaginea începe cu arhetipul, se continuă cu miturile și simbolurile, pentru a ajunge la formele logico-epistemologice, cum sunt reprezentarea, fie că este vorba despre cea socială sau nu, presupoziția și stereotipul. Deși este elementul prim al imaginii, arhetipul nu conține o reprezentare, așa cum încearcă să ne convingă analizele și studiile prezentate în cadrul lucrării. Discuția despre arhetip este structurată în jurul miturilor și simbolurilor, astfel încât cercetătorii din diferite domenii îl consideră o imagine doar pentru că extensiile acestuia, structurile prin care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
logico-epistemologice, cum sunt reprezentarea, fie că este vorba despre cea socială sau nu, presupoziția și stereotipul. Deși este elementul prim al imaginii, arhetipul nu conține o reprezentare, așa cum încearcă să ne convingă analizele și studiile prezentate în cadrul lucrării. Discuția despre arhetip este structurată în jurul miturilor și simbolurilor, astfel încât cercetătorii din diferite domenii îl consideră o imagine doar pentru că extensiile acestuia, structurile prin care prinde viață, sunt imagini. Dacă arhetipul este întrebarea fundamentală al cărui răspuns îl găsim în mituri și simboluri
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
încearcă să ne convingă analizele și studiile prezentate în cadrul lucrării. Discuția despre arhetip este structurată în jurul miturilor și simbolurilor, astfel încât cercetătorii din diferite domenii îl consideră o imagine doar pentru că extensiile acestuia, structurile prin care prinde viață, sunt imagini. Dacă arhetipul este întrebarea fundamentală al cărui răspuns îl găsim în mituri și simboluri, ce ne poate determina să considerăm că are aceeași natură ca și răspunsurile pe care le conturează o societate, o cultură, o epocă? Argumentele elaborate de Eliade și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
îl găsim în mituri și simboluri, ce ne poate determina să considerăm că are aceeași natură ca și răspunsurile pe care le conturează o societate, o cultură, o epocă? Argumentele elaborate de Eliade și Jung, deși extrem de valoroase pentru investigarea arhetipului și a formelor sale din interiorul istoriei, par să ignore faptul că acesta se sustrage istoriei, conținutul lui rămânând în afara devenirii. Dar ce conține, de fapt, arhetipul, dacă nu o imagine? De ce poate genera reprezentări, dacă el în sine nu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
o epocă? Argumentele elaborate de Eliade și Jung, deși extrem de valoroase pentru investigarea arhetipului și a formelor sale din interiorul istoriei, par să ignore faptul că acesta se sustrage istoriei, conținutul lui rămânând în afara devenirii. Dar ce conține, de fapt, arhetipul, dacă nu o imagine? De ce poate genera reprezentări, dacă el în sine nu este o reprezentare? Studiind cu atenție mituri despre aceeași temă, dar întâlnite în diferite culturi, remarcăm faptul că acestea conțin în interiorul lor motive dominante, fac referire la
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
nu este o reprezentare? Studiind cu atenție mituri despre aceeași temă, dar întâlnite în diferite culturi, remarcăm faptul că acestea conțin în interiorul lor motive dominante, fac referire la o categorie fundamentală care nu cuprinde atribute pentru a fi considerate imagine. Arhetipul ar fi, prin urmare, o întrebare anistorică, un motiv primordial, dobândit inconștient de individ prin apartenența la specie, motiv care, așa cum am văzut, se obiectivează, devine viu prin mituri și simboluri determinate istoric și cultural. După cum spuneam, arhetipul este un
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
considerate imagine. Arhetipul ar fi, prin urmare, o întrebare anistorică, un motiv primordial, dobândit inconștient de individ prin apartenența la specie, motiv care, așa cum am văzut, se obiectivează, devine viu prin mituri și simboluri determinate istoric și cultural. După cum spuneam, arhetipul este un silogism incomplet, din care lipsește concluzia, aceasta putând fi regăsită în mituri și simboluri. Făcând apel la o categorie, arhetipul indică subiectul care urmează să fie reprezentat, fără să menționeze ceva despre subiectul logic sau obiectul reprezentării. Reprezentările
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care, așa cum am văzut, se obiectivează, devine viu prin mituri și simboluri determinate istoric și cultural. După cum spuneam, arhetipul este un silogism incomplet, din care lipsește concluzia, aceasta putând fi regăsită în mituri și simboluri. Făcând apel la o categorie, arhetipul indică subiectul care urmează să fie reprezentat, fără să menționeze ceva despre subiectul logic sau obiectul reprezentării. Reprezentările omului despre lume poartă amprenta a ceea ce strămoșii lui și-au imaginat, moștenirea genetică cuprinzând conținuturile dezvoltate și simbolurile inventate de specie
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
conținuturile dezvoltate și simbolurile inventate de specie. Aceste materiale colectiv-inconștiente îl aduc pe om în situația de a avea repere reprezentaționale, fără însă a le conștientiza. Spre deosebire structurile logico-epistemologice, imaginea de dinainte de istorie reprezintă un model pre-reprezentațional, cum este arhetipul, care participă doar la timpul speciei, rămânând într-un anumit sens în afara timpului istoric al individului. În acest sens, individul moștenește capacitatea de a atribui simboluri și semnificații lumii și creează în funcție de epocă diferite reprezentări care îl ghidează în procesul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Însă, după o astfel de analiză, critica noastră se va transforma într-o înțelegere a unor trăiri fundamentale care fac parte din natura umană, a unor teme care nu sunt nimic altceva decât obiectivarea într-un anumit context a unor arhetipuri. Nevoia de mituri și simboluri este aceeași, diferența constă în faptul că astăzi acestea sunt camuflate în produsele și serviciile lumii contemporane. În fond, rezultatul este același: evadarea din propria existență, promisiunea unei noi stări, a unei noi dimensiuni. Astăzi
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cu percepția individului despre sine, corelându-se cu elementele care intră în componența identității lui. Imaginea nu este o categorie ontologică, decât în sensul că printre elementele care o compun și care o determină se află structuri ontologice, cum ar fi arhetipul, sau cum ar fi presupozițiile înăscute ale individului de a avea o identitate și de a se raporta la un alter. Cu alte cuvinte, trebuie să discutăm despre o fenomenologie a imaginii, a identității și alterității termenii cei mai adecvați
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]